Telegraful Roman, 1882 (Anul 30, nr. 1-152)

1882-11-25 / nr. 138

bulgar, că această greutate va apăsa și mai tare, dacă poporul va lăsa se se îndeplinească în liniște și se i se ia dreptul electoral. Vă veți putea face voi oare responsabil în fața isto­riei despre o nouă tulburare a drep­­turililor și a siguranței voastre ? — o crimă, despre care același patriot american Washington $ice: „Când un patriot scie că prin sfatu­­­rile sale in cestiuni însemnate poate „se producă un efect și nu o face, „apoi el comite o crimă,“ întru ceea­ ce mă privesce, apoi eu nu pot face acum alt­ceva cu mâ­­nile legate, cum sunt de cât a vă tri­mite acest manifest și, pe câtă vreme voi trăi, voi accepta, spre a vedea dacă voi sunteți același popor bulgar, care nu de mult, sub turci, a sciut se îndure, ca și acum, nesce chinuri tot atât de grele pentru drepturile lui bisericesci și politice. „Al vostru Zankow.“ TELEGRAFUL ROMAN. Varietăți. * (Comandantul militar) al Transilvaniei , M. C. bar. Schön­feld a sosit ori cu trenul de dimi­­neață în Sibiiu. * (Invitare.) Tot on. public, care se interesează de progresul tine­­rimei studioase, este cu toată onoarea invitat din partea societății de lectură „Andreiu Șaguna“ la Ședința publică ce se va ținea Luni în 29 Noemvre] st. v., în memoria Marelui Ar­­chipăstor Andreiu, în sala cea mare a „seminariului Andreian.“ începutul la 7 oare seara. Oferte marinimoase se primesc cu mulțămită și se vor curta pe cale publică. Sibiiu, în 23 Noemvre 1882. Comitetul arangiator. c.) Ortografia cu semne (a aca­demiei române) Manuscrisul să se îna­inteze subsemnatului comitet până a treia (li de Rusale 1883 c. v. eară nu­­­­mele autorului să fie alăturat într’un plic sigilat. Brașov, 19 Noemvre 1882. Comitetul central al Reuniunei învă­țătorilor de la școalele gr. or. române din districtul X al archidiecesei Tran­silvaniei. St. Iosif, I. Aron, președ. secretar. * (C­o­n­v­o­c­a­r­e.) La însărcina­rea comitetului Reuniunei învățători­lor gr. or. din districtul Sibiiului, convoc pe p. t. din învățători gr. or. din protopresb. Săliștei la șe­dința de constituire, pe 6/18 Dec. a. c. la 11 oare a. m. în sala cea mare a edificiului școlar de aci. La aceasta ședință să învit, pe lângă uinii învățători cari sunt mem­brii ordinari obligați, toți amicii școa­­lei și ai progresului, cari voiesc a întră ca membrii în sinul reuniunei. După constituire se va tracta tema: „Instrucțiunea limbei române în scoalele noastre.“ Săliște în 23 Noemvre. Nicolau Borza, vice-pres. rem­. 551 PROGRAM. 1. „Cuvântare ocasionalâ“, rostită de Victor Tordășianu, cf. curs. III. 2. Cor din opera „Fluerul magic“ (D­i­e Z­au­ber f­l­o­t­e) de W. A. Mozart, esecutat de corul societății. 3. „Desbinarea confesională a Româ­nilor din Ardeal și Ungaria, urmările și in­­fluențele ei asupra bisericei și națiunei ro­mâne,“ disertațiune de Vasilie Saftu cl. curs. II. 4. „Nor de vijelie“, cântec pentru o voce (tenor) cu acompaniare de piano de W. Humpel, cântat de Petru Șpan, cl. curs. II. 5. „Geniul națiunei,“ poesie de­­ I. Vulcan, declamată de V­i­r­gi­l Oniț­iu, cl. curs. I. 6. , Cântec de jertfă,“ cântec pentru o voce (bas) cu acompaniare de piano de L. van Beethoven, cântat de Isaia Popa, cl. curs. II. 7. „Spune-mi cu cine te însoțesci, ca se-ți spun cine ești,“ disertațiune de Dimi­­trie Tătar, cl. curs. III. 8. „Cu pace se fiți voi,“ cântec pen­tru o voce ("tenor) cu acompaniare de piano de F. Schubert, cântat de Itraji Pop­oi­vi­ci­u, cl. curs. II. 9. „Sentinela română,“ poesie de V. Alecsandri, declamată de Vasilie Saftu cl. curs. li. 10. „între piatra Detunata,“ cântec românesc arangiat de G. Dima, esecutat de corul societății. * (înșciințare) Conform deci­­siunei din ședința comitelui central al Reuniunei învățătorilor de la școa­­lele gr. or. române din districtul X al archidiecesei Transilvaniei, ținute la 22 Octomvre a. c. p. 5 se escrie din nou premiu de 3 (trei) napoleoni în aur, donați de Dl. loan Dorea director la școala capitală română ort. res. din Satulung și președinte al despărțământului I-a a acestor Reu­niri pentru cea mai bună gramatică română, menită pentru elevii­ școalei poporale. Opul acesta de gramatică română are se fie: a) lucrat după sistemul analitic sintetic și adaptat pentru de a se pute da în mâna elevilor. b) se conțină cel mult 4—5 coaie de tipar, în octav mic. * (Necrolog) Marți înainte de aceazi am primit următorul trist anunț: Subscrișii cu inima frântă de du­rere facem cunoscut consăngenților, amicilor și cunoscuților, cum că August Horșia, advocat și notar public regesc în Si­ghișoara, în urmarea unei paralisie de creeri, la 2 Dec. 1882, dimineața la 4 oare, în anul 42 al vieței sale, al 7-le al fericitei sale căsătorie, și-a dat nobi­lul său suflet în mânile Creatorului. îmmormântarea se va face după ritul bisericei gr. cat. la 6 Dec. 1882 la 3 oare d. m. din biserica gr. cat. din Sibiiu. Fiei țărîna ușoară și me­moria binecuvântată! Elena Ho­rșia, n. Moldovan soțiă: loan Henteș, ases. consist. și paroch gr. or. în Ocna Sibiiului ca unchiu, cu familia: loan, Maria, Elia, Paras­­chiva, măr. I. Duma, not. în Orlat Isaia, și Gedeon. Alecsandru Roman, prof. univers. și dep. cu soția sa Le­ontina Balomirian. Iosif Roman, advocat, cu fiia­ sa Veturia, măritată Dr. I. Neagoe. Antoniu S­chiau, fisc. reg. cu soția sa Constanța născ. de Dunca. Vezi. Elena Fabian născ. Henteș, mătușă. Georgiu Horșia cu soția sa Meliton Horșia cu soția sa, Elia Horșia frați. Ana Com­­an născ. Horșia, soră, Maria Log, năc. Neagoe, verișoară. * (P­ă­ră­s­t­a­s­u­l.) Iată ce ni se scrie în privința aceasta: Duminecă în 26/14 Noemvre a. c. după finirea S. liturgii sau celebrat în Biserica gr. or. din Cacova în fața unui popor foarte numeros parastasul reposatului de l­a memoria Alesandru Lebu senior din Cacova, carele în 15 iuniu 1875 fiind încă în viață au întemeiat o fundațiune de 1000 fl. v. a. de present­e de 1260 fl. v. a.) în favorul și pre suma școalei gr. or. parochiale din Cacova, din a căror interese cu ju­mătate să se cumpere în tot anul cărți de învățământ copiilor săraci din școala paroc­ială gr. or. din Ca­cova și în­cât va fi neaperat de lipsa să se întrebuințeze și pentru alte re­­cinsite de învățământ trebuincioasa în școala celalaltă jumătate din interese după aceia fundațiune să se adaugă în tot anul la timpul său la capitalul fundațional in decurs de 50 de ani. La sfărșitul parastasului dl Ioan Bun­ea, notariu comunal au cetit cuvântare funebrală anume pentru ocasiunea acestei serbări compusă. în decursul acestei cuvântări s’au cetit și actul fundațional. Prin aceea cuvân­tare vorbitorul au apreciat fapta cea bună, măreața și vrednica a fondato­­rului făcută școalei și tinerimei școlare gr. or. din Cacova, a accentuat cuge­­tarea fondatorului cea înțeleaptă și prevăzătoare și scopul lui cel nobil și au lăudat zelul lui cel învăpăiat de a­ se înainta și perfecționa tinerimea din comuna sa în stiință și cultură, așa încât inimile tuturor auditorilor erau mișcate și pre­fețele multora se vedea struindu lacrimi de bucurie. Vorbitorul a arătat poporului eventualele resultate folositoare ur­­mande pentru școala gr. or. paro­chială din Cacova din aceea fundațiune și a încheiat cu dorința, ca fapta fun­datorilor cea atâta de bună, atâta de frumoasă, și atâta de folositoare, se afle mulți imitatori, cari să pășască în urmele cărărilor lui, în urmă cărui poporul au­­rs­ Dumnezeu să-l ierte! Bară corul școlarilor a intonat de 3 ori „în veci pomenirea lui.“ Cacova în 28/16 Noemvre 1882. Un­e participante. *(Mulțămită publică.) Avan­­gjând la 7/19 Noemvre un bal popo­ral, în folosul scoalei noastre confe­sionali din loc, subscrisul comitet vine cu tot respectul să-și esprime — în numele scoalei și al său — mulțămită publică pentru spriginirea scopului salutar, ce a întîmpinat’o din partea p. o. public, notând tot odată, cu de a­măruntul, contribuirile marinimoase, în fl. v. I. ajutoare dela do.: Francisc Hosszú Longinul 1, Kolovrat 0.50, Lazarici, Isaie Moldovan, Alec­sandru Moldovan, I. Moțiu, Alecsandru Muntean, Todor Murariu, Petru Me­­rina câte 1, Iosif Nádasdy Sirbina 0.50, George Nicoară părintele, Alesiu Ola­­riu, Dr. Lazar Petco, Ioanichiu Olariu, Ioan Pârvul, Georghiu Pop, Georgiu Secula, Simionaș, Rista câte 1, Țura 0.50, Mihai Zarea, Petru Zarea câte 1, ? 0.40. N­­. Preste prețul intrării dela: loan Buda, loan Ciontea, Csillag, Ge­orge Duma câte 0.10, Cocoana Floa­rea 0.40 d. George Gáspár 1.10 d. loan Filimon 0.20, d. Alee. Hosszú Longinus, d. Iustin Moldovan câte 0.60 Alecsandru Săbeșan 0.20, loan Segesvári 0.10, S. O. 0.60, loan Stră­­jău, A. Vitan câte 0.20. Aladár Tudor 0.60, Venitul total 43 îl. 90 cr. venitul curat 33 I­. 74 cr. Deva 4 Decembre n. 1882. Comitetul arangiator: Todor Morariu Petru Merina, măcelar ciobotar: loan Filimon, loan Ciontea, pietrar: George Duma, loan Strajău. * (Foc) Alaltă seară după noue oare am fost alarmați, din causa unui foc într’o pivniță în strada Poplăcei mică. Focul a fost suprimat îndată. * (Lupi și cară lupi.) Din părțile Șurei-mici-Rusciori auzim că lupii au făcut stricăciuni mari și în vite mari și în mărunte. * (Pagubă că nu avem foaie umoristică.­ Atâta material umo­ristic cât produc Ziarele maghiare este o perde, atât pentru present cât și pen­tru viitorime că rămâne ne­așezat la locul, ce i se cuvine. Și în privința această n’avem să facem multă deose­bire între ziarele maghiare. Toate (se înțelege cele serioase) concură pe în­trecute cu umori stiade, care de care mai poștașe. Așa una scrie cu mare sumeție : „Nenorocită amestecătură mai e și Austria aceea!“ „Nicăici pe lumea aceasta nu e atâta zarvă etnografică ca acolo, nici în Rusia nu.“ Și așa mai departe ca și când Ungaria n’ar avă zarve etnografice și ca și când Un­garia ar fi pus toate la cale la sine acasă, mai bine ca în Rusia. Foaia re­spectivă nu vrea să scie că chica Un­gariei e în mâna Austriei și că Ru­sia nu de la Maghiari acceaptă sfaturi cum să-și organiseze popoarele, întorcânduse la Austria sapientul organ uide de fremântarea Nemților cu Cehii și zice că“ diffilele est saty­­ram non scribere. Apoi continuând în ignoranță vine rândul la dăscălitura naționalităților nemaghiare din Unga­ria căror le strigă: să aprețuească liberalismul unguresc; căci rău, zău când Maghiarii ar face ca Nemții, nu că nu le-ar mai tipări naționalitățile legile oficial în limbile vlahă, nem­țească, sărbească, slovacă (Aceasta e curată scornitură și nu umoristică.... ci le-ar încuia naționalităților toate institutele confesionale ba și cele pri­vate, dacă limba instrucțiunei întrîn­­sele nu va fi cea maghiară, în fine ideea ficsa de a se compara cu Nem­ții din Germania, cu Nemții din Au­stria, cu Rușii din Rusia*­ la care du zicem alta decât­ Lokat vinne a szarka de nem birja a farka. (Mult ar purta țarca dacă e ar suporta coada). * (Ornamentele naționale) Ministeriul instrucțiunei publice al Ro­mâniei a constituit o comisiunea sub numele de comisiunea pentru desemnurile de pe costume na­ționale. Ea se va compune din din D. Sturdza ca președinte Th. Aman și Gr. N. Manu, cari, în unire cu direc­torul muzeului național de antichități va procede la adunarea și clasarea de­semnelor după costumele naționale co­voarele și pânzăturile colecționate deja în muzeul național și cele ce se vor aduna în cursul anului viitor. Pentru publicațiunea acestor de­semne, comisia va lua înțelegere cu d­iocec care s’a oferit a chromolitografia, pe socoteala s’a, desemnele și a tipări te­stul ce le va însoți. Lucrarea aprobată de comisie și esecutată de d. Socec sub controlul acestei comisii se va întroduce treptat în școalele publice de fete ca o carte didactică. * (Un lucrător tipograf de­putat.) ț­iarul „Italia“ anunță că noul deputat al orașului Millano d. Maffi, lucrător tipograf, a sosit în Roma. La plecarea sa din Millano camera sindi­cală a lucrătorilor tipografi îi-a oferit 3000 lei pentru ca să poată trăi în Roma indepedent îndeplinindu și man­datul său cu cunosciință; d. Maffi a refuzat de a primi aceasta sumă mul­­țăminduse a solicita fostului său patron dreptul de a lucra în tipografia sa su­­cursuală din Roma. D. Civelli fostul său patron, încuvințând cererea dlui Maffi, acesta înainte de prânz va fi lucrător tipograf, și după prân­l deputat luând parte la desbaterile camerei. * (O curioasă controversă) comica juridică s’a discutat Zilele tre­cute înaintea unuia din tribunalele Ro­mâniei din provincie, căruia îi vom face grația a nu’l numi. Era vorba de o venzare publică. Pe când se făcea strigările, cerul, printr’un capriciu al naturii, se aco­peri de­odată de nori, ploaia începu să cadă în curenți și întunericul învă­lui sala de audiențe. „Procuratorul“ debitorului ceru degrabă curentul. — Domnule președinte­­ strigă el, cer amânarea licitațiunei pe astă zi, căci codul de procedură nu permite ca asemeni operațiuni să se facă noaptea. — Dacă sunt abia 4 oare după ameazi! respinse adversarul, încre­menit, înde discuțiune gravă între ad­vocați, deliberare încă și mai gravă din partea tribunalului, dacă la 4 ore p. m. e 7iuă sau e noapte. Din fericire, în mijlocul închie­­tudinei generale, soarele, cu scrisul pe buze, sparse norii, lumina inundă pretorul și magistrații, scăpați de grnge, deciseră că e zină încă și că licitațiunea poate continua. „Dreptul“. *) De Francezii din Francia și de Englezi și-a uitat de astădată.

Next