Telegraful Roman, 1882 (Anul 30, nr. 1-152)
1882-11-25 / nr. 138
bulgar, că această greutate va apăsa și mai tare, dacă poporul va lăsa se se îndeplinească în liniște și se i se ia dreptul electoral. Vă veți putea face voi oare responsabil în fața istoriei despre o nouă tulburare a drepturililor și a siguranței voastre ? — o crimă, despre care același patriot american Washington $ice: „Când un patriot scie că prin sfaturile sale in cestiuni însemnate poate „se producă un efect și nu o face, „apoi el comite o crimă,“ întru ceea ce mă privesce, apoi eu nu pot face acum altceva cu mânile legate, cum sunt de cât a vă trimite acest manifest și, pe câtă vreme voi trăi, voi accepta, spre a vedea dacă voi sunteți același popor bulgar, care nu de mult, sub turci, a sciut se îndure, ca și acum, nesce chinuri tot atât de grele pentru drepturile lui bisericesci și politice. „Al vostru Zankow.“ TELEGRAFUL ROMAN. Varietăți. * (Comandantul militar) al Transilvaniei , M. C. bar. Schönfeld a sosit ori cu trenul de dimineață în Sibiiu. * (Invitare.) Tot on. public, care se interesează de progresul tinerimei studioase, este cu toată onoarea invitat din partea societății de lectură „Andreiu Șaguna“ la Ședința publică ce se va ținea Luni în 29 Noemvre] st. v., în memoria Marelui Archipăstor Andreiu, în sala cea mare a „seminariului Andreian.“ începutul la 7 oare seara. Oferte marinimoase se primesc cu mulțămită și se vor curta pe cale publică. Sibiiu, în 23 Noemvre 1882. Comitetul arangiator. c.) Ortografia cu semne (a academiei române) Manuscrisul să se înainteze subsemnatului comitet până a treia (li de Rusale 1883 c. v. eară numele autorului să fie alăturat într’un plic sigilat. Brașov, 19 Noemvre 1882. Comitetul central al Reuniunei învățătorilor de la școalele gr. or. române din districtul X al archidiecesei Transilvaniei. St. Iosif, I. Aron, președ. secretar. * (Convocare.) La însărcinarea comitetului Reuniunei învățătorilor gr. or. din districtul Sibiiului, convoc pe p. t. din învățători gr. or. din protopresb. Săliștei la ședința de constituire, pe 6/18 Dec. a. c. la 11 oare a. m. în sala cea mare a edificiului școlar de aci. La aceasta ședință să învit, pe lângă uinii învățători cari sunt membrii ordinari obligați, toți amicii școalei și ai progresului, cari voiesc a întră ca membrii în sinul reuniunei. După constituire se va tracta tema: „Instrucțiunea limbei române în scoalele noastre.“ Săliște în 23 Noemvre. Nicolau Borza, vice-pres. rem. 551 PROGRAM. 1. „Cuvântare ocasionalâ“, rostită de Victor Tordășianu, cf. curs. III. 2. Cor din opera „Fluerul magic“ (Die Zauber flote) de W. A. Mozart, esecutat de corul societății. 3. „Desbinarea confesională a Românilor din Ardeal și Ungaria, urmările și influențele ei asupra bisericei și națiunei române,“ disertațiune de Vasilie Saftu cl. curs. II. 4. „Nor de vijelie“, cântec pentru o voce (tenor) cu acompaniare de piano de W. Humpel, cântat de Petru Șpan, cl. curs. II. 5. „Geniul națiunei,“ poesie de I. Vulcan, declamată de Virgil Onițiu, cl. curs. I. 6. , Cântec de jertfă,“ cântec pentru o voce (bas) cu acompaniare de piano de L. van Beethoven, cântat de Isaia Popa, cl. curs. II. 7. „Spune-mi cu cine te însoțesci, ca se-ți spun cine ești,“ disertațiune de Dimitrie Tătar, cl. curs. III. 8. „Cu pace se fiți voi,“ cântec pentru o voce ("tenor) cu acompaniare de piano de F. Schubert, cântat de Itraji Popoiviciu, cl. curs. II. 9. „Sentinela română,“ poesie de V. Alecsandri, declamată de Vasilie Saftu cl. curs. li. 10. „între piatra Detunata,“ cântec românesc arangiat de G. Dima, esecutat de corul societății. * (înșciințare) Conform decisiunei din ședința comitelui central al Reuniunei învățătorilor de la școalele gr. or. române din districtul X al archidiecesei Transilvaniei, ținute la 22 Octomvre a. c. p. 5 se escrie din nou premiu de 3 (trei) napoleoni în aur, donați de Dl. loan Dorea director la școala capitală română ort. res. din Satulung și președinte al despărțământului I-a a acestor Reuniri pentru cea mai bună gramatică română, menită pentru elevii școalei poporale. Opul acesta de gramatică română are se fie: a) lucrat după sistemul analitic sintetic și adaptat pentru de a se pute da în mâna elevilor. b) se conțină cel mult 4—5 coaie de tipar, în octav mic. * (Necrolog) Marți înainte de aceazi am primit următorul trist anunț: Subscrișii cu inima frântă de durere facem cunoscut consăngenților, amicilor și cunoscuților, cum că August Horșia, advocat și notar public regesc în Sighișoara, în urmarea unei paralisie de creeri, la 2 Dec. 1882, dimineața la 4 oare, în anul 42 al vieței sale, al 7-le al fericitei sale căsătorie, și-a dat nobilul său suflet în mânile Creatorului. îmmormântarea se va face după ritul bisericei gr. cat. la 6 Dec. 1882 la 3 oare d. m. din biserica gr. cat. din Sibiiu. Fiei țărîna ușoară și memoria binecuvântată! Elena Horșia, n. Moldovan soțiă: loan Henteș, ases. consist. și paroch gr. or. în Ocna Sibiiului ca unchiu, cu familia: loan, Maria, Elia, Paraschiva, măr. I. Duma, not. în Orlat Isaia, și Gedeon. Alecsandru Roman, prof. univers. și dep. cu soția sa Leontina Balomirian. Iosif Roman, advocat, cu fiia sa Veturia, măritată Dr. I. Neagoe. Antoniu Schiau, fisc. reg. cu soția sa Constanța născ. de Dunca. Vezi. Elena Fabian născ. Henteș, mătușă. Georgiu Horșia cu soția sa Meliton Horșia cu soția sa, Elia Horșia frați. Ana Coman născ. Horșia, soră, Maria Log, năc. Neagoe, verișoară. * (Părăstasul.) Iată ce ni se scrie în privința aceasta: Duminecă în 26/14 Noemvre a. c. după finirea S. liturgii sau celebrat în Biserica gr. or. din Cacova în fața unui popor foarte numeros parastasul reposatului de la memoria Alesandru Lebu senior din Cacova, carele în 15 iuniu 1875 fiind încă în viață au întemeiat o fundațiune de 1000 fl. v. a. de presente de 1260 fl. v. a.) în favorul și pre suma școalei gr. or. parochiale din Cacova, din a căror interese cu jumătate să se cumpere în tot anul cărți de învățământ copiilor săraci din școala parocială gr. or. din Cacova și încât va fi neaperat de lipsa să se întrebuințeze și pentru alte recinsite de învățământ trebuincioasa în școala celalaltă jumătate din interese după aceia fundațiune să se adaugă în tot anul la timpul său la capitalul fundațional in decurs de 50 de ani. La sfărșitul parastasului dl Ioan Bunea, notariu comunal au cetit cuvântare funebrală anume pentru ocasiunea acestei serbări compusă. în decursul acestei cuvântări s’au cetit și actul fundațional. Prin aceea cuvântare vorbitorul au apreciat fapta cea bună, măreața și vrednica a fondatorului făcută școalei și tinerimei școlare gr. or. din Cacova, a accentuat cugetarea fondatorului cea înțeleaptă și prevăzătoare și scopul lui cel nobil și au lăudat zelul lui cel învăpăiat de a se înainta și perfecționa tinerimea din comuna sa în stiință și cultură, așa încât inimile tuturor auditorilor erau mișcate și prefețele multora se vedea struindu lacrimi de bucurie. Vorbitorul a arătat poporului eventualele resultate folositoare urmande pentru școala gr. or. parochială din Cacova din aceea fundațiune și a încheiat cu dorința, ca fapta fundatorilor cea atâta de bună, atâta de frumoasă, și atâta de folositoare, se afle mulți imitatori, cari să pășască în urmele cărărilor lui, în urmă cărui poporul aurs Dumnezeu să-l ierte! Bară corul școlarilor a intonat de 3 ori „în veci pomenirea lui.“ Cacova în 28/16 Noemvre 1882. Une participante. *(Mulțămită publică.) Avangjând la 7/19 Noemvre un bal poporal, în folosul scoalei noastre confesionali din loc, subscrisul comitet vine cu tot respectul să-și esprime — în numele scoalei și al său — mulțămită publică pentru spriginirea scopului salutar, ce a întîmpinat’o din partea p. o. public, notând tot odată, cu de amăruntul, contribuirile marinimoase, în fl. v. I. ajutoare dela do.: Francisc Hosszú Longinul 1, Kolovrat 0.50, Lazarici, Isaie Moldovan, Alecsandru Moldovan, I. Moțiu, Alecsandru Muntean, Todor Murariu, Petru Merina câte 1, Iosif Nádasdy Sirbina 0.50, George Nicoară părintele, Alesiu Olariu, Dr. Lazar Petco, Ioanichiu Olariu, Ioan Pârvul, Georghiu Pop, Georgiu Secula, Simionaș, Rista câte 1, Țura 0.50, Mihai Zarea, Petru Zarea câte 1, ? 0.40. N. Preste prețul intrării dela: loan Buda, loan Ciontea, Csillag, George Duma câte 0.10, Cocoana Floarea 0.40 d. George Gáspár 1.10 d. loan Filimon 0.20, d. Alee. Hosszú Longinus, d. Iustin Moldovan câte 0.60 Alecsandru Săbeșan 0.20, loan Segesvári 0.10, S. O. 0.60, loan Străjău, A. Vitan câte 0.20. Aladár Tudor 0.60, Venitul total 43 îl. 90 cr. venitul curat 33 I. 74 cr. Deva 4 Decembre n. 1882. Comitetul arangiator: Todor Morariu Petru Merina, măcelar ciobotar: loan Filimon, loan Ciontea, pietrar: George Duma, loan Strajău. * (Foc) Alaltă seară după noue oare am fost alarmați, din causa unui foc într’o pivniță în strada Poplăcei mică. Focul a fost suprimat îndată. * (Lupi și cară lupi.) Din părțile Șurei-mici-Rusciori auzim că lupii au făcut stricăciuni mari și în vite mari și în mărunte. * (Pagubă că nu avem foaie umoristică. Atâta material umoristic cât produc Ziarele maghiare este o perde, atât pentru present cât și pentru viitorime că rămâne neașezat la locul, ce i se cuvine. Și în privința această n’avem să facem multă deosebire între ziarele maghiare. Toate (se înțelege cele serioase) concură pe întrecute cu umori stiade, care de care mai poștașe. Așa una scrie cu mare sumeție : „Nenorocită amestecătură mai e și Austria aceea!“ „Nicăici pe lumea aceasta nu e atâta zarvă etnografică ca acolo, nici în Rusia nu.“ Și așa mai departe ca și când Ungaria n’ar avă zarve etnografice și ca și când Ungaria ar fi pus toate la cale la sine acasă, mai bine ca în Rusia. Foaia respectivă nu vrea să scie că chica Ungariei e în mâna Austriei și că Rusia nu de la Maghiari acceaptă sfaturi cum să-și organiseze popoarele, întorcânduse la Austria sapientul organ uide de fremântarea Nemților cu Cehii și zice că“ diffilele est satyram non scribere. Apoi continuând în ignoranță vine rândul la dăscălitura naționalităților nemaghiare din Ungaria căror le strigă: să aprețuească liberalismul unguresc; căci rău, zău când Maghiarii ar face ca Nemții, nu că nu le-ar mai tipări naționalitățile legile oficial în limbile vlahă, nemțească, sărbească, slovacă (Aceasta e curată scornitură și nu umoristică.... ci le-ar încuia naționalităților toate institutele confesionale ba și cele private, dacă limba instrucțiunei întrînsele nu va fi cea maghiară, în fine ideea ficsa de a se compara cu Nemții din Germania, cu Nemții din Austria, cu Rușii din Rusia* la care du zicem alta decât Lokat vinne a szarka de nem birja a farka. (Mult ar purta țarca dacă e ar suporta coada). * (Ornamentele naționale) Ministeriul instrucțiunei publice al României a constituit o comisiunea sub numele de comisiunea pentru desemnurile de pe costume naționale. Ea se va compune din din D. Sturdza ca președinte Th. Aman și Gr. N. Manu, cari, în unire cu directorul muzeului național de antichități va procede la adunarea și clasarea desemnelor după costumele naționale covoarele și pânzăturile colecționate deja în muzeul național și cele ce se vor aduna în cursul anului viitor. Pentru publicațiunea acestor desemne, comisia va lua înțelegere cu diocec care s’a oferit a chromolitografia, pe socoteala s’a, desemnele și a tipări testul ce le va însoți. Lucrarea aprobată de comisie și esecutată de d. Socec sub controlul acestei comisii se va întroduce treptat în școalele publice de fete ca o carte didactică. * (Un lucrător tipograf deputat.) țiarul „Italia“ anunță că noul deputat al orașului Millano d. Maffi, lucrător tipograf, a sosit în Roma. La plecarea sa din Millano camera sindicală a lucrătorilor tipografi îi-a oferit 3000 lei pentru ca să poată trăi în Roma indepedent îndeplinindu și mandatul său cu cunosciință; d. Maffi a refuzat de a primi aceasta sumă mulțăminduse a solicita fostului său patron dreptul de a lucra în tipografia sa sucursuală din Roma. D. Civelli fostul său patron, încuvințând cererea dlui Maffi, acesta înainte de prânz va fi lucrător tipograf, și după prânl deputat luând parte la desbaterile camerei. * (O curioasă controversă) comica juridică s’a discutat Zilele trecute înaintea unuia din tribunalele României din provincie, căruia îi vom face grația a nu’l numi. Era vorba de o venzare publică. Pe când se făcea strigările, cerul, printr’un capriciu al naturii, se acoperi deodată de nori, ploaia începu să cadă în curenți și întunericul învălui sala de audiențe. „Procuratorul“ debitorului ceru degrabă curentul. — Domnule președinte strigă el, cer amânarea licitațiunei pe astă zi, căci codul de procedură nu permite ca asemeni operațiuni să se facă noaptea. — Dacă sunt abia 4 oare după ameazi! respinse adversarul, încremenit, înde discuțiune gravă între advocați, deliberare încă și mai gravă din partea tribunalului, dacă la 4 ore p. m. e 7iuă sau e noapte. Din fericire, în mijlocul închietudinei generale, soarele, cu scrisul pe buze, sparse norii, lumina inundă pretorul și magistrații, scăpați de grnge, deciseră că e zină încă și că licitațiunea poate continua. „Dreptul“. *) De Francezii din Francia și de Englezi și-a uitat de astădată.