Telegraful Roman, 1882 (Anul 30, nr. 1-152)

1882-11-25 / nr. 138

552 TELEGRAFUL ROMAN. PATREA SCIENTIFICĂ și LITERARĂ. Bibliografie. Gramatica română tractată din "bucăți de cetire de Vasilie Mândreanu. Partea I. Lugoș. 1882. 160 pagini în 8 °. Este sciut, că valoarea unei cărți menite pentru instrucțiune se cuprinde sau în noutatea ideilor împărtășite, prin care se lărgesce sau se luminează sfera unei schințe, sau în noutatea si­stemei și a metodului, de care se fo­­loseșce la expunerea lucrurilor deja cunoscute. Se poate susține, că to­­calitatea tinerei noastre literaturi pe­dagogice se mărginesce pănă astăzi a atinge meritul din urmă. Având acestea în vedere, trebue mai departe să facem deosebire între manualele, care în tractarea materiei urmează metodul scientific, me­nit pentru învățământul secundar și superior, și între cele ce adoptează metodul elementar și sânt chie­­mate a servi de bază învățământului primar. Vorbim despre grupa din urmă, către care se numeră și gra­matica dlui Mândreanu. încercările felurite, făcute în tim­pul mai nou cu scop de a înlesni în­vățătorilor tractarea obiectelor de în­vățământ, se mulțămesc de obiceiu cu a scurta sau simplifica materia de învățământ, împărtășindu o într’o limbă mai populară și crezând în chipul acesta a îndestuli cererile metodice, în mână cu manuale de felul acestora, învățătorii, lipsiți de pregătirea cu­venită, însoțesc predarea cu escursi­­uni intuitive dictate de necesitatea momentului, grijind a incungiura per­­plesitățile pricinuite din lipsa de me­tod și după putință a ușura școlaru­lui priceperea. Se simte însă mai pretutindea lipsa unui princip clar și positiv, care să-i conducă la trac­tarea materiei. Multă dreptate a avut o notiță, publicată in „Gazeta Transilvaniei“ Nr. 97, picând, că metodul folosit în cartea Dlui Mândrean „e al viitorului“. Acest epitet îl merită cartea, dacă o punem în asemânare cu metodul uși­­tat în deosebi la scoalele noastre po­porale. Pre lângă toate sforțările zil­nice ale practicilor noștri aflăm încă puține urme de vreun metod rațional pănă când el se găsesce încă de de­cenii practicat în școalele popoare­lor culte. Ea trebue să constatăm că în disprețul publicațiunilor și îndru­mărilor metodice, ce se ivesc pe fie­care­­ zi în diferite foi și scrieri di­dactice o mare parte a învățătorilor noștri continuă și astăzi sau a nu tracta gramatica de fel s’au a o face după saconul vechiu, cufundând șco­larul într’o mare de reguli abstracte și chinuindu-i spiritul cu definițiuni neînțelese. Căușele sunt multe. Una o aflăm în împregiurarea, că­ldirile de pănă acuma, în ce privesce materia grama­ticei, dau îndrumări numai teoretice, fară cele practice să mărginesc a tracta câte o temă ca exemplu. Ni-a lipsit o carte, care să aplice princi­piile teoretice asupra întregei mate­rii gramaticale. Autorul cărții de față și-a luat osteneala și­ a făcut-o. Să ne ocupăm puțin cu metodul folosit în cartea dlui Mândreanu. Dint’ro bucată de cetire să aleg mai multe cozuri analoage care întru­nite sub o noțiune generică dau de­­finițiunea părților vorbirei stabilesc o formă de exprimare sau representă o regulă gramaticală. Tot natu va des­coperi în procedura aceasta calea induc­­țiunei, care imprimă cărții timbrul unei adevărate scrieri elementare. Autorul a recunoscut, că istoria unei sciințe în­tregizează și metodul ei. E lucru cu­noscut, că gramatica s’a făcut din limba, dar nu limba din gramatică. Limbiștii au aflat, că pentru a ex­­prima un cas, un număr, o persoană, un timp, un mod, etc., se repetează tot acele forme ; ei au descoperit, că pentru cazuri analoage sânt și forme analoage. Descoperirea aceasta­­ i-a îndemnat a forma legi generale adecă regulele gramaticale de astăzi. Calea inductivă sau elementară este tocmai contrară celei deductive sau sciinți­­fice. După metodul sciențific începem cu definițiunile și regulele gramati­cale cele mai generale, așa­dară cu rezultatele abstracte, pe care le-au aflat limbiștii mai în urmă. Regulele gramaticale se împărtășesc după me­todul acesta într’un sistem gata, având exemplele scoase din limbă a ilustra numai legile limbei și a adeveri aser­­țiunile acestora. Așa am învățat noi toți grama­tica și nu puteam înțelege, pentru ce s’au făcut atâtea regule și s’a con­­strîns biata limbă a asculta de ele. Spiritului începător i se pare, că a fost cândva reguli gramaticale și că limba s’a format cu ele. Neșciind de unde s’au născut aceste reguli, șco­larul le ține de ceva ce trece peste min­tea sa și se sim­te osândit a-și le în­suși fără a putea înțelege proveniența lor. Limba i se înfățișează ca atâr­­nătoare de la regulele gramaticale, a cărora mulțime îi însărcinează memo­ria și în lipsă de orientare îl face indispus pentru studiul limbei. Gra­matica face impresiunea unei agrămă­­diri de abstracțiuni fără sfârșit. Iată inconvenientul delăturat prin gramatica dlui Mândrean. Copilul își însușește limba în casa părintească în mod curat empiric și intrând în școală iși perfecționează resultatele empiriei sale prin abcdar și cartea de cetire pănă la gradul de a pute înțelege o piesă cetită. El înțelege auzind pe altul vorbind și află înțelesul celor cetite. Prin trac­tarea rațională a bucăților de cetire el își perfecționează formele vorbirei sale, încât e în stare să afle și cea mai mică abatere de la forma obicinu­ită­ a sei. El vorbește corect, însă fără de ce suprinde răceala filosofică, cu care trece băiatul peste forme gramaticale adeseori foarte grele; el scie că sânt așa, mai departe nu’și dă seamă de ele. Aici e timpul când școlarul trebue să’și adune resultatele empiriei sale, să grupeze formele cu­noscute după motive de ale raționa­mentului său, să înceapă studiul logic al limbei adecă gramatica. Grama­tica dlui Mândreanu e unică, în ce privește obiectul limbei, care părăsind sistemul sciențific cu desăvârșire, se apropie de băiat, îi presează în bu­căți de cetire forme deja cunoscute, îl îndeamnă a le grupa, a abstrage re­gulele și clădi în chipul acesta siste­mul legilor limbei. Condus de dânsa copilul se de bucură resultatele dobân­dite, pentru că el însuși se află. Autorul înseamnă anul al 3-lea de școală ca început pentru tractarea gramaticei. Dacă i-a succes învăță­­toriului a percurge în anul 1 partea scriptologică a abcedarului și a de­­vinge primele greutăți în cetirea mecianică, va pute să continue în anul al 2-lea exercițiile în cetirea me­chanică și parcurgând in mod rațional mai multe bucăți de cetire va iniția școlarii și în cetirea logică și le va procura destulă destilitate în limbă, pentru ca în anul al 3-lea să se poată începe gramatica Es­­perianța de toate filele ne învață însă, că se află băieți în anul al 21ea și al 3-lea de școală, cari n’au învins greutățile cetirei mechanice. Culegerea literilor la cetire îi ocupă în măsura atâta de mare, încât nu le mai remâne atențiune și pentru de a întipări în memorie formele cetite departe a fi [ băgători de samă la înțelesul celor ce­tit­e. Acestea sânt însă, după cum vă­zurăm condițiunile indispensabile pen­­­­tru începerea gramaticei. Școlarul, care nu a învins greutățile cetitei și nu a ajuns să priceapă cele cetite adecă nu și-a însușit un număr oarecare de forme de exprimare di­preună cu în­țelesul lor, nu e pregătit pentru treapta gramaticei. Băiatul din treapta grama­ticei trebue să aibă „simțul limbei“ desvoltat pănă la un grad, ca să poată deosebi, deși numai presimțind formele corecte de cele necorecte. Cu toate că nu-și poate da samă de cele sciute el trebue să scie cum e bine -zis și cum nu e bine. Numai pe o astfel de basa inducțiunea poate să fie roditoare. Motivul pentru aceasta îl aflăm în ade­vărul psih­ologic că e cu neputință să atragem noțiuni sigure din idei ne­sigure. f­ace așa dată în datorința în­­vățătoriului priceput ca să afle, dacă sunt școlarii săi și când sânt ei pre­gătiți pentru treapta gramaticei. Atra­gem băgarea de samă a învățătorului asupra acestei împregiurări, căci o pre­cipitare a învățământului neluând în seamă pregătirea școlarilor, ar trage re­­sultatul la îndoieală. (Va urma.) Redactor răspunzător Nicolau Cristea. Is­torie. Mere­uri 6 Decemvre n. 1882. Brün: H7 82 24 8S 11 Bursa de Viena și Pesta Din 5 Decemvre n. 1882. Viena B-pesta Renta de aur ung. de 6 °/0 . • 119.50 118.80 Renta de aur ung. de 4°/0 . . 85.85 84.70 Renta ung. de hârtie .... împrumutul drumurilor de fer ung. 84 95 85 85 134 — 133.75 I emisiune de oblig. de stat dela drumul de fer oriental ung. . 89.20 89.­II emisiune de oblig. de stat dela drumul de fer orient ung. . . 110.­109.50 Oblig, de stat dela 1876 de ale drumului de fer orient, ung. , 93 25 93.75 Obligațiuni ung. de rescumpăra­rea pământului............................. 98 50 98 25 Obligațiuni ung. ca clausulă de sortire............................................. 95.75 95 50 Obligațiuni urbariale temeșiane . 97.— Obligațiuni urb. temeș. cu clan­ 96 50 sulă de sortire............................ 95.75 96.50 Obligațiuni urbariale transilvane. 93.50 Obligațiuni urbariale croato-sla-98.­vonice.................................. 99.— 98.50 Obligațiuni ung. de rescumpăra­rea Secimei de vin .... 96 75 96 50 Sorți unguresci cu premii . . . 116.75 116 50 Sorți de regulare a Tisei . . . 108.75 109.— Datorie de stat austriacă în hârtie 76.75 76.50 Datorie de stat austr. în argint . 77 30 76 75 Renta c a aur austriaca .... 94.00 94.50 Sorți de stat dela 1860 . . . 130.— 129.50 Acțiuni de bancă austro-ung.­­ 827.­830.— Acțiuni de bancă de credit ung. 283 75 283.75 Acțiuni de credit austr. . . . 293.30 293.20 London (pe polița de trei luni) • 119.­119.15 Scrisuri fond­ari ale institutului „Albina“..................................­­­._ 100.— Argint . ........................................_._ Galbin . ....... 5.64­5.64 Napoleon. .................................. 9­47 »/„ 947 100 maree nemțesc­....................... 58.— 58.30 COXCIR8. Devenind stațiunea de paroh­ de classa a III din Viștea inferioară, pro­­topresbiteratul Avrigului, vacantă, spre întregirea aceleia se escrie prin acea­sta concurs pănă la 25 Decemvre 1882 pe lângă următoarele Nr. 172. [307] 1—3 % Emolumente: 1) Un a­­ fi de lucru de 180 case, care nefăcându-se se plătesce cu 40 cr. 2. Folosirea cimiteriului biseri­­cei cu pometul din trînsul. 3. Un agru de 2 ferdele. 4. Celelalte venite ale epitrafiru­­lui crescute mai considerabil de cum au fost pănă acuma, care toate dau un venit în bani de 312 fl­­. a. Doritorii de a ocupa acest post de paroh­ vor avea ași așterne supli­cile sale, instruate cu documentele re­­cerute de statutul organic, regulamen­tul pentru parochii pănă la terminul sus indicat subscrisului oficiu protopres­­biteral în Avrig. Avrig 6 Noemvre 1882, în conțelegere cu comitetul parochial. Vasilie Macsim m. p., adm. ppresb. Citațiune edictală. Elena născută Dragodan, ca­­rea de mai mulți ani a părăsit jrl­necredință pre bărbatul ei legitim,­­ Moise Vrăji­to­riu, cancelist în pen­siune din Caransebeș, și pribegește prin România, se citează prin aceasta ofi­cios, ca deja l­a publicare până în 3 luni de­­ Zile să se presenteze la forul matrimonial de l­a instanță, adecă, înaintea scaunului protopresbi­­teral gr. or. Caransebeș, căci la din contră se va petracta causa divorțului ei, și fără de dânsa conform § 123 din regulamentul procedurei jud. în cause matrimoniale. Caransebeș în 20 August 1882. Nicolae Andreeviciu m. p., protopresb. ca președ. Scaun preot gr. or. Scrisuri fondate de 6 °­ C ale Institutului de credit și de eco­nomii .,Albina“ în Sibiiu. Aceste scrisuri fondare notate la bursa din Budapesta aduc 6 °­ 0 interese și ofer siguranța cea mai mare, fiind coperite: 1. prin hipotecă întreită, care în­trece siguranța pupilară ușitată și care în partea ei cea mai mare stă din moșie (re­alități de câmp). Conform legei aceste hi­­potece servesc exclusiv pentru asigu­rarea p retentorilor (posesorilor) de scrisuri fonc­are ceea ce se face evi­dent în cartea funduară la fie­­­care întabulare ; 2. prin un fond de garanță prescris prin lege de 200.000 fiorini, elocat în efecte publice sigure; 3. prin toată cealaltă avere a institutului. Cuponii de interese se plătesc fără de nici o subtragere la semestru, în 1 Aprile și 1 Octomvre a fie­cărui an la cassa in­stitutului în Sibiiu, la filiala institutului în Brașov și la „Banca comercială ungară“ în Budapesta, în toate aceste locuri se dau și îm­prumuturi pe scrisurile fonc­are ale institu­tului până la 90% a valoarei lor de curs cu 70­0 interese la an. Scrisurile funciare se răscumpără în întreaga lor valoare nominală cel mult în 20 ani prin tragerea la sorți în tot anul în luna Septemvre. Ele se află de vănd­are în cursul­­ zilei și la J. P. Kabdebo, [305] 1—4 bancar în Sibiiu.­­ Zambach și Gavora. Fabrică de vestminte și recursite bisericesci de rit catolic și grec. [205] 12-30 în Budapesta, strada Vațului. Văczi uteza Nr. 17, vor pe altar in, po­­tiruri, pietohlebni­­ca, cădelnițe, paci­­ficat, candele de altar, policandre pentru biserici, ri­­pide, chivot, cărți de Evangelie etc­ Comande se efectuesc promt. — Obiectele, cari nu vor conveni, se vor schimba cu altele Felon sau Odăjdii, Albe, Stihare, Dal­­matice, Baldachin, prapori. Toate fe­­liurile de steaguri, și pentru societăți industriale (și pen­tru pompieri) ca-­ Editura și tipariul tipografiei archidiecesane.

Next