Telegraful Roman, 1884 (Anul 32, nr. 1-152)

1884-01-03 / nr. 1

2 sünt, pre cari putem schimba starea actuală a lu­crurilor. Una e acceptarea stărei actuale în stat și conlucrarea pe terenul constituțional la delătu­­rarea tuturor relelor, cari bentue națiunea noastră. Va se­dică înțelegerea cu factori, cari conduc astăzi în mod pentru noi master destinele statului. Ne ,va succede se eluptăm ceva, bine. Astăzi una mâne ‘ alta și cu încetul poate vom câștiga totul, ca ast­­fel cu egala îndreptățire se na­ște numai pe hârtie. A doua cale e­­a aștepta schimbarea situațiunei, vină ea de unde va veni. Noi suntem pentru cea dintâi. Clevetirile pentru împlinirea detorințelor noastre de cetățeni se res­trâng de credința noastră, că pe această cale vom pute arăta resultate îmbucurătoare pentru patrie și națiune. Vom lupta luptă dreaptă însă ca români și pentru binele națiunei române, al cărei bine nu se poate închipui separat de binele comun al pa­triei. Cine va urma calea a doua va fi condus de alte vederi. Aceasta însă pre noi nu ne va îndrep­tăți la incriminări, nu ne va seduce la facerea recriminărilor, căci dacă cineva nu e de o con­vingere cu mine, e dovadă că craniul lui e de o structură streină craniului meu, și cestiunea că a cui craniu e mai perfect, o va deslega viitoriul. Revista politică. Sibiiu, 2 ianuarie 1884. Proiectul de lege despre căsătoria mixtă s’a respins de casa magnaților în ședința de Sâmbătă cu o majoritate de 9 voturi. Decursul celor doue ședințe, în care s’au discutat asupra proiectului din punct de vedere formal și meritorie, îl află cetito­rii noștri schițat la alt loc. Resultatul votării ne arată, că partidele nu au suferit decât o schimbare numerică de la prima discusiune din Decembre. Acuisițiunea oposițiunei consta din sucursul membrilor din Austria. Au votat 7 magnați austriaci și 3 croați pentru oposițiune. Mai adăugând la aceste voturi și pe cei trei episcopi români gr. catolici, cari au lipsit la votarea din Decembre, vom constata îndată, că câștigul și pe o parte și pe alta nu e decât nu­meric, fiindcă ambele partide și-au sporit contin­gentul aproape în proporțiune egală. Toate încercările guvernului de a îndupleca pe iluștrii legislatori oposiționali să primească proiectul au fost zadarnice. Șeful cabinetului a fondat cu ocasiunea anului nou chiar și pe nunțiul papal V­a­­nutelli, însă în zadar. Atitudinea energică și rbsolută a episcopatului catolic a rămas nealterată. Cardinalul Haynald, care fusese în Roma, a ve­nit cu un „Non ‘possum­us“ acasă. Vaticanul nu s’a aflat îndemnat a face compromis într’o cestiune, care atinge un principiu cardinal al bisericei. E un contrast vechiu și afund între creștinism și iudaism, care nu se poate împăca prin compromise. Și jidovii, așa numiți ortodocși, cari țin strâns la le­gea mosaică, nu vreau cu nici un preț se admită amalgamarea elementului jidovesc cu cel creștin prin mediul căsătoriei mixte, în acest punct rabinii sunt de acord cu episcopatul catolic. Quid nunc? se întreabă acum oamenii politici: ce va face guvernul cu proiectul? La această între­bare foaia guvernamentală „Post. Lloyd“ care se înțelege de sine este foarte indignată de votul ca­ Was als Samenkorn der Erden Wir vertrau n, es wird vielleicht Einst zu einem Bunde werden Der vor keinem Sturme weicht. Kann der Dichter nichts euch bringen, Nichts als seine Melodien, Soli auf seiner Lieder Schwingen Euer Ruhm die Welt durchziehn. Und kann's vor Gewalt nicht schützen Euer Volk als starker Hort: Doch euch frommen, doch euch nutzen Kann vielleicht mein freies Wort. Mein Gedanke wohn’ und weile Unter euch von Jahr zu Jahr, Und wohin mein Fuss auch eile Bring’ ich meinen Gruss euch dar! He rmanns ta d t, den 17. Juli 1883. Uli Schanz. Eu aflu, că acestea poesii sunt inspirate de idei sublime pentru românime. Cine le va pri­cepe va fi de acord cu mine. Stim convins, că dl Uli propuna minte Iuliu Schanz va ușa ori pe unde îl va duce soartea, de „freies Wort“ ul seu în favorul rasei române, de carea îl leagă atâtea simpatii, de aceea acum la intrarea în anul nou al nostru, însoțit de mai mulți amici și stimători ai lui, îi tri­mit din patria noastră salutări cordiale în patria sa! N. F. ) TELEGRAFUL ROMAN­ iei de sus, respunde, că acest vot nu atinge întru nimic atitudinea cabinetului. Casa de sus nu poate provoca crise ministeriale câtă vreme guvernul se bucură de încrederea Coronii și a majorității din casa de jos. „Casa magnaților“, continuă organul numit este o instituțiune, care trăeșce numai pen­tru că nu poate să moară, și existența ei în forma actuală e numai tolerată, ea n’are nici o influență asupra esistenții sau neesistenții guvernului. Dealtmintrea votul casei nu e definitiv, guver­nul basându-se pe imposanta majoritate din casa de jos e decis a remâne pe lângă proiect. Indignarea organului guvernamental asupra coalițiunei feudali­lor cu clericalii resufla în următoarele apostrofări ironice: Frivolitatea politică în alianța cu demago­gia clericală și feudală și cu fanatismul de rasă — aceasta e o composițiune, al cărei efect chemic asu­pra masselor nu se poate precalcula ușor și tocma aceasta imposibilitate în volva primejdia.“ Aceste es­­pectorațiuni nu prea justifică încrederea de sine cu care se laudă organul liberalilor. Care va fi soartea proiectului, dacă va mai veni și a treia oară înaintea magnaților — nu se poate sei a priat. Ca prognostic caracteristic este împregiurarea, că episcopatul catolic este decis, ca la cas când votul de Sâmbătă sau al treilea vot eventual nu va reuși în favorul oposițiunei, se iese în corpore din casă și se nu se demită în desbatere specială. — Dieta Croației, după îndelungate și penibile dis­­ensiuni, a adoptat proiectul de indemnitate. Nișce scene scandaloase s’au petrecut în dietă mai cu seamă în ședințele dela 10 și 11 ianuarie, scene, care arată în mod drastic lipsa totală de simț parlamentar și de bună cuviință la membrii starceviciani. Pavlovici impută majorității căi lipsesce patriotismul, libertatea voinții și face toate la co­manda ministrului president din Budapesta. Func­ționarii guvernului sunt buni de a pă<si porcii. (Ka­men ar Intrerumpend: Nici la porci nu sunt buni!) Oratorul (continuând). Dacă nu, apoi ei sunt buni în clădirea ce se zideșce în apropierea Agramului (casa smintiților). Acești oameni cu carte și pot co­mite toate, pot și fura. Aceste cuvinte au fost numai introducerea pen­tru Dr. Starcevici. Acesta începu prin cetirea unei scrisori ce i-a trimis o un advocat din Unga­ria din incidentul eschiderei sale. Intr’o țeară, unde hoții, defraudanții, trădătorii de patrie și bandiții ridică șefului lor F. Deak un monu­ment, este lucru firesc, ca onorabilii membri din oposițiune să fie condamnați, când numesc pe mem­brii din majoritate cu numele adevărat“. Presiden­­tul îl admoniază, insă Starcevici vrea se conti­nue cu citate de același calibru dintr’o broșură. I se interzice cetirea, se nasce un tumult mare, se sus­­pinde ședința. După redeschidere declară Dr. Star­cevici că va spune de rost cele ce vrea să le spună. Aruncă guvernului, că a protegeat pe detraudanți, hoți, și pe tâlhari. Mai caracteristică este esclamațiunea acestui rabint, că va ruga pe D-jeu se dea un cutremur de pământ, care se îngroape sub ruinele sale majori­tatea dietei. Nu-i pasă, dacă vor peri și alți ne­vinovați și cu dânsul împreună. Despre Z­s­i­r­c­o­v­i­c­i zice, că s’a șters din lista omladiniștilor numai după ce s’a convins că nu mai sânt prospecte ca fratele seu se devină patriarh­; ear despre Miscatovici observă, că acest om nu trebue lăsat în nici o casă de omenie, și majoritatea totuși l’a ales în delega­­țiuni, ca se ajungă și el la masa imperatului. Acest ti preot, de care i se revoltă consciința catolică, a înșelat pe Disleu pentru ca se poată înșela mai bine națiunea. B­o­n­c­i­n­a, care în 1861 declarase că poli­tica maghiarilor e basată pe răpiri, astăzi stă sub egida maghiară în fruntea instrucțiunei probabil pen­tru a învăța copiii croați cum se tâlherească mai bine. Starcevici indice cu cuvintele: Ași trebui să fiu cel mai blăstămat om din lume, dacă ași vota ace­stui guvern, care are astfeliu de spriginitori un singur cruceriu. In zilele acestea se așteaptă ministrul de ex­­terne al Russiei, domnul Giers la Viena. Mergerea lui la Viena se ascrie invitărei speciale din partea cercurilor normative din monarh­ia noastră. Ziarele comentează petrecerea lui Giers în Viena în sens favoritoriu păcei și o aduc în legătură cu ultima lui petrecere în Viena când a preparat te­renul pentru congresul din Londra în care s’a re­gulat cestiunea Dunărei, și s’au dat Russiei escepți­­onalele drepturi în brațul Chiliei. fața fiesce cărui membru se putea ceti că o cestiune mare e la ordinea­­ jilei, — o cestiune de putere așteaptă deciderea. Magnații s’au înfățișat de astă­­dată în număr mai mare decât la prima disensiune. Sala era îndesată, locurile toate ocupate și unii dintre magnații mai tineri au trebuit se stea în pi­cioare sub tot decursul ședinței, în lege și pe ga­lerii un public numeros aștepta cu neastâmpér se va<jă ce soarte va avea urgisitul proiect. — Numă­rul cel neobicinuit arăta învederat că timpul ultim nu a trecut în zadar, ambele partide și-au pus toate silințele pentru a întregi sau a spori partida. Din­tre membrii din Austria era de față principele de Windischgraetz, un nume, care la națiunea maghiară e cel mai urgisit — și marchionele Pallavicini. Su­cursul din partea austriacilor era avisat prin pre­­zența acestor membri. Șansele unei lupte se pot cunoasce din pri­mele ciocniri. Deja în prima ședință se prevedea încâtva căderea proectului, sigur însă nu putea nime­nea să scie fiindcă șirurile nu erau completate. Se aștepta se mai sosească pe­­ ț­iua de votare alți membrii. între astfeliu de auspicii se deschide ședința primă. Presidentul gratula mai întâiu casei de anul nou, cere sprijinul membrilor iluștri la resol­­virea agendelor, comunică casei, că Măjestățile Sale au primit prea grațios felicitările de anul nou, și mai pe urmă dedică memoriei lui Gedeon Badai, re­­pausatului ministru de honvezi, unele cuvinte de condolență. în fine anunță osibitele, dintre cari re­levăm cele mai însemnate: O lungă serie de peti­­țiuni pentru couperarea literelor de convocare și o mulțime de petițiuni și adrese de aderență și încre­dere, cari s’au dat comisiunei de trei spre stu­­diare. Raportorul contele Cziraki arată, că adrese de încredere și aderență sânt 745, subscrise de mii de cetățeni creștini și jidani. (Vivate din partea opo­­siționala­­­dență. Fiindcă aceste petițiuni și adrese au aceeași ten­­același spirit, casa primesce propunerea raportorului ca tecstul se fie considerat ca cetit și să se cetească numai numele comunelor. Se cetesce și se ia spre sciință. Voluminosul fas­­ciclu fu pus apoi pe masa presidială. După aceasta se ridicară vre­o 8—10 membrii ai casei unul după altul și presentara o mulțime de alte petițiuni în acelaș sens.­­Vivate! Se cetesce apoi raportul de verificare a mem­brilor noi. S’au verificat 74 de membrii. Dintre membrii din Austria, cari au indigenat unguresc, s’a respins contele Wolkenstein, într’aceea notariul casei de jos Raskovski care întârziase în mod neobicșnuit se presează cu nunțiul casei de jos asupra proiectului. Prezidiul întreabă, dacă casa se învoieșce ca acest nunțiu să se dea­­ comisiunei ori vrea să-l ia inmediat în desbatere? Contele Zichy observă că trebue să se decidă mai întâi­ întrebarea: dacă casa voiesce a ocoli comisiunea și a deschide disensiunea imediată și apoi se stătorească Z­ua> când să se pună proiectul la ordinea Zilele Bar. N. V­ay arată, că în sensul regulamentului de casă un proiect se poate supune la discusiune numai dacă au trecut trei o^e de la presentare. Cine voiesce o discusiune mai grabnică se substearna o moțiune de urgență. Deci propune se se dea co­misiunei. Contele Kegle viei spriginesce propunerea lui Vay reservânduși dreptul a reveni asupra meritului, dacă se va respinge în formă. Presidentul admite că după asul de pănă acum un proiect, dacă nu este urgent, nu se poate lua în desbatere decât după trei 7>10- Se provoacă însă la un pas analog pentru a constata că proiec­tul trebue dat comisiunei. Contele I. Cziraky dovedeșce că nu se poate aștepta ceva nou de la o diseusiune nouă în comisi­­une, prin urmare este de prisos a mai da proiectul la comisiune. După unele observări pro et contra presidiul formulează întrebarea: voiesce înalta casă ca pro­iectul să se de comisiunei ori voiesce să-i discuteze nimenicK. Se face votare verbală, însă nu se poate con­stata resultatul. La propunerea contelui Andrássy urmează votarea nominală. între manifestațiuni de iritațiune mare se pune în lucrare votarea no­minală. Șansele votării variau răpede. Contrarii proiectului au susținut majoritatea, încordarea și iritațiunea crescuse, când presidiul a enunciat, că numerarea voturilor de către cei trei notari nu a dat un resultat conglesuitor. Un lucru însă s’a con­statat cu toate aceste diferențe, că adecă majori­tatea s’a declarat contra propunerei de a se da proiectul la comisiune. Dintre 257 membri au Proiectul de lege pentru căsătoriile mieste. Casa magnaților s’a întrunit în 10 Ianuarie n. în ședință pentru a decide de nou asupra proiectu­lui de lege despre căsătoria între creștini și jidovi. Fisiognomia casei avea ceva grav și estraordinar. Din >

Next