Telegraful Roman, 1884 (Anul 32, nr. 1-152)
1884-09-18 / nr. 109
436 TELEGRAFUL ROMÂN O poesie de ocasiune: 13 Septembre 1884 — în care se urează bună oșire Auguștilor călători — circula prin mulțime. La oarele 7, urma prânzul la care luară parte pe lângă suitele MM. IL. Regele și Regina și ale Altețelor Lor, d. Dim. Sturdza cu dna Zoe Sturdza, dnii baron de Mayr, baron Sauria, împreună cu fratele său, dnii generări Cernat, Theodory, Cretzeanu, R. Mihai, dnii G. Cantacuzin, directorele drumurilor de fer, care fusese asemenea la Predeal, dl colonel Pastia, directorele pyrotehniei, dl baron de Hertz, dnii Furduescu, colonel Gorjun, maior Ionescu, comandantul batalionului 2 de vânători și locotenentele Cătuneanu. M. S. Regele purta uniforma regimentului austriac, al cărui comandant este arhiducele Rudolf purta uniformă de general; în tot timpul mesei, care a ținut pănă la oarele 8 și jum., muzicele regimentului 6 de dorobanți și 4 de infanterie cântau pe rând. După ce s-a sfârși masa, Augustii meseni eșiră pe terasa castelului Peleș ca să privească la focurile de artificii, cari se trăgeau din valea Peleșului. La un semnal dat de musică, lumina electrică încetă de a mai fi comunicată atât castelului cât și șoselei ce duce în Sinaia, și focurile de artificii începură a jucă în aer, la o înălțime de 2 și 3 kilometre. Munții cu înălțimile lor duceau ecoul în depărtare, anunțând sărbătoarea din Sinaia. Sori rotitori, salve de bombe cu 100 rachete cascade, salve uriașe cu stele galbene, palmieri, evantaliuri, buchete de 100 rachete atrăgeau privirile Auguștilor oaspeți și ale mulțimii imense aflate în curtea castelului și în fața lui. Ceea ce însă atrase și mai mult admirațiunea Maiestăților Lor și a auguștilor oaspeți au fost: o figură care represinta armele austro ungare cu inscripția Vivat A A. II. I. I. Rudolf și Ștefania, Carol I. și Elisabeta, o canonadă de artilerie representată prin două tunuri și inscripția Trăiască Carol I, și în sfârșit, frontul cu inscripția următoare: La nuit, tout est de feu: Les étoiles les pensées et les larmés. „Carmen Sylva.“ După terminarea artificiilor, Maiestățile Lor Regele și Regina și Augustii Lor oaspeți mulțămirâ d-lui colonel Pastia pentru reușită. Apoi intrară in castel și la oarele 10 și jumătate se servi ceaiul, după care Maiestățile Lor și Altețele lor se retraseră în apartamentele Lor. 14 Sepembre. Timpul astăzi este urît: o ploaie măruntă și deasă cade asupra Sinaii. Vârfurile munților nu se văd din causa norilor. MM. II. Regele și Regina, pe la oarele 10, arătară Altețelor Lor Arhiducele Rudolf și principesei Ștefania frumosul castel Peleș. La carele 12 se servi dejunul la care luară parte: dnii D. Sturdza, general Cernat, Dr. Theodory, R. Mihai, maior Grămăticescu din artilerie, precum și suitele Maiestăților și Altețelor Lor. După dejun, pe la carele 3, M. S. Regina și cu principesa Stefania, M. S. Regele cu archiducele Rudolf, singuri și neinsoțiți de nimeni, veniră in două trăsuri ale curții, și deși ploua, visitară pe rând biserica cea mică (paraclisul), chiliile călugărilor, unde MM. SL. cu Augustii Lor oaspeți au fost întâmpinați de starițul mănăstirei, apoi visitară mănăstirea și in urmă școala. în urmă, M. S. Regina și cu principesa Stefania au fost nevoite a se retrage în castel, din causa ploii. M. S. Regina era îmbrăcată in costum național. M. S. Regele, deși ploua, duse pe arhiducele Rudolf pe platoul care se întinde în fața mănăstirei și unde se făceau mai nainte hore, și ii arătă privelișcea frumoasă ce se vede aci precum și înălțimele castelului Peleș, în tot timpul cât Maiestățile Lor visitară, cu Augustii călători monastirea, chiliile, și școala, fură însoțite de o mulțime de lume. în urmă, Regele, împreună cu arhiducele Rudolf în trăsură descoperită, se preumblară în Sinaia, apoi se retraseră asemenea în castel. La carele 6 și jumătate s’a dat un prând la care au luat parte mai aceleași persoane. Din cauza ploii care continua, retragerea cu torțe și lampioane a fost amânată. Tot asemenea a fost amânată și vânătoarea proiectată. Din ale bisericei protestante. Biserica protestantă în conventul general de la anul 1882 a decis a înființa un fond general pentru scopurile sale. Reproducem din actele acestui convent partea privitoare la fondul proiectat. Iată acele disposițiuni: Partea a patra despre fondul comun al bisericei reformate maghiare. p. 216. Destinațiunea fondului comun al bisericei reformate maghiare este sprijinirea și înaintarea acelor scopuri menite de a întări și desvolta organismul bisericei noastre, cari de singuraticele decese și protopresbiterate prin propriile lor forțe nu se pot ajunge. Mai departe a măsurat stărei fondului înaintarea a storfel de afaceri, cari represintă interesele deosebite ale bisericii universale și cari numai cu puteri unite se pot pune în lucrare. §. 217. Problema: a) ajutorarea acelor comune bisericesci lipsite, cari din forțele proprii nu pot se esiste și pe cari diecesa respectivă și protopresbiteratul cu care nu le pot susținea; b) înaintarea prin ajutoare în bani acolo unde se va arăta necesitatea de a se forma parohii, biserici și școli noue; c) ajutorarea preoților reu dotați; d) îngrijirea spirituală a coreligionarilor, ce trăiesc risipiți între marginile Ungariei și țărilor anexe, și chiar și a celor ce se află dincolo de granițe în țările vecine de sud și est, și din motivul acesta încuragiarea, susținerea și organisarea de misiuni, și instituțiuni de misionari, ca astfel miile ce s’ar putea perde foarte ușor în re strenii se poată fi susținuți în interesul bisericii și al națiunii ; e) spriginirea înființărei prin ajutoare permanente din fondul comun a unui institut de pensiune pe seama preoților bătrâni, neputincioși, preotese văduve și orfani de preoți. §. 218. Condițiunea ajutorărei e ca mai ântâiu să fi întreprins parohiile, protopresbiteratele și decesele respective toți pașii spre ajungerea scopului, pentru a cărui realizare concurează la fond. §. 219. Pentru susținerea acestui fond fiecare cap de familie e dator — a măsurat averii și veniturilor sale — să plătească o rată anuală anumită, care să corespundă cel puțin cu a miia parte a sumei ce precer spesele susținerii anuale a familiei sale. §. 220. Statolirea sumei anuale, ce are a se sorvi, se va face prin clasificare, astfel ca fiecare cap de familie să se pună în clasa, cărei corespunde conform proporțiunii stabilite în с. 219. §. 221. Graduațiunea claselor, modul clasificarei și procederea de emendare, se va regula printr-un regulament de conventul universal. p. 222. Tabelele de clasificare se pregătesc presbiterile parohiilor, cu care ocasiune normativul conventului trebue adus la cunoșcință publică. Fiecare cap de familie în raport cu averea sa și veniturile sale ,și alege liber clasa în care voesce a fi înregistrat și după care are a-și solvi rata anuală, Resultatul acestor înregistrări se publică în comuna parohială și să așterne diecesei. în cas de disproporție bătătoare la ochii stă în drept atât presbiterului cât și diecesei a retrimite registrele persoanei respective sau presbiteriului și a-i provoca spre emandarea lor. §. 223. Fiecărui cap de familie i stă în drept a-și rescumpăra ratele anuale, — dacă va servi odată pentru totdeauna ratele anuale a clasei, cărei aparține pe 20 de ani înainte în bani gata la fondul comun. Sumele astfel incurse se capitalisează, însă fondul spre acoperirea speselor sale anuale numai interesele capitalului le poate întrebuința. Capul de familie care și-a servit ratele odată pentru totdeauna, nici el, nici moștenitoriul său primogenit nu poate fi constrins de a mai contribui la fondul comun. §. 224. Spre sporirea fondului comun afară de capitalul amintit în §.-ul precedent mai servesc: a) Contribuirile eventual intrate sub titlul domesticelor generale, sau cele promise mai de demult în mod obligatoriu. b) Fondurile și ofertele cu scop identic ale diferitelor corporațiuni bisericesci și anume a deceselor, protopresbiteratelor și parohiilor, întrucât acele de present sau în viitor se vor fi conferind; c) Fundațiuni marinimoase; d) Oferte testamentare; e) venitele după publicațiunile bisericesci, ce se fac în Dumineca ultimă a lunei lui Octombre, ca în ziua de aniversare a reformațiunii; f) capitalisarea din an în an a 25% din venitul anual al fondului; și în fine g) restul ce ar resulta după încheierea rațiociniului anual. §. 225. Rata anuală a fundațiunii după baronul Baldácsy, dacă aceea în sensul literilor fundaționale se va pune în lucrare, se va compuita la budgetul anual al fundațiunei. §. 226. Problema conventului va fi organizarea și înființarea institutului de pensiune amintit în punctul e) .• 217. Planul din cestiunea conventului, înainte de a se pune în lucrare trebue trimis deceselor spre primire. §. 227. Conventul mai departe are de a forma un comitet executiv permanent, care se va compune din câte un membru ordinar și substitut din fiecare diecesă. Cercul de activitate al acestui comitet se extinde asupra manipulării tonului comun, asupra esecutârii conduselor conventului și în genere asupra controlării întregei manipulări, comitetul are de a cerceta causele și radiociniile, și în genere de a face tot posibilul, ce ar putea înainta manipularea regulată și prosperarea fondului. §. 228. Conventul emite în fiecare an un memoral despre starea și desvoltarea fondului comun, în care se publică raportul comitetului executiv memorialul are să se trimeată într-un număr potrivit de exemplare la fiecare decesă, p. 229. Cu punerea în lucrare a acestor legi și a pașilor de lipsă în această causă, se însărcinează conventul universal, remânând ordinațiunile lui în valoare pănă la promulgarea legilor din cestiune a sinodului procrim. Corespondente particulare ale „Telegrafului Român.“ Făgăraș, 6 Septembre 1884 v. Onorate d-la Redactor! Societatea diletanților români din Făgăraș „Progresul,“ înființată în anul 1883 sub direcțiunea d-lui loan Roman, idvocat în Făgăraș, conform decisiunei comitetului ei, în 28 August a. c. st. v. când „reuniunea învățătorilor gr. or. români din districtul Făgărașului“ ș a ținut adunarea generală, a dat o „representațiune teatrală“ împreunată cu „petrecere de joc“ al cărei venit a fost destinat în favorul „fondului“ reuniunei învățătoresci. Pentru ca publicul cetitoriu, care despre această împregiurare a fost avisat încă la timp. Ea aibă cunostință și despre resultatul întreprinderei, las să urmeze un mic raport despre decursul producțiunilor și venitul curat in curs pentru reuniunea noastră. „Remășagul,“ proverb cu cântece într’un act de Vasile Alisandri, a fost cea dintâi piesă, care s’a esecutat de membri societății. în această piesă d-șoarele: Areti Popescu și Rea Silvia Cip au sciut destul de perfect interpreta rolurile Smărăndița și Ținea, asemenea d-nul Cornelie Pop pre cel de Madam Franz, guvernanta, soiinduse transpune aproape desăvârșit în naturelul unei femei. Numai puțin dini, Augustin Copoș și Stefan Necșa în rolurile da Teodorean și Nicu au fost la înălțimea chemărei lor. Au urmat două cântece: „Rândunica,“ romanță și „Intr’o vale singurică,“ cântec popular, esecutata în câte doua voci și acompaniate de violină, apoi o declamație: „Lui Vasile Alisandri,“ poesie de Iosif Vulcan, esecutată de dșoara Elvira Făgărășan, al căror efect a fost satisfăcătoriu. Piesa din urmă „Cinei Cinei,“ comedie cu cântece într’un act de Vasile Alisandri, reușind presta așteptare a pus coroană totului. Jocul „dea baba oarbă,“ cântecul „coroanei Moldovei“ esecutat prin îngenunchierea și scolarea întregului personagiu din această piesă, apoi încredințarea lui Graur din Moldova cu Florica din Muntenia, închipuind „unirea acestor doua țeri,“ au fost nisce adevărate tablouri caracteristice numai neamului românesc. Ușoarele Lucreția Negrea și Rosalia Ghimbășan în rolurile de Smărăndița și Tincuța și dșoarele, Areti Popescu și Ra-Silvia Cipca fete de boieriu, toate îmbrăcate în pitorescul costum național au solut da espresiune frumosului. Cu gust și siguranță ș’a esecutat rolul de Florica dșoara Aurelia Popp, apoi eroii acestei piese d-nii: Alesandru Cepeș și Nicolae Lucia în rolurile de Pitarul Sandu boieriu de 50 de ani și Graur, fecior boeresc, au încoronat succesul. Petrecerea de joc urmată după representațiunea teatrală a fost viață și a durat pănă aproape de toj Venitul total a fost 102 fl. 50 cr. din care detragându-se spesele de 46 fl. 36 cr; a rămas venit curat în favorul fondului reuniunei învățătorești 56 fl. 14 cr. v. a., care sumă e-a și depus spre fructificare la cassa de economii „Furnica“ din Făgăraș. Oferte marinimoase au incurs dela următorii p. t. domni loan Roman 3 fl. Vasile Damian, ppresb. 2 fl. Petru Popescu, ppresb. 1 fl. 20 cr. Georga Moian, înv. 50 cr. David Thirfeld, librariu 40 cr. Frideric Steinburg, apotecariu 20 cr. și Popa, locotenente 20 cr. suma 7 fl. 50 cr. v. a. Acestor prea stimați domni și în deosebi mult onoratului domn loan Roman sub a cărui direcțiue se află societatea „Progresul,“ apoi tuturor membrilor ai acestei societăți li se aduce mulțămită