Telegraful Roman, 1884 (Anul 32, nr. 1-152)

1884-09-18 / nr. 109

436 TELEGRAFUL ROMÂN O poesie de ocasiune: 13 Septembre 1884 — în care se urează bună oșire Auguștilor călători — circula prin mulțime. La oarele 7, urma prânzul la care luară parte pe lângă suitele MM. IL. Regele și Regina și ale Altețelor Lor, d. Dim. Sturdza cu dna Zoe Sturdza, dnii baron de Mayr, baron Sauria, împreună cu fratele său, dnii generări Cernat, Theodory, Cre­­tzeanu, R. Mihai, dnii G. Cantacuzin, directorele drumurilor de fer, care fuse­se asemenea la Predeal, dl colonel Pastia, directorele pyroteh­niei, dl baron de Hertz, dnii Furduescu, colonel Gorjun, maior Io­­nescu, comandantul batalionului 2 de vânători și locotenentele Cătuneanu. M. S. Regele purta uniforma regimentului au­striac, al cărui comandant este­ arh­iducele Rudolf purta uniformă de general; în tot timpul mesei, care a ținut pănă la oa­rele 8 și jum., muzicele regimentului 6 de dorobanți și 4 de infanterie cântau pe rând. După ce s-a sfârși masa, Augustii meseni eșiră pe terasa castelului Peleș ca să privească la focu­rile de artificii, cari se trăgeau din valea Peleșului. La un semnal dat de musică, lumina electrică încetă de a mai fi comunicată atât castelului cât și șoselei ce duce în Sinaia, și focurile de artificii începură a jucă în aer, la o înălțime de 2 și 3 ki­lometre. Munții cu înălțimile lor duceau ecoul în de­părtare, anunțând sărbătoarea din Sinaia. Sori rotitori, salve de bombe cu 100 rachete cascade, salve uriașe cu stele galbene, palmieri, evantaliuri, buchete de 100 rachete atrăgeau privi­rile Auguștilor oaspeți și ale mulțimii imense aflate în curtea castelului și în fața lui. Ceea ce însă atrase și mai mult admirațiunea Maiestăților Lor și a auguștilor oaspeți au fost: o figură care represinta armele austro ungare cu in­scripția Vivat A A. II. I. I. Rudolf și Ștefania, Ca­rol I. și Elisabeta, o canonadă de artilerie repre­­sentată prin două tunuri și inscripția Trăiască Ca­rol I, și în sfârșit, frontul cu inscripția următoare: La nuit, tout est de feu: Les étoiles les pensées et les larmés. „Carmen Sylva.“ După terminarea artificiilor, Maiestățile Lor Regele și Regina și Augustii Lor oaspeți mulțămirâ d-lui colonel Pastia pentru reușită. Apoi intrară in castel și la oarele 10 și jumătate se servi ceaiul, după care Maiestățile Lor și Altețele lor se retra­seră în apartamentele Lor. 14 Sepembre. Timpul astăzi este urît: o ploaie măruntă și deasă cade asupra Sinaii. Vârfurile munților nu se văd din causa norilor. MM. II. Regele și Regina, pe la oarele 10, arătară Altețelor Lor Arh­iducele Rudolf și princi­pesei Ștefania frumosul castel Peleș. La carele 12 se servi dejunul la care luară parte: dnii D. Sturdza, general Cernat, Dr. Theodory, R. Mihai, maior Grămăticescu din artilerie, precum și suitele Maiestăților și Altețelor Lor. După dejun, pe la carele 3, M. S. Regina și cu principesa Stefania, M. S. Regele cu archiducele Rudolf, singuri și neinsoțiți de nimeni, veniră in două trăsuri ale curții, și de­și ploua, visitară pe rând biserica cea mică (paracli­sul), chiliile călugă­rilor, unde MM. SL. cu Augustii Lor oaspeți au fost întâmpinați de starițul mănăstirei, apoi visitară mă­năstirea și in urmă școala. în urmă, M. S. Regina și cu principesa Stefa­nia au fost nevoite a se retrage în castel, din causa ploii. M. S. Regina era îmbrăcată in costum na­țional. M. S. Regele, deși ploua, duse pe arh­iducele Rudolf pe platoul care se întinde în fața mănăstirei și unde se făceau mai nainte hore, și ii arătă pri­­velișcea frumoasă ce se vede aci precum și înălți­­mele castelului Peleș, în tot timpul cât Maiestățile Lor visitară, cu Augustii călători monastirea, chiliile, și școala, fură însoțite de o mulțime de lume. în urmă, Regele, împreună cu arh­iducele Ru­dolf în trăsură descoperită, se preumblară în Sinaia, apoi se retraseră asemenea în castel. La carele 6 și jumătate s’a dat un prând­ la care au luat parte mai aceleași persoane. Din cauza ploii care continua, retragerea cu torțe și lampioane a fost amânată. Tot asemenea a fost amânată și vânătoarea proiectată. Din ale bisericei protestante. Biserica protestantă în conventul general de la anul 1882 a decis a înființa un fond general pen­tru scopurile sale. Reproducem din actele acestui convent partea privitoare la fondul proiectat. Iată acele disposițiuni: Partea a patra despre fondul comun al bisericei reformate maghiare. p. 216. Destinațiunea fondului com­un al bisericei re­formate maghiare este sprijinirea și înaintarea acelor sco­puri menite de a întări și desvolta organismul bisericei noa­stre, cari de singuraticele d­ecese și protopresbiterate prin propriile lor forțe nu se pot ajunge. Mai departe a măsurat stărei fondului înaintarea a stor­­fel de afaceri, cari represintă interesele deosebite ale bisericii universale și cari numai cu puteri unite se pot pune în lu­crare. §. 217. Problema: a) ajutorarea acelor comune bisericesci lipsite, cari din forțele proprii nu pot se esiste și pe cari diecesa res­pectivă și protopresbiteratul cu care nu le pot susținea; b) înaintarea prin ajutoare în bani acolo unde se va arăta necesitatea de a se forma paroh­ii, biserici și școli noue; c) ajutorarea preoților reu dotați; d) îngrijirea spirituală a coreligionarilor, ce trăiesc ri­sipiți între marginile Ungariei și țărilor a­nexe, și chiar și a celor ce se află dincolo de granițe în țările vecine de sud și est, și din motivul acesta încuragiarea, susținerea și or­­ganisarea de misiuni, și instituțiuni de misionari, ca astfel miile ce s’ar putea perde foarte ușor în re strenii se poată fi susținuți în interesul bisericii și al națiunii ; e) spriginirea înființărei prin ajutoare permanente din fondul comun a unui institut de pensiune pe seama preoți­lor bătrâni, neputincioși, preotese văduve și orfani de preoți. §. 218. Condițiunea ajutorărei e ca mai ântâiu să fi întreprins paroh­iile, protopresbiteratele și d­ecesele respec­tive toți pașii spre ajungerea scopului, pentru a cărui rea­­lizare concurează la fond. §. 219. Pentru susținerea acestui fond fie­care cap de familie e dator — a măsurat averii și veniturilor sale — să plătească o rată anuală anumită, care să corespundă cel pu­țin cu a miia parte a sumei ce p­recer spesele susținerii anuale a familiei sale. §. 220. Statolirea sumei anuale, ce are a se sorvi, se va face prin clasificare, astfel ca fie­care cap de familie să se pună în clasa, cărei corespunde conform proporțiunii sta­bilite în с. 219. §. 221. Graduațiunea claselor, modul clasificarei și procederea de emendare, se va regula prin­tr-un regulament de conventul universal. p. 222. Tabelele de clasificare se pregătesc presbite­rile paroh­iilor, cu care ocasiune normativul conventului trebue adus la cunoșcință publică. Fie­care cap de familie în raport cu averea sa și veniturile sale ,și alege liber clasa în care voesce a fi înregistrat și după care are a-și solvi rata anuală, Resultatul acestor înregistrări se publică în co­muna paroh­ială și să așterne diecesei. în cas de dispro­porție bătătoare la ochi­i stă în drept atât presbiterului cât și diecesei a retrimite registrele persoanei respective sau presbiteriului și a-i provoca spre emandarea lor. §. 223. Fie­cărui cap de familie i stă în drept a-și rescumpăra ratele anuale, — dacă va servi odată pentru totdeauna ratele anuale a clasei, cărei aparține pe 20 de ani înainte în bani gata la fondul comun. Sumele astfel incurse se capitalisează, însă fondul spre acoperirea speselor sale anuale numai interesele capitalului le poate întrebuința. Capul de familie care și-a servit ratele odată pentru totdeauna, nici el, nici moștenitoriul său primogenit nu poate fi constrins de a mai contribui la fondul comun. §. 224. Spre sporirea fondului comun afară de capi­talul amintit în §.-ul precedent mai servesc: a) Contribuirile eventual intrate sub titlul domesticelor generale, sau cele promise mai de demult în mod obliga­­toriu. b) Fondurile și ofertele cu scop identic ale diferitelor corporațiuni bisericesci și anume a d­eceselor, protopresbite­­ratelor și paroh­iilor, întru­cât acele de present sau în vii­tor se vor fi conferind; c) Fundațiuni marinimoase; d) Oferte testamentare; e) venitele după publicațiunile bisericesci, ce se fac în Dumineca ultimă a lunei lui Octombre, ca în z­iua de aniversare a reformațiunii; f) capitalisarea din an în an a 25% din venitul anual al fondului; și în fine g) restul ce ar resulta după încheierea rațiociniului anual. §. 225. Rata anuală a fundațiunii după baronul Bal­­dácsy, dacă aceea în sensul literilor fundaționale se va pune în lucrare, se va compuita la budgetul anual al fun­­dațiunei. §. 226. Problema conventului va fi organizarea și înființarea institutului de pensiune amintit în punctul e) .• 217. Planul din cestiune­a conventului, înainte de a se pune în lucrare trebue trimis d­eceselor spre primire. §. 227. Conventul mai departe are de a forma un comitet executiv permanent, care se va compune din câte un membru ordinar și substitut din fie­care diecesă. Cercul de activi­tate al acestui comitet se extinde asupra manipulării tonul­­ui comun, asupra esecutârii cond­uselor conventului și în genere asupra controlării întregei manipulări, comitetul are de a cerceta causele și radiociniile, și în genere de a face tot posibilul, ce ar putea înainta manipularea regulată și prosperarea fondului. §. 228. Conventul e­mite în fie­care an un memor­al despre starea și desvoltarea fondului comun, în care se publică raportul comitetului executiv memorialul are să se trimeată într-un număr potrivit de exemplare la fie­care d­ecesă, p. 229. Cu punerea în lucrare a acestor legi și a pașilor de lipsă în această causă, se însărcinează conventul universal, remânând ordinațiunile lui în valoare pănă la promulgarea legilor din cestiune a sinodului procrim. Corespondente particulare ale „Telegrafului Român.“ Făgăraș, 6 Septembre 1884 v. Onorate d-la Redactor! Societatea diletanților români din Făgă­raș „Progresul,“ înființată în anul 1883 sub direcți­unea d-lui loan Roman, idvocat în Făgăraș, conform decisiunei comitetului ei, în 28 August a. c. st. v. când „reuniunea învățătorilor gr. or. români din di­strictul Făgărașului“ ș a ținut adunarea generală, a dat o „representațiune teatrală“ împreunată cu „petrecere de joc“ al cărei venit a fost destinat în favorul „fondului“ reuniunei învățătoresci. Pentru­ ca publicul cetitoriu, care despre această împregiurare a fost avisat încă la timp. Ea aibă cunostință și despre resultatul întreprinderei, las să urmeze un mic raport despre decursul produc­­țiunilor și venitul curat in curs pentru reuniunea noastră. „Remășagul,“ proverb cu cântece într’un act de Vasile Alisandri, a fost cea dintâi piesă, care s’a esecutat de membri societății. în această piesă d-șoarele: Areti Popescu și Rea Silvia Cip au sciut destul de perfect interpreta rolurile Smărăndița și Ținea, asemenea d-nul Cornelie Pop pre cel de Ma­dam Franz, guvernanta, soiinduse transpune aproap­e desăvârșit în naturelul unei femei. Numai puțin dini, Augustin Copoș și Stefan Necșa în rolurile da Teodorean și Nicu au fost la înălțimea chemă­­rei lor. Au urmat două cântece: „Rândunica,“ romanță și „Intr’o vale singurică,“ cântec popular, esecutata în câte doua voci și acompaniate de violină, apoi o declamație: „Lui Vasile Alisandri,“ poesie de Io­­sif Vulcan, esecutată de dșoara Elvira Făgărășan, al căror efect a fost satisfăcătoriu. Piesa din urmă „Cinei Cinei,“ comedie cu cân­­­tece într’un act de Vasile Alisandri, reușind presta așteptare a pus coroană totului. Jocul „dea bab­a oarbă,“ cântecul „coroanei Moldovei“ esecutat prin îngenunchierea și scolarea întregului personagiu din această piesă, apoi încredințarea lui Graur din Mol­dova cu Florica din Muntenia, închipuind „unirea acestor doua țeri,“ au fost nisce adevărate tablouri caracteristice numai neamului românesc. Ușoarele Lucreția Negrea și Rosalia Ghimbășan în rolurile de Smărăndița și Tincuța și dșoarele, Areti Popescu și R­a-Silvia Cip­ca fete de boieriu, toate îmbrăcate în pitorescul costum național au solut da espresiune frumosului. Cu gust și siguranță ș’a esecutat ro­lul de Florica dșoara Aurelia Popp, apoi eroii ace­stei piese d-nii: Alesandru Cepeș și Nicolae Lucia în rolurile de Pitarul Sandu boieriu de 50 de an­i și Graur, fecior boeresc, au încoronat succesul. Petrecerea de joc urmată după representațiunea teatrală a fost viață și a durat pănă aproape de toj Venitul total a fost 102 fl. 50 cr. din care de­­tragându-se spesele de 46 fl. 36 cr; a rămas venit curat în favorul fondului reuniunei învățătoreșt­i 56 fl. 14 cr. v. a., care sumă e-a și depus spre fruc­tificare la cassa de economii „Furnica“ din Făgăraș. Oferte marinimoase au incurs dela următorii p. t. domni loan Roman 3 fl. Vasile Damian, ppresb. 2 fl. Petru Popescu, ppresb. 1 fl. 20 cr. Georga Moian, înv. 50 cr. David Thirfeld, librariu 40 cr. Frideric Steinburg, apotecariu 20 cr. și Popa, loco­tenente 20 cr. suma 7 fl. 50 cr. v. a. Acestor prea stimați domni și în deosebi mult onoratului domn loan Roman sub a cărui direcțiu­e se află societatea „Progresul,“ apoi tuturor mem­brilor ai acestei societăți li se aduce mulțămită

Next