Telegraful Roman, 1884 (Anul 32, nr. 1-152)

1884-01-14 / nr. 5

TELEGRAFUL ROMAN 19 în urma stăruințelor surorilor din mănăstire a trece­­ la religiunea creștină, fu botezată in capela conven­­tului basiloanelor, cu toate că tatăl neofitei se ru­­gase de ministeriu pentru amânarea botezului. Ac­tul de botez l-a săvârșit episcopul Sembratovici în persoană, ca nași au funcționat: deputatul dietei provinciale, secretariul intim contele Russoki și so­ția locontenentului Zalesca. * (Camera advocațiala din loc) a dis­pensat la rugarea s’a proprie pe domnul Ioan Pop advocat în Sibiiu de la administrarea cancelariei de­cedatului Dr I. Borcia, denumind de curator pe Dl loan de Preda advocat in Sibiiu. * (Duel Batthyani- Rosenberg.) Acest duel, în care junele conte Stefan Batthyányi a căzut lovit de glonțul contrariului seu Dr. Rosenberg ad­vocat în Budapesta, s’a pertractat în­­ Zilele trecute înaintea tribunalului din Timișoara și s’a terminat cu condamnarea lui Rosenberg la o pedeapsă de doi ani închisoare de stat. * (Lup în sat). In satul învecinat Christian a întrat marți în 22 a­l unei curente un lup în sat, și cu toate că a fost primit de locuitori cu salve de petrii, a scăpat teafăr, mulțămită legilor de venit! Asemenea aflăm, că și prin alte comune lupii se arată în hotar cu cârdurile. * (O erumpere nouă a Vesuvului). Din Neapole se scrie cu datul 10 al lunei curente si. n. Eri a erupt de nou Vesuvul. Erumperea a fost deja cu 6 Z de îna­nte anunțată din observatoriul profesoriului Palmieri. Un crater nou s-a deschis pe partea nordestică a muntelui. Lava se întinde până la Atiro și mase colosali de fum, pe lângă un vițet vehement din interiorul muntelui, se înalță cătră cer. * (Foc pe un tren fulger.) Nu departe de Bradford în Pennsylvania (America de nord) schîn­­teile locomotivei aprinsese pe tren o cantitate de pi­troleu. In scurt toate vagoanele erau în flăcări și partea cea mai mare a pasagerilor s’a pră­pădit restul e rănit greu și puțini a se scăpe din ei cu vieața. * (Culegătorii de sdrențe din Paris). Magistratul din Paris nu de mult a fost oprit din punct de vedere igienic sub pedeapsă in bani arun­­carea gunoirilor pe strade nici chiar prin suburbii, în urma acestui conclus culegătorii de zdrențe din Paris au ținut un meeting sgomotos unde au plărit a înainta o rugare urgentă prefectului de Serie în privința revocării decisului de mai sus. * Ascultați 1 Z'cea un sergent unor recruți că­rora se silea se le vâre în cap principiile teoriei. Sunt trei timpuri: cel dânteiu este acela care vine înaintea tuturor, cel de al doilea este următorul, și cel de a treilea este acela după care nu mai vine nici unul. Ați înțeles? Am se reîncep pentru dobitoace. Jot. * în Algeria avea să se decapiteze un omorâ- Gâdele după ce -și lua frumoasa lui spadă de Damasc, făcu câteva șuerături ca prin aer apoi o pune jos. — Sfârșesce odată! strigă judecătorul ce se afla de față! — Mai iute! urlă chiar condamnatul. Gâdele atunci­­ și scoase încet tabacheria din buzunar, deschise, luă cu două degete tabac din tronsa și îi apropie de nasul condamnatului care strenutând din resputeri îi sări capul întro parte. Aceea ce lipseșce încă în România, este aceea ce numim noi clasa de mijloc, până ce poporul va fi politicesce bine constituit. Clasa de mijloc a sa, a început a se forma de la 1848 : ea se compune aproape esclusiv din aceia, cari erau eschiși dela privi­legiile reservate pentru înaltă burgeonziă. E cunoscut că erau unii profesioniști liberali, cari erau elibe­rați de contribuțiunile statului, și în chipul acesta fuse ne­îndreptățit de a fi aleși de deputați în Cameră sau senat. Nobilimea și clerul, de altmin­trelea, se bucură de privilegi puține și de influența, ce și - au câștigat prin bunurile lor în decursul unui șir lung de ani, în ce privesce pe țeranul care constitue masa poporului, abia dela 1864 în­coace nu mai e servus gliae. Gata tot­deauna a apăra independența națională, nici­odată n’a prege­tat a se lupta pentru libertatea sa, și este unul dintre caracterele bătătoare la ochi a istoriei ace­stei interesante națiuni, că răsboaiele civile nu ocura de loc. Abia se observă peseuri mișcări mai mari sau mei mici, mai mult sau mai puțin energice, dar în cari foarte ușor poți vede, că motivul este nu­mai ura pentru ingerința streinilor, populațiunea orașelor supoartă toate greutățile acesteia. Dar artele, și literatura? Artele nu se pot plânge, că sunt înăbușite de industrie, în o țeavă, care încă nu și-a terminat drumurile sale de fer, ínsé care are puține fabrici Gâdele, în jocurile lui cu spada prin aer, tă­­iase capul condamnatului fără ca acesta se sim­ță. Să nu ziceți că e minciună! * (E­t­a­t­e r­a­r­ă­) în Miscolț trăiesce o femee în vârstă de 97 ani, înainte de aceasta cu 4 ani, când­­ căzuseră deja toți dinții i-au crescut patru dinți noi, și acum doi ani i-a crescut pe cap în lo­cul perului cărunt per nou negru ca la o fecioară, în anul acesta i a mai crescut un dinte nou lângă cei 4. * O ghiulea luă capul unui soldat care dormia pe parapetul unei cetăți așezate. Un altul, martor al acestei întâmplări, strigă cu compătimire: — Sărmanul­ cum o să se mire când se va deștepta fără cap. * (Dl Apostol Mărgărit) cunoscutul lup­tător pentru românii apăsați din Macedonia se află de câte­va­­ jile în Bucuresci. * (O reclamă bună.) O actriță mică dintr’un orășel în Ungaria era se ’și tae firul vieți înghițind o suliță de fosfor de la chibrituri și anume din causa unui amor. Din fericire medicul venind la timp a putut opri pe mititica desperată de a părăsi nu nu­mai scena teatrului, ci și a lumei. Mica actriță se întrebă în curînd, începând eară să-și facă datoria în teatru. Directorul anunță aceasta publicului prin următoarele cuvinte: Primul debut al domnișoarei X, după nereușita sa încercare de sinucidere. Să înțelege, că teatru a fost plin de lume. * (S­t­e­n­o­g­r­a­f­e­r­u­l). D. M. Bartholomew, din Bel­­leville (Francia) a inventat o mașină nouă numită de dsa Stenografer: această mașină este destinată a îm­plini, după cum numele său o arată îndestul, func­țiunile, astăzi atât de grele, ale stenografului. Ea e construită­­ în formă de triunghiu, nu cântăreșce mai mult de 1 kilogramm și jumătate și nu e lungă de­cât de 13 centimetri; ea e pusă pe un cadru de fer. Aparatul constă din un clavir cu opt note, care formează literele pe banda de hârtie care alunecă pe de­desubt. E, drept vorbind, o serie de clashes, de o lun­gime uniformă, cari, prin diferitele combinațiuni și posițiuni ce le iau pe bandă, reprezintă când vocale, când consune. Dacă se suprimă vocalele, și dacă se urmează în scrierea cuvintelor sistemul fonetic, B’ajunge la o repeziciune la care nu poate ajunge cel mai îndemânatic stenograf. Acest sistem se în­vață iute, și se poate forma iute un bun operator. Au trecut deja doi ani de când mașina dlui Bartolomev s’a isprăvit; inventatorul n’a încetat a se servi de densul,­­de­oare­ce e stenograf la cur­tea din­­ departamentul Illinois) și n'a greșit nici­odată. O companie s’a format spre a esploata noul aparat stenografic. * (Bibliografie) Atragem atențiunea publicului nostru și mai cu seamă a tinerimei studioase și a utor profesori respectivi asupra unui tip de­sigur de mare însemnătate pe terenul la noi foarte puțin cultivat al istoriei literaturei. „­Istoria literaturei române“ în usul tinerimei stu­dioase de Ioan Lăzăriei profesor la preparandia din Deva. Sibiiu W. Krafft 1884 un volum 174 pagini hârtia fină, tipariul frumos. Prețul 1. fl. v. a. — A apărut la Bucuresci tipografia Dor. P. Cucu 1883. „Dorin“ dramă în 5 acte și în versuri de Vasile Rusanescu. Prețul 2 lei noi. — Nnul 10 anul XVII d­e 1 Ianuar a­liarului „Convorbiri literare“ a apărut cu următorul cuprins: „Glossa“; „Odă“; „Sonet“, poetii de M. Eminescu ; — „Corespondența dlui Ion Chira cu dl Vasile Alecsandri (XVI)“; „Mehadia“, impresiuni de călă­torie de A. D. Xenopol; „Schițe din Moldova“ de A.; „Iarna...“; „Când vei veni...“; „Visam“... poesii de Stanca; Notițe literare; — Uric dela Petru-Ra­­reș (1546) de Al. Papadopol-Calimach; Lui Iacob Negruzzi Poesii de N. Gane. Bibliografie. — Din analele academiei au apărut următoarele estrade: 1. „Viața și operile lui Petru Maior“ discurs de recepțiune al dlui “Al. M. Marienescu“ și respun­­surile dlui V. A. Urechia; 2. „Mănunchiu din Manuscrisele“ lui G Săulescu. 3. „Prophylaxis Pelagrei“ de Dr I. Felix. 4. „Raport asupra Călătoriei la ruinele Sarmi­­sagetusei și a informațiunilor adunate la fața locului în anul 1882 de George Barițiu. 5. „Despre icoanele miraculoase dela Athos“, de provenință română, de episcopul Melchisedek. 6. „Esposițiunea de la München“ din anul 1882 de M. Balcaloglu. * (Rectificare.) „Conferința în favoarea Ro [UNK]­mâniei* 11 reprodusă de noi în Nr 4 al­­ pariului no­stru a fost împrumutată din „Românul“, ceia ce se rectifică pe calea aceasta. Mai nou­. După un telegram din Budapesta, proiectul pentru reformarea casei magnaților se va prezenta în casa representanților încă în sesiunea aceasta. Contele Ciráky și primatele Simon la invitare telegra­fică au călătorit la Viena. Se lucră pentru a se în­­muia oposițiunea din casa magnaților față de mini­­steriul actual. (Mijloc de cură.) Tuturor câți sufer de epilepsie, convulsiuni (sgârciuri) și de nervi le putem recomanda un metod renumit în lumea întreagă, recunoscut de cele mai înalte autorități medievnice, așa Șieând minunatul metod de cură al dlui profesor Dr. Albert, în Paris, place du Trône, fi­e deci fie­care bolnav se se adreseze cu deplină încredere la susnumitul și mulți și vor dobândi sănătatea, deși au desperat deja de a o mai reavie în casa dlui profesor toți cei ce sufer de nervi vor afla locuință liniștită, cei lipsiți de mijloace vor fi considerați, cum am înțeles din izvor sigur, prețurile capitalei universale Paris sunt relativ foarte eftine. Tractament și prin corespondență, dacă se va trimite istoricul detaiat­ al boalei. Trebue se mai observăm, că dl profesor Dr. Albert va pretinde onorar numai după ce se vor vedea resultatele curei. Bursa de Viena și Pesfa. Din 24 Ianuarie n. 1884. Viena B-pesta Renta de aur ung. de 6°/0............................................121.65 121.50 Renta de aur ung. de 4"/0 ........................................ 89.30 89 25 Renta de aur austriacă ............................................. 100.25 100.25 împrumutul drumurilor de fer ung.............................. 140 10 140._ 1 emisiune de oblig, de stat dela drumul de fer orient, ung..........................................................................93.30 93.25 I­ emisiune de ob­igațiuni de stat de la drumul de fer oriental ung......................................................................116.25 116.— Obligaț­uni de stat de la 1876 de ale drumului de fer oriental ung..................... 98.70 97.75 Obligațiuni ung. cu clausulă de sortire..................... 99.50 99.25 Obligațiuni urbariale temeșiane de.............................. 99.­ 99.50 Obligațiuni urb. temes. cu clausulă de sorțire . . . 100._ 100._ Acțiun de bancă austro-ung.........................................815.— 847._ Acțiuni de bancă de credit ung..................................... 302.75 ._ Argint......................................................................................._ 0._ Acțiuni de bancă de credit­ung................................... 26­5 28.103 Galbi"­ .................................................................. 5.70 6.00­1 Kap­leon..................................................... 9.61 Va 9.59 I Lon­on (pe polița de trei luni)...................................12120 121.15 și exploatează numai unele din minele de tot solul, pe cari le conțin flancurile Carpaților. Țerenul se află într’o luptă prea obositoare cu pământul și acei cari ajung a face parte din clasa de miljoc, se pomenesc în mijlocul unor ocupațiuni, cari le ab­sorb toată activitatea lor. Cu atât mai adevărat este, că caracterul român de natură, că se retrage de la o încordare continuă. Astfel însușirile lor îi fac să încline mai mult spre musică și poesie, cari pretind inspirațiune și nu ad­mit întârziere în esecutare. Michelet și Quinet au citat mai multe poesii populare de ale lor, pline de gust, de eleganță și de plăcere fermecătoare; mu­­sica lor e melancolică și câte­odată suavă, sannenă de comun cu ariile noastre britanice, cari se perd prin neglijența unor savanți, cari adoar­ suvenirile. Femeile au mai multă paciență, ca bărbații, dacă e vorba să le judecăm după frumoasele lucruri de broderie, de țesut și de tapiserie, cari au figurat la esposițiunea din 1867. In ce privesce limbagiul ordinar al țăranului român, s’a adeverit prin Lafortariul nostru în ad­mirabila sa fabulă. „Țeranul Dunărei.“ Dialectul nu e necunoscut în Francia, cu deosebire în Ture­­nia unde populațiunea întreagă vorbesce franțezeste destul de corect și elegant pentru secolul în care ne aflăm, în unele regiuni de meaZă-Zi, unde elocința este un dar aproape universal. Nu trebue dară să ne mirăm că oameni de rasa latină, având o limbă sonoră, dedați la lucru, eserciați în arme, liberi de viiturile seducătoare și cuprinși de tradițiuni eroice fermecătoare vorbesc în viața e­lnică un libagiu. „In care nu folosesc cuvinte nepotrivite.“ Gesticulațiunea e în armonie cu limbagiul, se potrivesce cu costumul care l’am descris, și care e totdeauna ținut într’o curățenie remarcabilă. Ro­mânia oferă Orientului exemple de vertute cu re­ferință la corp. Dacă vrea cineva se scie cât de mare a fost influența spiritului francez asupra acestei țări se ce­tească pe Coaillat (Union medicale 1834): „Nu există afară de Francia vre­un oraș in Eu­ropa escepționând Varșovia și Saint Petersburgul, în care să se folosească mai peste tot limba fran­ceză ca în Bucuresci și Iași.“ In 8alone se vorbesce exclusiv limba franceză pe lângă tot amorul nostru propriu tot regretăm acest esclu­­sivism. Dacă limba română este frumoasă în gura unui țeran trebue se fie mai dulce vorbită de o fe­mee bine crescută. Opurile noastre literare sânt cetite critisate și apreci­ate tot așa de iute ca și in Paris.­ ­

Next