Telegraful Roman, 1884 (Anul 32, nr. 1-152)

1884-09-15 / nr. 108

Ne întrebăm acuma și noi cine grăesce prin coloanele acestei foi. Congresul? Nu! Sinodul? Nu! P. asesor consistorial­­? Nu! P. protopop V? Nu! P. vicariu Z? Nu! PP. Protosinceri N. N.? Nu! Ei! Am dori se seim cine grăiesce dară prin coloanele acestei foi? Și aceasta numai pentru pa­ritatea de oficii și persoane între „Tribuna“ și „Te­legraful Român.“ „Tribuna“ însă nu se opresce aici, ci în numă­rul următoriu 121. — continuă. Sub titula „Păcatele noastre“ scrie: „Telegraful Român“ urmează a căuta gâlceava“. Cetim în numerul de l­a 11123 s. c. următoarea dec­larațiune. Reproduce aici dec­larațiunea domnului pro­topop Simeon Popiscu și comentarele noastre din numărul 107. „Telegraful Român,“ apoi face urmă­toarele observări: „Cu alte cuvinte articolul publicat in trul 109 al „Tri­bunei" este o falsificare“, despre care preoțimea „nici cu­noștință nu are,“ și preoțimea din tractul Sibiiului e invi­tată a ne da de gol ca pe anii, care am scris acel articol și l’am publicat ca fiind venit din partea „mai multor preoți.“ Dintre două una,­ori este adevărat ceea ce insinuă „Telegraful român,“ și atunci este o rușine pentru publicul român, că există și poate exista un d­iar ca „Tribuna“, ori nu este adevărat, și atunci este o rușine pentru noi Româ­nii, că poate în mijlocul nostru să și permită cineva imper­tinența nec­asificabilă de a face această insinuare. Este o nesocotință copilărească de a crede, că prin asemene insinuări suntem loviți noi: sânt loviți autorii ar­ticolului publicat de noi, e lovit publicul român, care ne cetesce. E treaba autorilor să se apere față cu această lovitură și treaba publicului să judece și se răsplătească. Noi, plini de încredere și bunăvoința publicului, ne mărginim a înregistra, și urmăm a ne face ca și pănâ acum datoria.“ „Tribuna“ bine vorbesce, și ea bine scie pen­tru ce vorbesce așa. Susținem cele­­ l­se, și publicul român cu toată bunăvoința sa nu va suferi ca șarlataniile să se facă în numele său. Preoțimea din tractul Sibiiului are a face din două una, sau tace, și atunci rămâne solidară cu blasfemiile din­­ liartul „Tribuna,“ sau decbiară în­tocmai ca domnul protopop tractual, că ea n’are cunoscință de cele ce s’au scris sub numele ei, și atunci rămân toate în cârca colegilor dela „Tribuna.“ în tot cașul onorata preoțime din acest tract are să facă lumină, dacă nu i va preveni cu sntele „Tribuna“ publicând numele celor „mai mulți preoți,“ subscriși la declarațiunea, ce a publicat’o în contra „Telegrafului Român.“ Deci — să nufjim! Medacțiunea, invitare. P. T. Domnii, membri ai clubului representan­­ților municipali de naționalitate română din comita­tul Sibiiului, sunt invitați a se întruni la o confe­­rență prealabilă pentru congregațiunea din 17/29 Septemvre a. c. în 16/28 Septemvre a. c. la 4 oare după ament și în Sibiiu. Localitatea „Societății române de lectură“ (strada Cisnădiei Nr. 7). Sibiiu, 12/24 Septemvre 1884. A. Trombițaș, N. Cristea, secretar, president,­tru neascultarea sa, aici ’și mărturisi greșala plân­gând cu capul în perinele divanului, și mai tarziu la peptul mamei sale. Ce să fac— se văd­ă ea— dacă — dacă toate cărțile lui sânt albastre — apoi ce privesce subtra­­gerea... Oh! Mamă! Doamne Doamne! cât sânt de nefericită! Bătrâna contesă se întoarse cătră Abatele, care sta surpând după portieră. Spunei că astăzi nu-i este permis a eși din odaie, nici când vărul Carol va trece pe-aci se des­chidă fereastra. Cel mult va pute suflând pe gea­mul ferestri se scrie cu degetul numele lui. Apoi preste patru săptămâni vei cununa pre Cicci cu Carol. Așa-i Abate? Drept o fi oare? Seriosul preot i sărută mâna. Și Cicci era nebună de bucurie. Ce bun e Dumnezeu strigă ea. Poate că ambii bătrâni își vor fi pus întrebarea: Pentru ce n’a fost și cu noi așa? Dar ei su­­ridea. Cine a adui­s și fericesce pe alții, poate suride precum odinioară tinerii în cuptorul cel de foc. TELEGRAFEL ROMAN 433 Mulțămită publică. Pentru loteria avangiată din partea „Reuniunei femeilor române“ au mai incurs următoarele obiecte : D na Ana de Csergedi, un blid pentru compot, 2 vase de flori, 2 ținetoare de lemnușe; d-ra Maria Papp de Grid, o pânzătură pe mijlocul mesei bro­dată ; dșoara Eufemia Cojanu, una cutie din mosaic de pădure pentru lucruri de mână; dșoarele Ana și Maria C. Pop, una perină de canapea brodată, 3 serviete pentru poame brodate; dnul N. F. Negru­­țiu redactor, un album de pere, una mapă de scris 1 notes de peruche vânăt, 1 notes de atlase; dna Maria Candrea, 2 pocale pentru bere; dșoara Au­relia Candrea, una brodărie pentru țiitor de șter­gare; dna Eufemia Albescu, 1 covor țesut; dna A. Mo­­rariu, un blid de sticlă pentru deșert; dna Judita Almășian, una traistă de lână; dșoara Samfira Mo­tora, 1 ștergar, 1 șervet țesetură țerănească; dna Aloisia Muciu Urechia, un blid pentru poame, una tavă pentru lampă și 5 metri ciucuri naționali; d-ra Maria Bologa, 1 țiitor de carte de visită din bronce dșoara Justina Roman, una corfă de hârtie cu bro­dărie ; dșoara Maria Roman, una corfiță pentru lu­cru de mână cu brodărie; dșoara Măriți I. Muntean, una perină de canapea brodată; dnul Corneliu Ai­­ser amplaiat, 1 port-tăbac cu aplicațiune ; dnul Ana­­nia Trombițaș asesor consistorial, una opincă de terra cossa ținător de juvaere; dna Zoe Petric co­­lectantă, una păreche păpuci brodați; dșoara Ma­ria Grădinariu, 1 țiitor de chei în mosaic de pă­dure; dșoara Victoria Popoviciu, 1 țiitor de tutun în mosaic de pădure; dna Elena V. Voina, 6 serviete pentru poame cu brodărie; dșoara Victoria St. Io­sif, una platcă de cămașe croșetată; dșoara Sofia C. Popoviciu, 1 etager de părete cu aplicațiune; dșoara Maria Muntean, una perină de divan croșetată; d na Susana Nanu, una pânzătură țesetură proprie; d-ra Elena G. Rusu, 2 funduri de perină croșetate; d-ra Ecaterina Rădulescu, 2 funduri de perină croșetate; dșoara Iulia Androne, 4 metrii dentelă croșetată; dșoara Elena Th. Nicolau, 8 metrii dentelă croșe­tată ; dșoara Lucreția Petric, una pantlică brodată pentru pușca de vânat; dșoara Maria Dumitru, una taviță de hârtie; dna Octavia Stănescu n. Bariț 4 sticle cu dulceață; dna Agapia I. Droc, 1 Blid în argint și cristal pentru înghiețată; prin dnul I. Ger­man colectant; dna Amalia Albu, 2 păhare de flori; dna Iuliana Zeicu, 1 ștergar; Econoama Eva Oprișa, 1 ștergar, una merindeață; dna Ana Ilieș, 1 ștergar; dna Maria Bontescu n. Bariț, una liră turcească; dna Ecaterina Prișcu, una corniță de bilete cu bro­dărie ; dna Maria Gligor, colectantă, un ștergar bro­dat, una servietă pentru poame brodată; dna Caro­lina Bubenic, un călimar, una periniță pentru ace; dna Carolina Pag, 1 cadru pentru fotografie, un ții­tor de orologiu; dna Irina Tomuța, una periniță pentru ace, 1 șervet pentru poame; dna Tecla Comșa, 1 sorț italian brodat; dna Carolina Comșa, 1 acoperito­­riu pentru cilindru de lampă; dna Iulia Szabó, 1 buchet de flori artificiale; dna Gizela Murerescu, 4 inele pentru șervete brodate; dna Valeria Murerescu, una tavă pentru lampă; dna Albertina Crișcior, una cor­niță de bilete din ață; dna Amalia Bolboacă, una pereche legători de ciorapi cu aplicațiune; dna Eu­femia Bolfa, una corniță de bilete din lână ; dna Geor­gina Beoviciu, 1 însemnâtor de cetit; doamna Ma­ria Beoviciu o tavă pentru lampă din lână ;dna Ana Lida una tavă pentru lampă din lână; dna Carolina Bor­­lea, una căciulă comodă; dna Eugenia Hubrich, 1 acoperitoriu de cartofi croșetat; dna Teresia Gyar­mati, 1 ținetor de orologiu; dna Adelina Toc, 1 al­bum pentru fotografii de format mic; dna Guincunda Ulaii, un vas de flori; dna Florentina Stupniczki, una periniță pentru ace; dna Hermina Loos, una servietă pentru poame brodată; dna Teresia Magda una servietă pentru poame brodată; dna Maria Gyar­­maty, 1 acoperitoriu de cartofi croșetat; dna Ma­ria Ribiczei, una platră de cămașe croșetată; dna Ana Ribiczei, una traistă croșetată pentru școlărițe; dna Irina Kertze, dentelă pentru una păreche cio­rapi împletită; dna Irina Adam, 1 șervet pentru poame brodat și croșetat; dna Ida Comșa, 1 însem­­nător de cetit, ciucuri împletiți pentru ștergar; dna ludila Todescu colectantă, 1 cămașă femeiască după portul țerănesc din Bucium; Crișan Maria lui Ni­­colae 1 traistă țesută din lână colorată; Ciora Elena lui George, 1 merindeață; Ciora Ana lui Ilie, una traistă din lână colorată; Danciu Savi lui loan 1 măsăriță; Crișan Sofia lui George, 1 ștergar 1 merindeață; Danciu Salvina lui George, 1 merindeață; Jurca Susana a Niculu­i, 1 merindeață; Maria Susana, 2 coți jurgiu ; Jurgiu Sofia lui Iosif 2 coți pânză; Jurgiu Sofia lui loan, 1 ștergar, una traistă; Jurgu Maria, lui Candin 1 ștergar 3 coți pânză; Danciu Nastasia, lui Alexandru 1 merindeață; Tomași Anica lui Ni­­colae, 1 traistă din lână; Buth Iustina lui Ionuț 1 traistă din lână ; Ferru Elena lui George, 1 traistă din lână; dșoara Maria Tomuși Teodor, 1 șervet țe­sătură proprie; Tomuși Iudita lui George 1 merin­deață 1 traistă ; Dna Maria A. Pecurariu colectantă : 1 față de masă de filet brodată; dna Amalia N. Dima 1 pânzătură pe mijlocul mesei filet și croșetată, 1 servut pentru poame croșetat; dna Mina Pop 1 cor­fiță de părete cu brodărie; dșoara Adelia Popoviciu, 1 însemnător de cetit; dșoara Ema Popoviciu den­­tela pentru o păreche ciorapi; dșoara Valeria Po­poviciu, o păreche legături pentru ciorapi brodat; Dșoara Anica M. Dima 1 șervet de pâne brodat na­țional ; dșoara Maria P. Simtion colectantă; 1 șorț italian țesetură propriă; dna Maria P. Simtion n. Henteș un ștergar țesetură propriă; dna Maria Popa Necșa, un șorț italian țesetură națională; doamna Ana Imberuș, 4 Entre­ Deux croșetate; Doamna Maria D. Comșa, una farfurie antică de cositoriu; dna Elena Alecsie Verza colectantă, 1 față de masă de bumbac croșetată; dșoara Ana Georgiu Verza, 1 față de perină filată; dna Maria Ștefan Tocitu, 1 ștergar de pânză bumbac; dna Paraschiva I. Dariu, 1 corfiță pentru bilete; dșoara Maria R. Tocitu, 1 ștergar de pân­ză; dna Maria S. Dorea, 1 pereche pantofi cusuți cu lână; dna Maria St. Dragomir, 1 șervet de pânză; dșoara Maria Popescu, 1 pantof pentru orologiu; dșoara Eugenia Popescu, 1 țiitor de orologiu din mosaic de pădure; dșoara Lucreția Popescu, 1 însemnător de cetit brodat; dna Maria Stoian, 6 șervete țesătură de casă; dna Valeria I. Găvruș, 1 cămașe bărbătească din borangic cusută cu arniciu; dna Maria Victor Popea, 1 ștergar pen­tru cap din borangic; dna Maria Radu Butu, 1 ștergar de pânză ; dna Paraschiva Petru Manole, 2 servete pen­tru masă; dna Emilia N. Chiorniță 2 ștergaret cu brodărie; dșoara Maria Maximilian, 1 tăviță pentru lampă cu aplicațiune. Dșoara Maria Navrea: 1 țiitor de jurnale croșetat. Dșoara Ana (orfană) Nic. Steflee 2 cătrințe săliștenesci țesetură proprie. Dna Elisa­­beta P. Popp, colectantă, 2 vase de flori, Dșoara Elena P. Popp, 1 perină pentru fotei croșetată și brodată. Jehovah de Karmen Sylva orig. Dna Zinca Pandrea 1 corfiță pentru lucru brodată. Tomușiu Anica, ajutor în bani 30 cr., v. a. Pentru bunăvoința documentată față cu școala reu­niunei comitetul se esprimă mulțămită pe calea aceasta. Varietăți. * (Cas de moarte). în Turda a reposat la 11/23 Septembre a. c. Imdovica Moldovan nă­scută Szwertecky, soția domnului advocat Ana­­nia Moldovan. * (Deputați la congres). Pentru congre­sul național bisericesc s’au ales deputați mireni: în cercul I. Sibiiu, domnul Iacob Bologa, cons. aulic în pensiune; cercul II. Suliște, dl Eică Macellariu, cons. gub. în pens. cerc. IX. Alba- Iulia, dl Rubin Patița, adv.­ cerc XI. Turda, dnul Parteniu Cosma, adv.­ cerc. XII. Cluj, dl Petru Roșea, oficial la consistoriul archidiecesan. * (Din viața generalului Davila), în­­tr’una din­­ file, dl Dr. Fialla fiind chemat în grabă la dl Ioan Cantacuzin, fiul fostului caimacan al țârii, Costache Cantacuzin, a căruia casă i sta totdeauna deschisă, nu întârzia a se presenta, căci scia foarte bine că trebuia se fie cine­va din curte, bolnav, în adevăr, unul din vizitii se îmbolnăvise după aparențe destul de grav. D. Fialla, visitându-l și găsindu-l amețit de spirituase, 'i prescrise un purgativ,­­ficându-i pacientului se ia daftoria în două rânduri, lăsând la mijloc un timp de un cias. Dar ce se întâmplă? Abia luă din medicament jumătate și nenorocitul muri ca trăsnit. îndată toți se gân­diră că aici au de a face cu un cal de înveninare și dl Cantacuzin sigilă însuși restul din medicament trimițându-l drulul Davila, care pe vremea aceea era inspector sanitar, general civil și militar. După ce se informă Davila de toate cele în­tâmplate, examina bine restul medicamentului, rupse sigilul și bău ce mai rămăsese în sticlă, pănâ la fund, picând: „A murit vizitiul de prima jumătate atunci eu trebue se mor de cealaltă, de unde nu, doc­torul nu e de bănuit.“ După un ceas, dl Fialla se pomeni cu o scri­soare din partea lui Davila, rugându-l să vie pănă la dânsul. Conformându-se acestei invitări tânărul doctor, căci dl Fialla era pe la începutul carierei d sale ’l află pe Davila la masa de lucru cetind. Davila era sănătos. Medicamentul nu era otravă! Faptul acesta, de o colegialitate plină de no­bleță e de o vigoare antică.­­Comunicat de dl Dr. Fialla­­ Posta Redacțiunei. Domnului „U“ din protopresbiteratul Alba-Iulia. Te rog se bine­­voesci a ne spune cine ești, ca se putem reflecta la corespondența trimisă. Scrisori anonime nu putem publica.

Next