Telegraful Roman, 1886 (Anul 34, nr. 1-137)
1886-06-10 / nr. 60
238 TELEGRAFUL ROMAN, stră, în statul nostru și între împregiurări, cum sunt ale noastre, numai prin o adevărată sinodalitate se poate susține, consolida și poate prospera, deosebi eu am privit și privesc de un atribut esențial al organismului nostru bisericesc: ca elementul mirean se eserceze în administrațiunea bisericească incurgerea ce i-o asigură disposițiunile cardinale din statutul nostru organic, fiind numai astfel in posibilă o armonie bună în lucrările noastre bisericesci și realisarea dorințelor ce le avem pentru resultate mulțămitoare în cultura și moralitatea publică, la a cărora propagare este chiemat în prima linie clerul nostru parohial și cu deosebire cel superior. Ca credincioși supuși ai Maiestăței Sale cesare e și apostolico-regesci ai preagrațiosului nostru rege Francisc Iosif I și ai preaînaltei case domnitoare, sub garanța și scutul legilor patriei se cultivăm dar această sinodalitate și să căutăm a ne-o asigura pentru totdeauna, unindu ne și lucrând toți în spiritul sublim al bisericei, care este propria minte puterea noastră de viață și care trebue să ne dee directivă în toate lucrările. Premițând acestea, sesiunea congresului nostru bisericesc pentru periodul în care ne aflăm, cu aceasta o declar de deschisă.“ Urmând în sensul regulamentului afacerilor interne constituirea provisorică a biroului, la propunerea Esc. Sale, deputații: Nicanor Frateș, Matei Voilean, Pompiliu Pipoș, Ignație Papp, Fâșie, loan Beleș, Andrei Ghidiu, loan Bartolomei și Coriolan Bredician, se însărcinează cu agendele notariale. După ce s’a constituit astfel cu biroul, Escelenția Sa poftesce pe deputații presenți a’și presenta credenționalele. La apelul nominal răspund 52 de deputați. Mai multe credenționale de ale deputaților absenți au fost asemenea depuse pe masa biroului. Etc. La Dl president congresual presentează rugările de concediu ale Dior: Meletin Dreghici, Vladimir Spătariu, Iustin Popovici, Filip Adam, Ioachim Fulea, Iuliu Petrie, Simeon Moldovan și George Ioanovici, — observând, că cest din urmă nu și-a adus credenționalul. Dl Parteniu Cosma crede, că dacă este scuzată lipsa credenționalului, împregiurarea aceasta nu poate împedeca verificarea. Pentru verificarea deputaților aleși, congresul se împarte în trei secțiuni, cari vor ave în sensul regulamentului să proceadă astfel cu, ca deputații archidiecesani să verifice pe cei din diecesa Aradului, aceștia pe cei din diecesa Caransebeșului, iar aceștia pe cei din arhhidiecesă. Ne mai fiind alte obiecte de pertractat, ședința se ridică la 1 oară și */. d. p., anunțânduse cea proclimă pe Luni la 11 oare a. m. II Ședință dela 9/21 Iunie, după autenticarea proceselor verbale, ceea ce și de aici înainte se va face. Urmează la ordinea bilei rapoartele secțiunilor verificătoare. Deputatul Rubin Patița în calitate de raportor al secțiunei verificătoare I, propune, și congresul verifică pe următorii 14 deputați din eparhia Aradului: Ioan Groza, Iosif Suciu, Ierotei Beleș, Ignațiu Papp, Sigismund Popovici, Dr. Eugen Mocioni, Vincențiu Babeș, Nicolau Zigre, Zeno Mocioni, Teodor Fâșie, Paul Fâșie, loan P. Dessean, loan Beleș și Dimitriu Bonciu, ca nefiind dificultate prin nimic alegerile lor. Alegerea din cercul preoțesc I fiind protestată, iar cea din cercul III mirenesc (diec. Aradului) fiind mandtata, raportorul propune transpunerea actelor la biroul congresual spre ulterioară afacere, rămânând verificarea deputaților respectivi în suspensiăn la definitiva constituire. După observarea deputatului Parteniu Cosma, ca procedura de verificare să se simplifice în conformitate cu §§fii 10 și 13 din regulamentul afacerilor interne, — propunerile secțiunei I se primesc cu unanimitate. Raportorul secțiunei II, verificătoare, deputatul Ignațiu Papp raportează, că secțiunea aceasta a cercetat actele electorale din toate cercurile eparhiei Caransebeșului. Pe baza cercetării întreprinse, propune, ca nefiind nici un impediment, se se verifice următorii 24 deputați: Filaret Musta, Atanasiu Ioanoviciu, Ioan Popoviciu, Andrei Ghidiu, A. Bartolomeiu, Mih. Popoviciu, Filip Adam, Pavel Miulescu, Iuliu Petrie, Dr. Alecs. Mocioni, Al. Cimponeriu, Vladimir Spătariu, loan Roșu, George Sterb, loan Țăran, Coriolan Bredicean, loan Bartolomeiu, Iosif Seracin, Ilie Curescu, Leontin Simonescu, Stefan Velovan, Sim. Moldovan, Petru Tisu și Lazar Roșculeț. Defectuoase sunt actele electorale din cercul I și III preoțesc și IV mirenesc, alegerea din cercul a XVII mirenesc (Bozovici) este dificultată din oficiu, iar alegerile din cercul al V și XIV mirenesc sunt protestate. Secțiunea propune, ca actele electorale de la cele șase cercuri din urmă să se transpună biroului, până la constituirea comisiunei verificătoare, spre păstrare. Congresul după unele observări și deslușiri, primeșce propunerile comisiunei, în numele secțiunei a IlI-a dep. Coriolan Bredicean raportează, că cercetându-se actele electorale ale archidiecesei, e în posiția de a recomanda 25 deputați spre verificare, și anume: — Nicolau Popea, Zach. Boiu, Romul de Crainic, loan Papiu, Nicanor Frateș, Sim. Popescu, Nicolau Cristea, Dr. N. Pușcariu, I. Petric, Iacob Bologa, Ilie Măcellariu, Ioach. Fulea, Augustin Nicoară, Ambrosie Bârsan, Dr. I. Pop, Rubin Patița, P. Cosma, I. Slavici, N. Cosma, Eug. Brote, Mat. Voilean, Ștefan Iosif, I. Cav de Pușcariu, Dr. Absolon Todea, I. Lenger și Ioan Zahariă. — Se verifică. Două alegeri (cercul VIII și XIX mirenesc) fiind dificultate din oficiu, iar doi dintre deputații aleși (I. Gall, P. Truța) nepresentându-și credenționalele, — secțiunea propune, ca verificarea să se țînă în suspens pănă la constituirea comisiunei verificătoare. Congresul primește propunerea secțiunii, iar presidiul declară de verificați pe 63 dintre debesce, ca nu mai târziu să se sfetească vr’un neadevăr și să-’și piardă pentru mai departe încrederea. Ce caracterisează mai mut pe fiecare om, e blândeța și onestitatea, acestea și la învățătoriu să cuvine între altele să le poți afla și încă în un grad ca la nimenea altul; cu blândeță trebue să tracteze cu oricare individ, fie tiner fie bătrân, căci prin blândețe învățătoriul cucereșce multe inimi și cucerindu-le își folosesce atât sieși cât și neamului său. Foarte greșesc acei învățători cari ajungând în oficiu, în semn de răsbunare asupra unuia sau altuia, îi amenință cu esecutarea legei, de a cărei putere în parte și ei dispun, și cari în mod absolutistic voiesc a purta poporul de nas pe la icoane, după plăcerea lor. Ca poporul să nu-i atribue învățătoriului, dacă prescriptele vre-unei legi s’au esecutat în detrimentul lui, și cu deosebire dintre legile noastre bisericesci și școlare, pe cari învățătoriul trebuie să fie cel dintâi care să le respecteze, și trebue de timpuriu cu blândețe a le descoperi, făcând totodată atent pe popor la urmări, prin neîmplinirea lor; căci astfel cu poporul cu timpul se va deda a le respecta și respectându-le, ne va face ușor drumul cătră ținta ce deținm. Un semn după care se poate cunoașce vrednicia unui învățătoriu e curățenia, și fiind că aceea este ceea ce caracterisează pe fiecare individ, demn putații aleși din întreaga metropolie. Astfeliu congresul e capabil a se constitui și a lua conduse meritorie, fiind absoluta majoritate a membrilor săi verificată. Având de a se constitui biroul în mod definitiv, ședința se suspinde pe 15 minute, pentru de a se consulta asupra alegerii. Redeschiându se ședința, la propunerea Esc. Saloului archiepiscop și metropolit se aleg cu aclamațiune: Nicanor Frateș, Matei Voilean, Pompiliu Pipoș, Ignațiu Papp, Nicu Zigre, loan Beleș, Andrei Ghidiu, Coriolan Bredicean și Ștefan Velovan de notari definitivi. Dintre aceștia Nicanor Frateș este designat notariu general. Presidiul presentează hârtia Prea Sfinției Sale Ioan Popasu episcopul Caransebeșului, prin care comunică, că aflânduse spre căutarea sănătății sale la băi, nu va putea participa la discnsiunile congresului, decât poate pe la sfârșitul lor. — Se ia spre selință. Se presintă mai departe credenționalele deputaților George Fejer, Dr. Iosif Gall, Ilariu Duvlea, Paul Rotariu și Petru Opriș. La propunerea deputatului P. Cosma, credenționalele se predau comisiunii verificătoare ce se va alege. Fiind deputații, a căror petițiuni pentru concediu au intrat în ședința de ori, verificați, concediile cerute li se acordă. Acești deputați sunt: Ioachim Fulea, Simion Moldovan, Iuliu Petric, Spătar Vladimir, Ștefan Iosif și Filip Adam. Deputații George Ioanovici și Ioan Gal nefiind încă verificați, resolvarea petițiunilor lor se amână pănă după eventuala verificare. Se pune la ordinea unei alegerea celor șase comisiuni permanente: comisiunea verificătoare, organisătoare, bisericească, școlară, financiară și petiționară. Pe baza înțelegerii luate în conferință, presidiul propune și congresul primesce lista comisiunilor, precum urmează: Comisiunea verificătoare: Mihail Popovici, Sigismund Popovici și Rubin Patița; comisiunea organisătoare: Nicolae Popea, Ierotei Beleș, Filaret Musta, Ioan Dav. de Pușcariu, Vincențiu Babeș, JLj Cosma, loan Lenger, Dr. Ios. Gall, loan Bartolomeiu; comisiunea bisericească: Zaharie Boiu, Petru Chirilescu, loan Popovici, Iacob Bologa, Rubin Patița, Sigismund Popovici, Teodor Fâșie, Eugen Mocsonyi și Iosif Seracin; comisiunea școlară: Dr. Marian Pușcariu, Petru Suciu, Pavel Miulescu, Ilie Măcellariu, loan Lengeni, Nicolau Zigre, Ștefan Velovan, loan Roșu și Vincențiu Babeș; comisiunea financiară: loan Papiu, loan Groza, Mihail Popovici, Augustin Nicoară, Eugen Brote, Dr. Alecsandru Mocsonyi, George Szerb, Nicolau Zigre și Atanasiu Cimponeriu; comisiunea petiționară: Nicolau Cristea, loan Groza, Aron Bartolomeiu, Ambrosiu Bârsan, Zeno Mocsonyi, Teodor Papp, loan Țăran și Constantin Radulescu. Etc. Sa Dl archiepiscop și metropolit presentează următoarele esibite: 1. Raportul presidial, prin care se presentează actele privitoare la convocarea, respective pedecile devenite la convocarea congresului; 2. raportul general al consistoriului metropolitan plenariu; învățătoriul ca om de model cade-se ca se premeargă cu exemple atât în școală, cât și afară de școală, fiind-că curățenia este oglinda după care se poate judeca prețul fiecărui individ. Lucrul pentru care poporul stimează și-și pune toată încrederea în învățătoriu este dreptatea de a-i grăi în limbi ungeresci, după cum zice scriptura, și dacă ai convins odată sau de două or’L.pe popor despre oarecare faptă nedreaptă, în zadar îți vor fi toate ostenelile de a-1 convinge despre interesul de care esti preocupat pentru fericirea lui. De aceea învățătoriul cade-se ca el să respecteze dreptatea, ca nimenea altul, ca astfel cu nimenea se nu poată nici cugeta, că învățătoriul a lucrat cândva, voiesce sau chiar lucră cu nedreptate, învățătoriul ca amic al păcei și ca om, care are în vedere fericirea națiunei sale, datoria e cu sfaturi părintesci a întreveni ca pe cei învrăjbiți să-i abată dela cărările lor cele dăunăcioase, ba în interesul binelui și al păcii a le descoperi tristele urmări ale vitregilor legi moderne. Ca mai bine să cucerească inimile consătenilor săi, ba și ale altor indivizi, la a căror sprijin să poată conta, să se dedee a respecta pe mic și pe mare, păzindu-se de superbie ca de foc, căci numai astfel poate servi de model. Presenți dintre prelați: archiepiscopul și metropolitul Miron Romanul și episcopul Aradului loan Mețian. Notariu: Matei Voilean. Ședința se deschide la 1114 a. m. Notariul ședinței premergătoare dl Ignațiu Papp ceresce procesul verbal al ședinței prime, care după unele observări stilare se autentică. Presidiul observă, că îndreptări pur stilare s’au făcut totdeauna din partea sa și a biroului și care temeiu să poată mulțumi pe oricare cu înțeleptele sale îndrumări, învățătoriul ca persoană onorată și care respectează dreptatea se nu se lase niciodată sedus de mijloace mârșave, se evite și condamne nedreptățile, ca nu prin acelea se devină discreditat față de poporul cu care țu de li are de a face și de la care are de-a cere sprijin în înalta sa misiune. Inima cea nobilă ce trebue s’o aibă fiecare învățătoriu, trebue se ’l îndemne ca el să întrevină cu fapta și cu cuvântul spre ajutoriul celor lipsiți și neajutorați, să spriginească din toate puterile întreprinderile filantropice și alte instituțiuni cu menire culturală. Astfel cu de inimă cu simțăminte nobile văzând-o poporul, se va convinge despre bunătatea învățătoriului, și convingendu-se va sprigini după putință instituțiunile culturale. Și prin astfeliu de spriginiri eată că ne-am apropia de dorita țîntă, cătră care am înotat și înotăm și astăi prin marea cea furtunoasă a suferințelor ș’a vitregilor împrejurări, în cari trăim. Ca poporul în mijlocul căruia se află învețătoriul să nu dubiteze despre încrederea ce și-a pus-o în dânsul și să nu zacă, că învățătoriul erice una și face alta, trebue să respecteze lișa sfintei scripturi: „Ce e așa așa, și ce nu, nu“ totdeauna când își dă cuvântul de onoare, despre ducerea îndeplinire a vreunui lucru, să se țină strâns de ceea ce vor(Va urma.)