Telegraful Roman, 1886 (Anul 34, nr. 1-137)

1886-06-10 / nr. 60

238 TELEGRAFUL ROMAN, stră, în statul nostru și între împregiurări, cum sunt ale noastre, numai prin o adevărată sinodali­­tate se poate susține, consolida și poate prospera, deosebi eu am privit și privesc de un atribut esen­țial al organismului nostru bisericesc: ca elementul mirean se eserceze în administrațiunea bisericească incurgerea ce i-o asigură disposițiunile cardinale din statutul nostru organic, fiind numai astfel in po­sibilă o armonie bună în lucrările noastre biseri­­cesci și realisarea dorințelor ce le avem pentru re­­sultate mulțămitoare în cultura și moralitatea pu­blică, la a cărora propagare este chiemat în prima linie clerul nostru paroh­ial și cu deosebire cel su­perior. Ca credincioși supuși ai Maiestăței Sale cesare e și apostolico-regesci ai preagrațiosului nostru rege Francisc Iosif I și ai preaînaltei case domnitoare, sub garanța și scutul legilor patriei se cultivăm dar această sinodalitate și să căutăm a ne-o asigura pentru totdeauna, unindu ne și lucrând toți în spi­ritul sublim al bisericei, care este propria minte puterea noastră de viață și care trebue să ne dee directivă în toate lucrările. Premițând acestea, sesiunea congresului nostru bisericesc pentru periodul în care ne aflăm, cu acea­sta o declar de deschisă.“ Urmând în sensul regulamentului afacerilor in­terne constituirea provisorică a biroului, la propunerea Esc. Sale, deputații: Nicanor Frateș, Matei Voilean, Pompiliu Pipoș, Ignație Papp, Fâșie, loan Beleș, Andrei Ghidiu, loan Bartolomei și Coriolan Bredician, se însărcinează cu agendele notariale. După ce s’a constituit astfel cu biroul, Esce­­l­e­nția Sa poftesce pe deputații presenți a’și pre­­senta credenționalele. La apelul nominal răspund 52 de deputați. Mai multe credenționale de ale deputaților absenți au fost asemenea depuse pe masa biroului. Etc. La Dl president congresual presen­tează rugările de concediu ale Dior: Meletin Dre­­ghici, Vladimir Spătariu, Iustin Popovici, Filip Adam, Ioachim Fulea, Iuliu Petrie, Simeon Moldovan și George Ioanovici, — observând, că cest din urmă nu și-a ad­us credenționalul. Dl Parteniu Cosma crede, că dacă este scuzată lipsa credenționalului, împregiurarea aceasta nu poate împedeca verificarea. Pentru verificarea deputaților aleși, congresul se împarte în trei secțiuni, cari vor ave în sensul regulamentului să proceadă astfel cu, ca deputații archidiecesani să verifice pe cei din diecesa Aradu­lui, aceștia pe cei din diecesa Caransebeșului, iar aceștia pe cei din arhhidiecesă. Ne mai fiind alte obiecte de pertractat, ședința se ridică la 1 oară și */. d. p., anunțânduse cea proc­­limă pe Luni la 11 oare a. m. II Ședință dela 9/21 Iunie, după autenticarea proceselor verbale, ceea ce și de aici înainte se va face. Urmează la ordinea bilei rapoartele secțiunilor verificătoare. Deputatul Rubin Pa­ti­ța în calitate de ra­portor al secțiunei verificătoare I, propune, și con­gresul verifică pe următorii 14 deputați din eparh­ia Aradului: Ioan Groza, Iosif Suciu, Ierotei Beleș, Ignațiu Papp, Sigismund Popovici, Dr. Eugen Mocioni, Vincențiu Babeș, Nicolau Zigre, Zeno Mocioni, Teodor Fâșie, Paul Fâșie, loan P. Dessean, loan Beleș și Dimitriu Bonciu,­­ ca nefiind difi­cultate prin nimic alegerile lor. Alegerea din cercul preoțesc I fiind protestată, iar cea din cercul III mirenesc (diec. Aradului) fi­ind mand­tata,­­ raportorul propune transpunerea actelor la biroul congresual spre ulterioară afacere, rămânând verificarea deputaților respectivi în sus­­pens­iăn la definitiva constituire. După observarea deputatului Parten­iu Cos­ma, ca procedura de verificare să se simplifice în conformitate cu §§­fii 10 și 13 din regulamentul afacerilor interne, — propunerile secțiunei I se primesc cu unanimitate. Raportorul secțiunei II, verificătoare, deputatul Ignațiu Papp raportează, că secțiunea aceasta a cercetat actele electorale din toate cercurile epar­­h­iei Caransebeșului. Pe baza cercetării întreprinse, propune, ca nefiind nici un impediment, se se veri­fice următorii 24 deputați: Filaret Musta, Atanasiu Ioanoviciu, Ioan Po­­poviciu, Andrei Ghidiu, A. Bartolomeiu, Mih­. Po­­poviciu, Filip Adam, Pavel Miulescu, Iuliu Petrie, Dr. Alecs. Mocioni, Al. Cimponeriu, Vladimir Spă­tariu, loan Roșu, George Sterb, loan Țăran, Coriolan Bredicean, loan Bartolomeiu, Iosif Seracin, Ilie Curescu, Leontin Simonescu, Stefan Velovan, Sim. Moldovan, Petru Tisu și Lazar Roșculeț. Defec­tuoase sunt actele electorale din cercul I și III preo­țesc și IV mirenesc, alegerea din cercul a XVII­ mirenesc (Bozovici) este dificultată din oficiu, iar alegerile din cercul al V și XIV mirenesc sunt protestate. Secțiunea propune, ca actele electorale de la cele șase cercuri din urmă să se transpună biroului, până la constituirea com­isiunei verificătoare, spre pă­strare. Congresul după unele observări și deslușiri, primeșce propunerile comisiunei, în numele secțiunei a IlI-a dep. Coriolan Bredicean raportează, că cercetându-se actele electorale ale archidiecesei, e în posiția de a reco­manda 25 deputați spre verificare, și anume: — Nicolau Popea, Zach. Boiu, Romul de Crainic, loan Papiu, Nicanor Frateș, Sim. Popescu, Nicolau Cristea, Dr. N­. Pușcariu, I. Petric, Iacob Bologa, Ilie Măcel­­lariu, Ioach. Fulea, Augustin Nicoară, Ambrosie Bârsan, Dr. I. Pop, Rubin Patița, P. Cosma, I. Sla­vici, N. Cosma, Eug. Brote, Mat. Voilean, Ștefan Iosif, I. Cav de Pușcariu, Dr. Absolon Todea, I. Len­­ger și Ioan Zahariă. — Se verifică. Două alegeri (cercul VIII și XIX mirenesc) fiind dificultate din oficiu, iar doi dintre deputații aleși (I. Gall, P. Truța) nepresentându-și credenționalele, — secțiunea propune, ca verificarea să se țînă în sus­­pens pănă la constituirea comisiunei verificătoare. Congresul primește propunerea secțiunii, iar presidiul dec­lară de verificați pe 63 dintre de­besce, ca nu mai târziu să se sfetească vr’un neade­văr și să-’și piardă pentru mai departe încrederea. Ce caracterisează mai mut pe fie­care om, e blândeța și onestitatea, acestea și la învățătoriu să cuvine între altele să le poți afla și încă în un grad ca la nimenea altul; cu blândeță trebue să tracteze cu ori­care individ, fie tiner fie bătrân, căci prin blândețe învățătoriul cucereșce multe inimi și cu­­cerindu-le își folosesce atât sieși cât și neamului său. Foarte greșesc acei învățători cari ajungând în oficiu, în semn de răsbunare asupra unuia sau al­tuia, îi amenință cu esecutarea legei, de a cărei pu­tere în parte și ei dispun, și cari în mod absoluti­­stic voiesc a purta poporul de nas pe la icoane, după plăcerea lor. Ca poporul să nu-i atribue învățătoriului, dacă prescriptele vre-unei legi s’au esecutat în detrimen­tul lui, și cu deosebire dintre legile noastre biseri­­cesci și școlare, pe cari învățătoriul trebuie să fie cel dintâi care să le respecteze, și trebue de tim­puriu cu blândețe a le descoperi, făcând totodată atent pe popor la urmări, prin neîmplinirea lor; căci astfel cu poporul cu timpul se va deda a le re­specta și respectându-le, ne va face ușor drumul cătră ținta ce deținm. Un semn după care se poate cunoașce vredni­cia unui învățătoriu e curățenia, și fiind că aceea este ceea­ ce caracterisează pe fie­care individ, demn putații aleși din întreaga metropolie. Astfeliu con­gresul e capabil a se constitui și a lua cond­use meritorie, fiind absoluta majoritate a membrilor săi verificată. Având de a se constitui biroul în mod defini­tiv, ședința se suspinde pe 15 minute, pentru de a se consulta asupra alegerii. Redeschi­­ându se ședința, la propunerea Esc. Salo­ului arch­iepiscop și metropolit se aleg cu aclamațiune: Nicanor Frateș, Matei Voilean, Pompi­liu Pipoș, Ignațiu Papp, Nicu Zigre, loan Beleș, An­drei Ghidiu, Coriolan Bredicean și Ștefan Velovan de notari definitivi. Dintre aceștia Nicanor Frateș este designat notariu general. Presidiul presentează hârtia Prea Sfinției Sale Ioan Popasu episcopul Caransebeșului, prin care co­munică, că aflându­se spre căutarea sănătății sale la băi, nu va putea participa la discnsiunile congresului, de­cât poate pe la sfârșitul lor. — Se ia spre selință. Se presintă mai departe credenționalele depu­taților George Fejer, Dr. Iosif Gall, Ilariu Duvlea, Paul Rotariu și Petru Opriș. La propunerea deputa­tului P. Cosma, credenționalele se predau comisiunii verificătoare ce se va alege. Fiind deputații, a căror petițiuni pentru conce­diu au intrat în ședința de ori, verificați, concediile cerute li se aco­rdă. Acești deputați sunt: Ioachim Fulea, Simion Moldovan, Iuliu Petric, Spătar Vla­dimir, Ștefan Iosif și Filip Adam. Deputații George Ioanovici și Ioan Gal nefiind încă verificați, resolva­­rea petițiunilor lor se amână pănă după eventuala verificare. Se pune la ordinea­­ unei alegerea celor ș­ase comisiuni permanente: comisiunea verificătoare, or­­ganisătoare, bisericească, școlară, financiară și peti­ționară. Pe baza înțelegerii luate în conferință, presidiul propune și congresul primesce lista comisiunilor, precum urmează: Comisiunea verificătoare: Mihail Popo­vici, Sigismund Popovici și Rubin Patița; comisiunea organisătoare: Nicolae Po­pea, Ierotei Beleș, Filaret Musta, Ioan Dav. de Pușcariu, Vincențiu Babeș, JLj Cosma, loan Lenger, Dr. Ios. Gall, loan Bartolomeiu; comisiunea bisericească: Zaharie Boiu, Petru Chirilescu, loan Popovici, Iacob Bologa, Rubin Patița, Sigismund Popovici, Te­odor Fâșie, Eugen Mocsonyi și Iosif Seracin; comisiunea școlară: Dr. Marian Pușcariu, Petru Suciu, Pavel Miulescu, Ilie Măcellariu, loan Lengeni, Nicolau Zigre, Ștefan Velovan, loan Roșu și Vincențiu Babeș; comisiunea financiară: loan Papiu, loan Groza, Mihail Popovici, Augustin Nicoară, Eugen Brote, Dr. Alecsandru Mocsonyi, George Szerb, Ni­colau Zigre și Atanasiu Cimponeriu; comisiunea petiționară: Nicolau Cristea, loan Groza, Aron Bartolomeiu, Ambrosiu Bârsan, Zeno Mocsonyi, Teodor Papp, loan Țăran și Con­stantin Radulescu. Etc. Sa Dl arch­iepiscop și metropolit presen­tează următoarele esibite: 1. Raportul presidial, prin care se presentează actele privitoare la convocarea, respective pedecile devenite la convocarea congresului; 2. raportul general al consistoriului metropo­litan plenariu;­­ învățătoriul ca om de model cade-se ca se premeargă cu exemple atât în școală, cât și afară de școală, fiind-că curățenia este oglinda după care se poate judeca prețul fie­cărui individ. Lucrul pentru care poporul stimează și-și pune toată încrederea în învățătoriu este dreptatea de a-i grăi în limbi ungeresci, după cum zice scrip­tura, și dacă ai convins odată sau de două­ or’L.pe popor despre oare­care faptă nedreaptă, în zadar îți vor fi toate­­ ostenelile de a-1 convinge despre inte­resul de care esti preocupat pentru fericirea lui. De aceea învățătoriul cade-se ca el să respecteze dreptatea, ca nimenea altul, ca astfel cu nimenea se nu poată nici cugeta, că învățătoriul a lucrat când­va, voiesce sau chiar lucră cu nedreptate, învățătoriul ca amic al păcei și ca om, care are în vedere fericirea națiunei sale, datoria e cu sfaturi părin­­tesci a întreveni ca pe cei învrăjbiți să-i abată dela cărările lor cele dăunăcioase, ba în interesul bine­lui și al păcii a le descoperi tristele urmări ale vitre­­­gilor legi moderne. Ca mai bine să cucerească inimile consătenilor săi, ba și ale altor indivizi, la a căror sprijin să poată conta, să se dedee a respecta pe mic și pe mare, păzindu-se de superbie ca de foc, căci numai astfel poate servi de model. Presenți dintre prelați: archiepiscopul și metro­­politul Miron Romanul și episcopul Aradului loan Mețian. Notariu: Matei Voilean. Ședința se deschide la 111­4 a. m. Notariul ședinței premergătoare dl Ignațiu Papp ceresce procesul verbal al ședinței prime, care după unele observări stilare se autentică. Presidiul observă, că îndreptări pur stilare s’au făcut totdeauna din partea sa și a biroului și care temeiu să poată mulțumi pe ori­care cu înțe­leptele sale îndrumări, învățătoriul ca persoană onorată și care respec­­tează dreptatea se nu se lase nici­odată sedus de mijloace mârșave, se evite și condamne nedreptățile, ca nu prin acelea se devină discreditat față de po­porul cu care țu­ de­­ li are de a face și de la care are de-a cere sprijin în înalta sa misiune. Inima cea nobilă ce trebue s’o aibă fiecare în­­vățătoriu, trebue se ’l îndemne ca el să întrevină cu fapta și cu cuvântul spre ajutoriul celor lipsiți și neajutorați, să spriginească din toate puterile întreprinderile filantropice și alte instituțiuni cu menire culturală. Astfel cu de inimă cu simțăminte nobile văz­ând-o poporul, se va convinge despre bu­nătatea învățătoriului, și convingendu-se va sprigini după putință instituțiunile culturale. Și prin astfeliu de spriginiri eată că ne-am apropia de dorita țîntă, cătră care am înotat și înotăm și astă­­i prin marea cea furtunoasă a suferințelor ș’a vitregilor împreju­rări, în cari trăim. Ca poporul în mijlocul căruia se află învețăto­riul să nu dubiteze despre încrederea ce­­ și-a pus-o în dânsul și să nu zacă, că învățătoriul erice una și face­ alta, trebue să respecteze­­ lișa sfintei scrip­turi: „Ce e așa așa, și ce nu, nu“ totdeauna când își dă cuvântul de onoare, despre ducerea în­deplinire a vre­unui lucru, să se țină strâns de ceea ce vor­(Va urma.)

Next