Telegraful Roman, 1887 (Anul 35, nr. 1-135)

1887-01-03 / nr. 1

Eată domnilor, pentru­ ce adânc regretatul ’și-a împlinit datoria cu atâta scumpătate, în persoana lui cele trei con­­dițiuni principale pentru această împlinire a datorinții, adecă posibilitatea, capabilitatea și zelul, din fericire pentru scoa­­lele noastre au fost împreunate în cea mai frumoasă ar­monie. Aci zace causa marilor merite ale răposatului pentru institutele noastre de învățământ imediat, fa ră­mediat pen­tru cultura noastră națională în genere. Dar aceste merite sunt și causa profundei și generalei noastre dureri, în fața sicriului, ce cuprinde pe zelosul și mult meri­tatul bărbat, ce s’a luat dela noi, fie­ care dintre noi să în­treabă cu îngrijire, unde vom afla noi pe unul, care să în­trunească în mod așa de frumos referințele, cari condițio­nează o exactă împlinire de datorie? Unde vom afla, întreabă îngrigiat fie­care membru al Eforiei, pe președintele, căruia să-­i putem concrede conducerea afacerilor administrative șco­lare cu atâta liniște sufletească, ca reposatului președinte? La aceste întrebări nu putem fi dce alta, decât, a murit vrednicul președinte Constantin Popasu, Dumnezeu să proteagâ institutele noastre. tului merită atențiunea noastră. încă o binefacere a reposa­Fericitul în Domnul, chiar murind, ne-a lăsat o moștenire prea prețioasă. Această mo­ștenire este: exemplul bun al unui bărbat, care pus în ser­viciul celor mai înalte interese ale noastre ’și-a împlinit datoria cu toată scumpătatea. Nu me îndoesc, ca acest exemplu­­ și va manifesta bi­­ne-facătoarea sa influență asupra generațiunilor viitoare de aceea­și­, memoria lui fie neperitoare. Brașov, în 16/28 Decembre, 1886. Avis. Balul reuniunei femeilor române din Sibiiu se va da în est an Sâmbătă în 12 Februar si. n. în sala hotelului la „împăratul Roman“. Apel. V Situațiunea cea plină de mândreață și mulțimea edificiilor frumoase din Graz fac ca orașul acesta se sporească in toți anii prin ne­numerate familii din alte țări cari se domicilează aci; în ăst chip cresce și numărul conreligionarilor noștri greco-orientali români și sârbi încât, astăzi se află mai mult de 40­ familii, din care cea mai mare parte sunt preste 100 de studenți streini, cari frecventează școli în­­nalte și pe la universitatea de­ aci. Toți aceștia, neavând aici biserică și preot de a lor credință, sunt lipsiți de serviciul dumnezeiesc și de toate funcțiunile religionari creștinesci; spre a repara această manchetă de mult simțită sa com­pus o societate cu scop de a­ se îngriji pentru clă­direa unei biserici comunale greco-orientale, a cărei statute sunt deja întărite de înnaltele autorități competente. Pănă a avea biserica proiectată, se simte însă o urgentissimă lipsă de a ajangea o capelă în carea să se poată așezia cele agonisite și chivernisite spre scopul acesta, și tocma acum s’ar putea mai ușor afla o localitate acomodată cerinției din mândrele edificii noue ce ne stau la disposiție, dar ne lipsesc mijloacele necesari, și pentru de a ajunge la împli­nirea acestui scop măreț, ne vedem siliți a ne ruga de sprijinul bunilor noștri conreligionari și conpa­­trioți și suntem convinși, că această intreprindere spre mărirea bunului Dumnezeu, va spori și pro­­duceri, d’a stabili o comptabilitate potrivită cu operațiile unei casse. Deasemenea când o comptabili­tate este întrodusă, un șef bun va avea adesea o ca­­sse d’a găsi o metodă mai bună d’a trece câți­va articoii, d’a face estrase, cari nu reies immediat din cărți, d’a regula compturi lungi și complicate d’a le limped și a le prescurta, o purtare bună a registre­lor și un șef pătrunzător vor împedeca mult ca o bancă să ’și suspende plățile. „După aceste date trebue plasat fie­care la sec­țiunea, pentru care are mai multă aptitudine. Salarie. — „La ori­ce bancă salariul celor mai tineri este mai mic decât al celor mai bătrâni. în Scoția un începător la bancă face o prad­ă de 3 ani, în decursul cărora puțin învață. Nu este chiar așa în Londra, unde un începător capătă mai întâi 60 livre Sterlinge pe an și cadouri de crăciun sau 80 l. st. la bancere pe acțiuni, care au suprimat obi­ceiul cu cadouri date amploiaților lor prin public. Pretutindeni însă regulele de aranjament sunt vari­abile și nici că poate fi altcum. Unii bancheri urcă salariile fiecărui amploiat în toți anii, chiar și atunci, când n’ar fi avansați în post și în cozul acesta salariile sunt regulate exclusiv după numărul anilor de serviciu; alții au o ierarh­ie, în care fie­care post corespunde unei cifre anumite de salar și atunci salariul depinde de aranjament, alții com­bină cele două sisteme și dau un minimum de salar TELEGRAFUL ROMAN. peja întru atâta, în­cât vom putea împlini această nobilă și sântă problemă la carea ne-am anga­iat. Ne permitem dar cea mai umilită rugare ge­nerală a noastră, cătră înnalt prea sânțiți părinți și preoți, epitropi și confrați ai maicei noastre biserici, a ne sprijini din toate puterile încât ar fi cu pu­tință, și anume: 1. prin ajutoriul banal, odată pentru totdeuna, 2. prin rate pe un tâmp hotărît după buna voință, 3. prin daruri bisericesci, în utenzilii, ornate, icoane, cărți, sfeșnice, candele etc. 4. prin colecte în biserică și afară la adunări și petreceri, 5. prin lățirea umilitei noastre rugări pre la conreligionari și persoanele, cari noauă nu ne sunt cunoscute. Toate contribuirile fie cât de micuțe, se vor curta cu mulțămită și se vor publica prin jur­nale Ne rugăm, cu ajutoriul de ori­ce natură, să se trimeată la președintele soțietății „dem Herrn Ernest Edlen von Zaitz, Je. Je. Hauptmann des Ru­heslandes, Klosterwiesgasse Nr. 14 in Graz“, sau și prin Diregătoria politicească: (An den Verein zur griundung einer gr.-oriental. Kir­chengemeinde in Graz). Punândune confidența în bunul Dumnezeu și conveligionari noștri, — cari nu ne vor relăsa la scădere, — ci ne vor sprijini în pietoasele noastre instiințe, închieiem cu divina: „în numele bunului Dumnezeu.“ Graz, în Septembre 1886. Soțietatea pentru întemeierea unei biserici comunale gr.-orientale în Graz. Secretarul societății: președintele soțietății: Sav. Majstorovic, Ernest Edler von Zaicz m p., stud. jur. căpitan c. r. în pensiune. Mulțămită publică. Reuniunea femeilor române din Sibiiu se află plăcut îndemnată a-­și exprima pe calea aceasta mul­­țămita următorilor domni, cari întruniți fiind la o petrecere familiară au aflat a-și manifesta voia bună astfel, că au contribuit pentru scopurile Reuniunei și anume: „ Domnul locotenent Simion Blasiu afară de tacsa de membru ajutător de 2 fl. încă cu 7 fl., — în to­tal deci 9 fl., domnii protosincel Nicanor Frateș, și proprietarul Alecsandru Neagoe cu câte 2 fl., și domnii Dr. Remus Roșca și Cornel Aiser cu câte 1 fl. Mulțămind acestor domni, Reuniunea își ex­­primă totodată dorința, ca acest exemplu să fie imi­tat, ținându-să la fiecare petrecere românească chiar în oarele de veselie cont de lipsele, ce le avem. Sibiiu, în 11 Ianuariu, 1887. V. Bologa m. p. M. Cosma m. p. secret, președintă. 3 Varietăți, loc s’au presentat la Escel. Sa Dl archiepiscop și metropolit pentru a’I felicita din incidentul anului nou. * (Promo­țiu­ne). în 22 Decembre n. 1886 s’a promovat la gradul de doctor în drepturi dl Stefan Petrovici, la universitatea din Viena. * (Bo­bo­t­eaz­ă.) Ca în anii precedenți, așa și Marți în 6 a lunei curgătoare Părintele capelan mi­litar Simon Popovici cu paradă militară va face Sfințirea apei în Strada Schevis. Este frumoasă acea­stă festivitate arangiată de cătră Părintele Popovici din an în an, de aceea ne ținem de a noastră dato­­rință de a o anunța încă de acuma. * (Maiestatea Sa împăratul) a dat în 10 Ianuarie n. un „diner“ la care au fost părtași: mi­nistrul român Sturdza, membrii comisiunei române Protopopescu și N­ădulescu, contele Ká­l­­­noky, bar. Orczy, șeful de secțiune S­z­ö­gy­e­n­y­i, ministrul de comerciu cont. Szécsenyi, șeful de sec­țiune Matzinger, adjutantul general al Maj. Sale bar. P­o­p­p, bar. Herbert și loc. maj. campestru din Dalmația Blazecovici. * (Comitetul reuniunii sodalilor ro­mâni din Sibiiu,) încuragiat de sprijinul oferit din partea mai multor domni din inteligența ro­mână din loc, a arangjat un ciclu de prelegeri publice. La prelegerile acestea este cu toată onoarea invitat p. t. public, care prin aceasta se afisează totodată, că ciclul se va începe cu 4/16 Ianuarie 1887 la 5 oare seara și se va continua din opt în opt zile, pănă la 1/13 Februarie 1887 inclusiv, ceea­ ce ar face cu totul cinci prelegeri. Prelegerile se vor ține în localul societății de lectură, Stradă Cisnădiei Nr. 7. Fiindcă prelegerile, pe lângă petrecere spirituală mai au și scopul sprijinului material al reuniunii sodalilor români din Sibiiu, la întrare va fi a se­solvi: a) din partea membrilor reuniunii câte 5 cr.; b) din partea nemembrilor câte 10 cr. Suprasolviri se vor primi cu mulțămită. La „Institutul tipografic“ și în „librăria tipo­grafiei archidiecesane“ se vând bilete de întrare și se primesc și abonamente pe ciclul întreg. Programa ciclului se va distribui la cassă. Ciclul se va deschide cu: „Biografie fără nume“ sau „Faurul din comună.“ de N. Cristea. * (Pertractările convențiunei vamale cu România.) Din Viena se vestesce, că la cere­rea membrilor comisiunei române s’a mai ținut în 10 la n. n. încă o mică ședință. Ministrul Sturdza înnainta o lămurire, în care se spune, că împuterni­ciții guvern român în Viena au aflat o bază favora­bilă în pertractările de păn’ acuma. Acum însa trebue se se facă o mică întrerupere cu pertractările, pen­tru ca se meargă în Bucureșci pentru de a căpăta și mai departe instrucțiuni; numai ministrul Sturdza va mai remâne în Viena din pricină, că petrece aici cu în­treaga sa familie. Cătră sfârșitul lui ianuarie din nou se vor începe pertractările. * Cetim în „Gazeta Transilvaniei“ , „Silvania“ este numele unui nou institut de credit, care se va înființa în Șimleul­ Silvaniei, cu un capital de 75.000 fl. în 1500 acții de câte 50 fl., încheiându-se sub­scrierea acțiilor în zi­ua de 15 Martie. Comitetul fun­dator se compune din domnii: Alimpiu Barbolovici, cunoașteți tot așa de ușor meritul lucrătorilor voș­­trii — ca și greșelile. Fiți susti în pensiunile voa­stre și recompensați cu respect și liberalitate pe bătrânii voștrii servitori, nu uitați, că ei au fost juni și că voi ați avut beneficiul serviciilor lor. La toate bancele, amploiații dau de obiceiu done cauțiuni de câte 500 l. st. și aceste cauțiuni sunt mai mari la gradele superioare; în 1841 banca Angliei a renunțat la sistemul de cauțiuni și l-a înlocuit prin un alt sistem. Fiecare amploiat sub­scrie intrând 10 °/0 din suma, pentru care i s-ar fi reținut ca cauțiune; cei vechi au subscris în decurs de 5 ani 2 °/0 din aceeași sumă și venitul acestui fond flcsat la 600 1. este vărsat la casa văduvelor amploiaților, fundațiune patronată de bancă. Dacă ajutoarele scădeau, această sumă sub 600 1. se aco­­peria deficitul cu resturile de venite, care formează această dotațiune; se recurgea la contribuiri nouă, dăcâ cauțiunea comună devenia sub 4700 1., dar nici odată contribuirea 2 °­ 0 de la vechia cauțiune personală și nici­odată banca nu poate reclama fondului de garanță o sumă superioară numărului acestei cauțiuni vechi. Amploiații sunt afară de acea­sta personal anga­jați pentru ori­ce sumă, cu care ar fi responsabili și fondul de garanță nu e nici­odată decât o cauțiune. — Reținerea anuală in de­curs de 5 ani a fost ficșată la o livră.“ * (Felicitări de anul nou­) în ziua anului nou după serviciul divin, la sfârșitul căruia dl pro­­topresbiter și paroh­ local S. Popescu a cetit datele statistice despre mișcarea populațiunei și starea averei bisericesci în aceasta paroh­ie în decursul anului espirat 1886 : asesorii consistoriali în corpore, acompaniați de un număr frumos al inteligenții din gradului și un supliment anual anstenității. Fiecare sistem își are avantagiile, dar este o regulă, care am dori să prevaleze: această ar fi de a proporționa totdeuna urcarea salariilor cu profitele cassei. Dacă banca prosperează, salariile amploiaților trebue să fie urcate și dacă are perderi, trebue se fie împăr­tășite de nenorocul ei. Ăsta ’i mijlocul d’a preveni urmările capriciului din partea direcțiunei bancei și ura din partea amploiaților. Măsura salariilor trebue ficșată totdeuna după o regulă și nici odată prin protecțiune. „Stăpânilor dați servitorilor voștri ceea ce este just și echitabil d’a le da, aducându-ve aminte, că și voi aveți un stăpân în cer. Fiți justi în distri­buirile voastre de avansare și alegeți pe aceia, cari sunt cei mai demni și cei mai capabili de a înde­plini serviciul, căruia sunt destinați. Fiți drepți în fiesarea salariului și nu uitați, că având mai multă responsabilitate decât servitorii ordinari ei trebue plătiți conform serviciului. Fiți justi în promoțiuni și nu lăsați nici­odată ignorat meritul prin patro­­nagiu și favoritism. Fiți justi în cantitatea mun­­cei, ce o pretindeți, luați destui amploiați pentru a-și îndeplini datoria fără a esceda cu prea mare oboseală; nu le îngrijiți de ei prea târziu și nu le refusați unele concedii folositoare sănătății și recre­­ațiunei lor. Fiți justi în reproșurile voastre: con­­trolurile să fie mai dese față de cei nedrepți și re­Vasile Cr......

Next