Telegraful Roman, 1887 (Anul 35, nr. 1-135)
1887-01-03 / nr. 1
Eată domnilor, pentru ce adânc regretatul ’și-a împlinit datoria cu atâta scumpătate, în persoana lui cele trei condițiuni principale pentru această împlinire a datorinții, adecă posibilitatea, capabilitatea și zelul, din fericire pentru scoalele noastre au fost împreunate în cea mai frumoasă armonie. Aci zace causa marilor merite ale răposatului pentru institutele noastre de învățământ imediat, fa rămediat pentru cultura noastră națională în genere. Dar aceste merite sunt și causa profundei și generalei noastre dureri, în fața sicriului, ce cuprinde pe zelosul și mult meritatul bărbat, ce s’a luat dela noi, fie care dintre noi să întreabă cu îngrijire, unde vom afla noi pe unul, care să întrunească în mod așa de frumos referințele, cari condiționează o exactă împlinire de datorie? Unde vom afla, întreabă îngrigiat fiecare membru al Eforiei, pe președintele, căruia să-i putem concrede conducerea afacerilor administrative școlare cu atâta liniște sufletească, ca reposatului președinte? La aceste întrebări nu putem fi dce alta, decât, a murit vrednicul președinte Constantin Popasu, Dumnezeu să proteagâ institutele noastre. tului merită atențiunea noastră. încă o binefacere a reposaFericitul în Domnul, chiar murind, ne-a lăsat o moștenire prea prețioasă. Această moștenire este: exemplul bun al unui bărbat, care pus în serviciul celor mai înalte interese ale noastre ’și-a împlinit datoria cu toată scumpătatea. Nu me îndoesc, ca acest exemplu și va manifesta bine-facătoarea sa influență asupra generațiunilor viitoare de aceeași, memoria lui fie neperitoare. Brașov, în 16/28 Decembre, 1886. Avis. Balul reuniunei femeilor române din Sibiiu se va da în est an Sâmbătă în 12 Februar si. n. în sala hotelului la „împăratul Roman“. Apel. V Situațiunea cea plină de mândreață și mulțimea edificiilor frumoase din Graz fac ca orașul acesta se sporească in toți anii prin nenumerate familii din alte țări cari se domicilează aci; în ăst chip cresce și numărul conreligionarilor noștri greco-orientali români și sârbi încât, astăzi se află mai mult de 40 familii, din care cea mai mare parte sunt preste 100 de studenți streini, cari frecventează școli înnalte și pe la universitatea de aci. Toți aceștia, neavând aici biserică și preot de a lor credință, sunt lipsiți de serviciul dumnezeiesc și de toate funcțiunile religionari creștinesci; spre a repara această manchetă de mult simțită sa compus o societate cu scop de a se îngriji pentru clădirea unei biserici comunale greco-orientale, a cărei statute sunt deja întărite de înnaltele autorități competente. Pănă a avea biserica proiectată, se simte însă o urgentissimă lipsă de a ajangea o capelă în carea să se poată așezia cele agonisite și chivernisite spre scopul acesta, și tocma acum s’ar putea mai ușor afla o localitate acomodată cerinției din mândrele edificii noue ce ne stau la disposiție, dar ne lipsesc mijloacele necesari, și pentru de a ajunge la împlinirea acestui scop măreț, ne vedem siliți a ne ruga de sprijinul bunilor noștri conreligionari și conpatrioți și suntem convinși, că această intreprindere spre mărirea bunului Dumnezeu, va spori și produceri, d’a stabili o comptabilitate potrivită cu operațiile unei casse. Deasemenea când o comptabilitate este întrodusă, un șef bun va avea adesea o casse d’a găsi o metodă mai bună d’a trece câțiva articoii, d’a face estrase, cari nu reies immediat din cărți, d’a regula compturi lungi și complicate d’a le limped și a le prescurta, o purtare bună a registrelor și un șef pătrunzător vor împedeca mult ca o bancă să ’și suspende plățile. „După aceste date trebue plasat fiecare la secțiunea, pentru care are mai multă aptitudine. Salarie. — „La orice bancă salariul celor mai tineri este mai mic decât al celor mai bătrâni. în Scoția un începător la bancă face o pradă de 3 ani, în decursul cărora puțin învață. Nu este chiar așa în Londra, unde un începător capătă mai întâi 60 livre Sterlinge pe an și cadouri de crăciun sau 80 l. st. la bancere pe acțiuni, care au suprimat obiceiul cu cadouri date amploiaților lor prin public. Pretutindeni însă regulele de aranjament sunt variabile și nici că poate fi altcum. Unii bancheri urcă salariile fiecărui amploiat în toți anii, chiar și atunci, când n’ar fi avansați în post și în cozul acesta salariile sunt regulate exclusiv după numărul anilor de serviciu; alții au o ierarhie, în care fiecare post corespunde unei cifre anumite de salar și atunci salariul depinde de aranjament, alții combină cele două sisteme și dau un minimum de salar TELEGRAFUL ROMAN. peja întru atâta, încât vom putea împlini această nobilă și sântă problemă la carea ne-am angaiat. Ne permitem dar cea mai umilită rugare generală a noastră, cătră înnalt prea sânțiți părinți și preoți, epitropi și confrați ai maicei noastre biserici, a ne sprijini din toate puterile încât ar fi cu putință, și anume: 1. prin ajutoriul banal, odată pentru totdeuna, 2. prin rate pe un tâmp hotărît după buna voință, 3. prin daruri bisericesci, în utenzilii, ornate, icoane, cărți, sfeșnice, candele etc. 4. prin colecte în biserică și afară la adunări și petreceri, 5. prin lățirea umilitei noastre rugări pre la conreligionari și persoanele, cari noauă nu ne sunt cunoscute. Toate contribuirile fie cât de micuțe, se vor curta cu mulțămită și se vor publica prin jurnale Ne rugăm, cu ajutoriul de orice natură, să se trimeată la președintele soțietății „dem Herrn Ernest Edlen von Zaitz, Je. Je. Hauptmann des Ruheslandes, Klosterwiesgasse Nr. 14 in Graz“, sau și prin Diregătoria politicească: (An den Verein zur griundung einer gr.-oriental. Kirchengemeinde in Graz). Punândune confidența în bunul Dumnezeu și conveligionari noștri, — cari nu ne vor relăsa la scădere, — ci ne vor sprijini în pietoasele noastre instiințe, închieiem cu divina: „în numele bunului Dumnezeu.“ Graz, în Septembre 1886. Soțietatea pentru întemeierea unei biserici comunale gr.-orientale în Graz. Secretarul societății: președintele soțietății: Sav. Majstorovic, Ernest Edler von Zaicz m p., stud. jur. căpitan c. r. în pensiune. Mulțămită publică. Reuniunea femeilor române din Sibiiu se află plăcut îndemnată a-și exprima pe calea aceasta mulțămita următorilor domni, cari întruniți fiind la o petrecere familiară au aflat a-și manifesta voia bună astfel, că au contribuit pentru scopurile Reuniunei și anume: „ Domnul locotenent Simion Blasiu afară de tacsa de membru ajutător de 2 fl. încă cu 7 fl., — în total deci 9 fl., domnii protosincel Nicanor Frateș, și proprietarul Alecsandru Neagoe cu câte 2 fl., și domnii Dr. Remus Roșca și Cornel Aiser cu câte 1 fl. Mulțămind acestor domni, Reuniunea își exprimă totodată dorința, ca acest exemplu să fie imitat, ținându-să la fiecare petrecere românească chiar în oarele de veselie cont de lipsele, ce le avem. Sibiiu, în 11 Ianuariu, 1887. V. Bologa m. p. M. Cosma m. p. secret, președintă. 3 Varietăți, loc s’au presentat la Escel. Sa Dl archiepiscop și metropolit pentru a’I felicita din incidentul anului nou. * (Promoțiune). în 22 Decembre n. 1886 s’a promovat la gradul de doctor în drepturi dl Stefan Petrovici, la universitatea din Viena. * (Bobotează.) Ca în anii precedenți, așa și Marți în 6 a lunei curgătoare Părintele capelan militar Simon Popovici cu paradă militară va face Sfințirea apei în Strada Schevis. Este frumoasă această festivitate arangiată de cătră Părintele Popovici din an în an, de aceea ne ținem de a noastră datorință de a o anunța încă de acuma. * (Maiestatea Sa împăratul) a dat în 10 Ianuarie n. un „diner“ la care au fost părtași: ministrul român Sturdza, membrii comisiunei române Protopopescu și Nădulescu, contele Kálnoky, bar. Orczy, șeful de secțiune Szögyenyi, ministrul de comerciu cont. Szécsenyi, șeful de secțiune Matzinger, adjutantul general al Maj. Sale bar. Popp, bar. Herbert și loc. maj. campestru din Dalmația Blazecovici. * (Comitetul reuniunii sodalilor români din Sibiiu,) încuragiat de sprijinul oferit din partea mai multor domni din inteligența română din loc, a arangjat un ciclu de prelegeri publice. La prelegerile acestea este cu toată onoarea invitat p. t. public, care prin aceasta se afisează totodată, că ciclul se va începe cu 4/16 Ianuarie 1887 la 5 oare seara și se va continua din opt în opt zile, pănă la 1/13 Februarie 1887 inclusiv, ceea ce ar face cu totul cinci prelegeri. Prelegerile se vor ține în localul societății de lectură, Stradă Cisnădiei Nr. 7. Fiindcă prelegerile, pe lângă petrecere spirituală mai au și scopul sprijinului material al reuniunii sodalilor români din Sibiiu, la întrare va fi a sesolvi: a) din partea membrilor reuniunii câte 5 cr.; b) din partea nemembrilor câte 10 cr. Suprasolviri se vor primi cu mulțămită. La „Institutul tipografic“ și în „librăria tipografiei archidiecesane“ se vând bilete de întrare și se primesc și abonamente pe ciclul întreg. Programa ciclului se va distribui la cassă. Ciclul se va deschide cu: „Biografie fără nume“ sau „Faurul din comună.“ de N. Cristea. * (Pertractările convențiunei vamale cu România.) Din Viena se vestesce, că la cererea membrilor comisiunei române s’a mai ținut în 10 la n. n. încă o mică ședință. Ministrul Sturdza înnainta o lămurire, în care se spune, că împuterniciții guvern român în Viena au aflat o bază favorabilă în pertractările de păn’ acuma. Acum însa trebue se se facă o mică întrerupere cu pertractările, pentru ca se meargă în Bucureșci pentru de a căpăta și mai departe instrucțiuni; numai ministrul Sturdza va mai remâne în Viena din pricină, că petrece aici cu întreaga sa familie. Cătră sfârșitul lui ianuarie din nou se vor începe pertractările. * Cetim în „Gazeta Transilvaniei“ , „Silvania“ este numele unui nou institut de credit, care se va înființa în Șimleul Silvaniei, cu un capital de 75.000 fl. în 1500 acții de câte 50 fl., încheiându-se subscrierea acțiilor în ziua de 15 Martie. Comitetul fundator se compune din domnii: Alimpiu Barbolovici, cunoașteți tot așa de ușor meritul lucrătorilor voștrii — ca și greșelile. Fiți susti în pensiunile voastre și recompensați cu respect și liberalitate pe bătrânii voștrii servitori, nu uitați, că ei au fost juni și că voi ați avut beneficiul serviciilor lor. La toate bancele, amploiații dau de obiceiu done cauțiuni de câte 500 l. st. și aceste cauțiuni sunt mai mari la gradele superioare; în 1841 banca Angliei a renunțat la sistemul de cauțiuni și l-a înlocuit prin un alt sistem. Fiecare amploiat subscrie intrând 10 °/0 din suma, pentru care i s-ar fi reținut ca cauțiune; cei vechi au subscris în decurs de 5 ani 2 °/0 din aceeași sumă și venitul acestui fond flcsat la 600 1. este vărsat la casa văduvelor amploiaților, fundațiune patronată de bancă. Dacă ajutoarele scădeau, această sumă sub 600 1. se acoperia deficitul cu resturile de venite, care formează această dotațiune; se recurgea la contribuiri nouă, dăcâ cauțiunea comună devenia sub 4700 1., dar nici odată contribuirea 2 ° 0 de la vechia cauțiune personală și niciodată banca nu poate reclama fondului de garanță o sumă superioară numărului acestei cauțiuni vechi. Amploiații sunt afară de aceasta personal angajați pentru orice sumă, cu care ar fi responsabili și fondul de garanță nu e niciodată decât o cauțiune. — Reținerea anuală in decurs de 5 ani a fost ficșată la o livră.“ * (Felicitări de anul nou) în ziua anului nou după serviciul divin, la sfârșitul căruia dl protopresbiter și paroh local S. Popescu a cetit datele statistice despre mișcarea populațiunei și starea averei bisericesci în aceasta parohie în decursul anului espirat 1886 : asesorii consistoriali în corpore, acompaniați de un număr frumos al inteligenții din gradului și un supliment anual anstenității. Fiecare sistem își are avantagiile, dar este o regulă, care am dori să prevaleze: această ar fi de a proporționa totdeuna urcarea salariilor cu profitele cassei. Dacă banca prosperează, salariile amploiaților trebue să fie urcate și dacă are perderi, trebue se fie împărtășite de nenorocul ei. Ăsta ’i mijlocul d’a preveni urmările capriciului din partea direcțiunei bancei și ura din partea amploiaților. Măsura salariilor trebue ficșată totdeuna după o regulă și nici odată prin protecțiune. „Stăpânilor dați servitorilor voștri ceea ce este just și echitabil d’a le da, aducându-ve aminte, că și voi aveți un stăpân în cer. Fiți justi în distribuirile voastre de avansare și alegeți pe aceia, cari sunt cei mai demni și cei mai capabili de a îndeplini serviciul, căruia sunt destinați. Fiți drepți în fiesarea salariului și nu uitați, că având mai multă responsabilitate decât servitorii ordinari ei trebue plătiți conform serviciului. Fiți justi în promoțiuni și nu lăsați niciodată ignorat meritul prin patronagiu și favoritism. Fiți justi în cantitatea muncei, ce o pretindeți, luați destui amploiați pentru a-și îndeplini datoria fără a esceda cu prea mare oboseală; nu le îngrijiți de ei prea târziu și nu le refusați unele concedii folositoare sănătății și recreațiunei lor. Fiți justi în reproșurile voastre: controlurile să fie mai dese față de cei nedrepți și reVasile Cr......