Telegraful Roman, 1889 (Anul 37, nr. 1-141)
1889-10-24 / nr. 115
464 tribui și noi pe acesta cale la deslegarea favorabilă și mulțămitore a acestei cestiuni vitale. TELEGRAFUL ROMAN. Revista politică. O vie disensiune a provocat în presa statului nostru și în presa străină o broșură voliantă, emanată de dl Beksics, colaborator al cjiariului guvernamental „Nemzet“. Broșura se ocupă cu Ardelul și în special cu raporturile intre poporele, ce-l locuesc. Ca și altădată, așa și acum înfocatul „patriot“ începe a cânta aliluia Ardelului, dacă va mai dura mult actuala stare a lucrurilor. Ardelul e perdut pentru magiari, căci elementul român se sporesce și se întăresce atât în jos cât și in sus. Inteligința română face mare concurență celei magiare, pământurile se află în mânile românilor, cr industria în mâna sașilor. Mai mult, administrațiunea chiar în multe părți e esclusiv în mâna românilor și a sașilor, de unde provine, că în loc de a merge cel puțin pe acest teren înainte ca scopurile, ce le urmăresce „națiunea“, mergem îndărăt, căci personele, cari stau în fruntea administrațiunei nu înțeleg și nu vor se înțelegă idea fundamentală a unității statului magiar. Cel mai mare pericol pentru magiarisme, precum afirmă autorul, biserica, care -și are administrațiunea sa proprie și carea în puterea autonomiei sale pune cele mai mari stavile ideei, ce vor să o realiseze magiarii. Și pănă când magiarii nu vor pune mâna pe administrația bisericei, puțin succes vor pute dobândi. Preoții și învățătorii trebuesc mituiți, căci fiind dotațiunea lor acum slabă, prin mijloce banale îi pate guvernul câștigă pentru ideea de stat magiar. Deși chiar foile „patriotice“ nu dau o importanță deosebită vorbelor autorului, carele de alt cum a mai ridicat multe plângeri pentru „mântuirea“ Ardelului, deși presa oposițională a aflat material se acuse guvernul și să o facă culpabil pentru descoperirile dlui Beksicsi, totuși ca un echo se pot consideră consecințele politice ce le trage „Kolozsvár“ din actuala politică, ce o urmăresc în special sașii ardeleni. Acest popor, fiice cestionata faie, a început a se „clahi8a“. Orașele Ardelului, cari erau în mânile lor, încetul pe încetul pică în mânile românilor, oi la țară moșiile și pământurile întinse, cari formau averea sasului, se află partea cea mai mare în mânile românilor. Elementul român e spornic și trainic și se pate constată cu cifre, că chiar în comitatele, in cari locuesc mai mulți sași, numărul românilor e covârșitoriu. Pentru a scăpă de acest pericol, e bine ca sașii să se lase de politica din trecut să nu se unescă cu „ultraiști“ români, ci să facă politică cu magiarii, pentru a se pute mântui reciproc. La aceste „părintesci“ și patriotice îngrijiri răspunde nimerit organul național săsesc din Sibiiu, decizând mai intâiu, că sașii nu s’au unit cu românii ultraiști. Dacă poporul român se sporesce și se întăresce, și acesta este de tot adevărat, el se sporesce in mod firesc și așa e lucru de tot nelogic a căută o politică pentru al apăsă, fiind consecințele acelei politici acum de tot periculose. In loc de a căută a te opune desvoltărei acestui popor mai înțelept e a urmă o politică conciliantă, care să mulțămescă pe tote poporele și să n’aibă unul trebuință de amiciția celuilalt. De altfeliu pe o cale politică nici nu s’ar ajunge la nici un resultat. Duminecă a întrat părechia imperială germană în Constantinopol. Foile germane consacră articole lungi acestui eveniment, dându-i o importanță politică deosebită. Turcia trebue să esiste pentru că așa cer interesele politicei și pentru că numai așa se vor pute evită încurcăturile și conflictele ce caută să le provoce în orient unele state prea ambițiose. Turcia trebue să-și păzască neutralitatea cu ochi de argus. Aceeași importanță dă oficiosul „Tarik“, desvălind tot deodată lucruri grave. Numitul organ afirmă, că Turcia a aderat la puterile centrale europene și că prin călătoria împăratului german la Constantinopol se vor întări și mai tare legăturile de pănă acum, făr a suferi direcțiunea politică a Turciei vreo schimbaretentă. In România domnesce o crisă ministerială laDl Lascar Catargiu nu e dispus a deschide camera cu actualul cabinet, ci stărue pentru disolvarea camerilor, ci decretul de disolvare să se încredințeze în mânile dânsului. La cas, când scopul acesta nu s’ar pute ajunge, atunci premierul român se vede necisitat a reconstrui cabinetul și a dă portofolii unor bărbați, pe ai căror aderenți dl Catargiu să potă cântă în cameră și în senat. De altfel in curentul oposițional în România e de tot puternic și el cuprinde tot mai mare teren. Liberalii ’și pun tóte silințele a se face populari țârei și a ajunge la cârmă. Chiar și un decret de disolvare a oamenilor dat în mâna dlui Catargiu, nu-i descuragază, căci în multe părți guvernul s’a discreditat și la o eventuală alegere, cu totă forța și presiunea administrațiunei, resultatul ar fi de tot dubios pentru conservatori. Corespondeze particulare ale „Telegrafului Român“. Sibiiu, 22 Octobre, 1889. Stimate de redactor! Cu vie satisfacțiune apuc pana în mână, pentru de a re comunică unele impresiuni, care fără voie me forțată a le liberă din infernul meu. El s’a ținut adunarea generală ordinară a reuniunei femeilor române din Sibiiu în încăperile casinei române. Ne spun adevărul, M’am simțit forte vesel, că împregiurările mi-a oferit de astădată ocasiune a luă parte la acesta adunare, și nu asceptările mele am fost Încântat de resultat. Masa cea mare din sala de lectură a casinei, încunjurată de elita damelor române din Sibiiu, numerositatea membrilor ajutători ai numitei reuniuni, apoi liniștea, ce domnia atât înainte de deschiderea ședinței cât și în decursul desbaterilor interesante ale adunării îți inspiră impresiunea unui act, cu adevărat solemn, care se potrivesce numai naturii delicate a senului frumos. Cuvântul de deschidere scurt și cuprinsătoriu, rostit cu multă resoluție de d-na presidentă Maria Cosma, a fost o dovadă eclatantă despre încrederea inspirată de o activitate bogată și consciențiasă. Acesta o arată din destul copiosul raport al comitetului reuniunei, compus cu totă îngrijirea. Acest raport s’a luat cu mulțămită la cunoscință, s’a exprimat condolență prin sculare pentru perderea membrului ajutătoriu al reuniunei, Radu Bălaș, s’a votat mulțămită în procesul verbal direcțiunei institutului „Albina“ pentru un ajutoriu însemnat în bani pentru scala elementară de fete susținută de reuniune, s’a ales dna M. Candrea, soție de asesor consistorial, ca membru în comitet; s’a votat proiectul de buget pe anul 1890, etc. etc. de aceea în galeriile esposiției aflăm espuse și diferite tabele grafice, spre a îndigiă espres, cea ce nimeni n’ar pute gâci. D. e. cine ar fi gâcit, că Francia în a. 1789 a prăsit cartofii numai pe un teritoriu de 4300 hectare, pe când în 1889 pre 1.488,000 hectare? De sine se înțelege livezile și câmpiile, pe care se produce nutrețul încă s’au mărit, oi cu aceste, lucru firesc, și numărul cailor și al cornutelor. Nu-mi este permis a lăsă neamintite esposițiile agriculturale ale celoralalte țări, deși chiar numai pe scurt. Tote statele, pe cari le-am aflat representate în secția industrială, le aflăm și aci. De sine se înțelege și Austro Ungaria. Trecând din secția helvețiană în cea austriacă, în calitate de frances ne intimpină plăcut, ba chiar ne surprinde „Vive la France!“, ce se află gravată pe casa unui din Agram. Despărțământul acesta ne împresionază plăcut. Diferitele probe de bucate, sămânături, zahar, ciocoladă s. c. t. sunt bine arangiate și ușor te înduplecă a încercă să târguesci ceva. Am cumpărat și eu o prestă de legumi. Representantul espositoriului se pricepea de minune a-și lăudă marfa și se fălea a spune în o limbă curat francesă, că el este ungur din Pesta, deși pe baraca sa stetea Viena. El ficea, că Viena este o filială a Pestei. Dar după ce am ajuns acasă și am desfăcut mașinăria, aflam în trânsa un prosped, în limba francesă, în 453re se ficea, că pressa de legumi s’a fabricat în Paris. Desigur, cărăși în vre o filială. In esposiție se află și biere și cărnăței din Viena, asemenea și pâne. Dar spre agustă aceste producte trebue să fii și flămând. Eu nu eram și de acea nici nu pot semi dau judecată asupra valorei lor. Dar probabil, că aceste nu vor fi productele vre-unei filiale din Paris. Tocmai ca Austro-Ungaria, dispun și celelate țări, de esposițiile lor. Belgia abundeza în biere, Spania în vin, Italia în aparatele de tabărărie. Norvegia a8pus între altele și două corăbii, cari sunt încărcate cu rechisite necesari pentru pescuire. Anglia a abuns de teritoriul seu în favorul coloniilor sale. Australia se distinge prin mineralele ei cele strălucitore. A cincea parte a lumei are pretenția de a produce și vin, dar îl și vinde eftin și pare-mi-secă ! ce e eftin, este de regulă rău și se adeveresce de minune. Spre a-mi resumă impresiunile, pot fiice, că despărțământul agricultural al esposiție din Paris este tot așa de mult demn de admirat ca și celelalte multe admirabilități, cari să pot vede în capitala franceză. (Vammá.) * (Patrieid). Tribunalul de prima instanță din Budapesta a condamnat pe Iosif Moritz, care l- a omorît pe tatăl seu, la 20 ani închisore. Acuzatul a ascultat sentința cu sânge forte rece. Valorosă e puterea de viață a acestei corporațiuni, nuait e scopul ce urmăresce ea, dar cu atât mai nobile sunt fructele, dobândite prin bărbătesca activitate a aceleia. A înființă și a susțină o scolă, a lucră pentru promovarea industriei naționale și preste tot a lucră cu frumuse resultate pentru înaintarea culturei naționale, după cum se face acesta prin reuniunea, despre care e vorba, nu se pute admite decât numai în anumite condițiuni de însuflețire și iubire de lucru, de bună înțelegere și ajutoriu reciproc atât la lucrări ușore cât și la lăcașuri grele. Numai aceste însușiri, cari caracteriseza reuniunea femeilor române din Sibiiu, au putut fi în stare să asigure nisce resultate umanitare atât de plausibile ca cele dovedite pănă acum. Femeea este ființa alesa de pe pământ, carea, prin nobleță inimii sale și prin dibăcia iscusinței sale de vecuri a îndeplinit și îndeplinesce cele mai înalte probleme pentru omenime; în special, femea română este, carea a păstrat caracterul și existența poporului nostru. Acesta ferace însă se supune astăzii la muncă îndoită și prin urmare cu atât mai bogate și mai prețuite sunt resultatele muncei sale, îndoită muncă și au luat asupra și respectabilele domne române din Sibiiu și pot fi mândre de succesele dobândite de câțiva ani de fine prin activitatea reuniunei, ce o formază în timpurile de grea esistență, în care trăim. Exemplarul spirit de conducere al venerabilei domne presidentă Maria Cosma și esemplara laborio8itate a venerabilelor damne conlucrătore ale reuniunei sunt de natură a impune respect și reverința chiar și celui mai înverșunat dușman. Cu Dumnezeu înainte și scopul sancționat de totă suflarea va fi ajuns! Un aspe. Raportul comitetului reuniunei femeilor române din Sibiiu cătră adunarea generală ținută la 3 Novembre n. a. c. Onorată Adunare generală! Sunt tocmai 9 ani, de când damele române din Sibiiu s’au adunat spre a discută asupra înființărei „Reuniunei femeilor române din Sibiiu.“ In scurt timp după aceea, reuniunea s’a și înființat și deja de 7 ani și au ajuns și scopul, deorece de atâta timp susține scala s’a propriă de fetițe. Fasele de desvoltare, prin care a trecut scala reuniunei pănă la ultima adunare generală, ce sunt bine cunoscute din raportele comitetului, care s’a comunicat la toți membrii reuniunei. Astăzii avem deci a Ve raportă numai despre cursul afacerilor 8cllei în genere despre activitatea nostră de atunci încoce, remănând pentru adunarea generală viitore,— ținândă în Februariu 1890, când vom încheiă al 3-lea period de 3 ani, —a Ve expune mai detaiat tóte momentele din viața reuniunei pe cei 3 ani din urmă, adecă pe cât timp ni-a fost concresiată noue conducerea acestei reuniuni. Cu ocasiunea esemenelor publice a scalei elementare de fetițe,—care s’a ținut amăsurat programei ficsate prin acest comitet și la care a asistat un public forte număros, fiind representat, și patronul reuniunei prin persona I I, domn vicariu archiepiscopesc Dr. Ilarion Pușcariu, s’a putut convinge fiecare ascultătoriu nepreocupat, că scala nostră corăspunde pe deplin chemării sale. Nnșuința nostră este: a aduce învățământul în scala reuniunei la acel niveu, ca aceea cu drept cuvânt să potă servi de model altor scóle de fetițe de aceeași categorie. Puterile didactice ale scalei, care sunt factorul principal întru ajungerea acestui scop, putem constată cu plăcere, că pănă aci și-au împlinit cu con 8dențiazitate misiunea lor, comitetul deci, având în vedere și aceea, că scóla numai bucurându-se de puteri didactice stabile și cu ore și care praesă, va pute prosperă, a aflat cu care a denumi și pe învățătorea Lucreția Popescu de învățătore definitivă la scala reuniunei, după ce în anul scolariu espirat, cât timp a fost aplicată numai în mod provisoriu, a dat probe că este deplin aptă pentru postul ocupat. Pentru anul scolariu curent 1889/90, s’a înscris pănă acum 16 eleve, și anume în clasa I a 3, în clasa a IlI-a 5 și în clasa a IV 8 eleve, dintre care 3 sunt în internatul Asociațiunei, 13 sunt externe, 15 de religiunea gr. orient., 1 greco-cat. — 6 din Sibiiu, 10 din afară. Nefiind anul trecut nici o elevă în clasa I, era de prevăzut, că în ăst an nu vor fi eleve in clasa a II-a, sperăm însă, că devenind scala nostră tot mai acreditată în ochii publicului din afară, pe anul viitor nu vor pute funcționă tote 4 clasele. Prelegerile sau început la 5 Septembre st. n. a. c. Precum am anunțat în raportul nostru ultim, colectarea modelelor din lucrul de mână pentru scopurile scalei civile a Asociațiunei, o am încheiat;