Telegraful Roman, 1889 (Anul 37, nr. 1-141)
1889-10-26 / nr. 116
Nr.» ABONAMENTUL: Pentru Sibiiu pe an 7 fi., 6 luni 3 fi. 50 cr., 3 luni 1 fi. 75 cr Pentru monarcia pe an 8 fi., 6 luni 4 f., 3 luni 2 fi. Pentru streinătate pe an 12 fi., 6 luni 6 fi., 3 luni 8 fi. Sibiiu, Joi 26 Octobre, (7 Novembre) 1889. Anul XXX FIX. Apare Marița, Joia și Sâmbăta Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47. Corespondențele simit a se adresa la Redacțiunea ,,Telegrafului Români", strada Măcelarilor Nr. 20. Epistole nefrancate se refusă. — Arciculii nepublicații nu se înapoiază. INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de tre. or. 15 cr. rândul cu litere garmond — și timbru de 30 cr pentru fiecare publicare. Sibiiu, 25 Octobre. Din Orient vine lumina, așa am învățat noi, și așa s’a susținut multă vreme în lume. Din Orient, și încă din frumosa capitală a imperiului otoman se revarsă acum lumina în intunecosul labirint politic, în care ne aflăm, și centrul acestei lumini este tinărul împărat al Germaniei, care a făcut visită fatalistului sultan al Turciei spre a sigila politica inaugurată și accentuată de principele de Bismarck, că Germania voește cu orice preț să susțină pacea in Europa. Și în noianul de lumină, care se revarsă acum din Orient e bătătoriți la ochi contrastul cel mare dintre tinărul împărat german, în care este incarnată o estraordinară vitalitate, e marcată voința de a delătura tóte obstacolele ivite în drumul politicei croite de cancelariul de fer și între omul mort, după cum cu predilecțiune se exprimă Ziaristica despre domnitoriul Turciei, care cuprins de un fatalism propriu potentaților din Orient, priveșee cu ochii strălaciți la desvoltarea lucrurilor. Primirea junelui împărat a fost grandiosă, și curtea sultanului și a desvoltat totă pompa orientală ca primirea să aibă un caracter per eminentium sărbătoresc. Pretutindenea în mare de lumină a innotat aspele sultanului, și fabulosa pompă desvoltată nu a rămas fără efect asupra inimei junelui împărat. Intre impregiurări extraordinare s’a făcut acesta călătorie la Constantinopole. In capitala Greciei împăratul Germaniei a fost de față la un act dintre cele mai sărbătoresci, la cununia aurorei sale cu moștenitoriul de tron al Greciei. Din acest incident s’au arangiat mari festivități, cari au predispus spiritul junelui impărat pentru impresiuni nobile, și s’a predispus mai cu sumă pentru binefacerile păcei. La aceste sărbători a fost present moștenitoriul de tron al Angliei, ca unchiu al împăratului german, moștenitoriul de tron al Rusiei, ca văr al clironomului grecesc, s’a făcut așa zi °ând o sărbătore familiară, care predispune pe om pentru traiu pacinic. Monumentele de artă ale Greciei antice, locurile istorice pline de glorie, locul nasterei, al viețuirei, al faptelor săvârșite de bărbații epocali ai Greciei din vechime, tote acestea au avut mare efect asupra spiritului scrutătoriu și primitoriu de impresiuni al junelui împărat al Germaniei. Și oricine cu plăcere va lua act despre entusiasmul, cu care vorbesce împăratul despre clasica Athenă, telegramele adresate lui Bismarck din patria lui Pericle, din patria artelor și a șolinței sunt dovadă, că împăratul e pătruns, că tote acestea s’au putut face sub binefacerile păcei și a bunei înțelegeri între cetățeni. Voința de a susțină pacea, dorința de a Promova artele și solința, voința de a împrăștia lumina, aceste s’au încuibat în inima junelui împărat german, și ele s’au potențat în fața fatalismului, de care s’a isbit împăratul la curtea sultanului. Sub asemenea impresiuni se întorce deci din Orient un domnitoriu june, viguros, plin de viață și doritoriu de a lucra pentru prosperarea imperiului său. Din clasicul oraș Athena se întorce cu o cameră de impresiuni, cari chiar și când politica principelui de Bismarck nu ar fi îndreptată spre pace, ele l-ar împinge în direcțiune de pace, sub ale cărei binefaceri înfloresc artele, înflorescesciința. Călătoriei împăratului Wilhelm la Constantinopole in general nu i sa dă importanță politică, deși nu se pote nega, că faptul visitei la curtea domnitoriului Turciei prin sine și de sine are o deosebită importanță politică, acesta chiar și când el e redus la un simplu act de curtenie, deorece prin acesta se dă cuvenita importanță imperiului turcesc pentru conservarea păcei europene. k K3 Revista politică. Două evenimente preocupă presa și cercurile politice conducătore: întâlnirea de la Friedrichsruhe și călătoria împăratului german în Orient. La Friedricheruhe a călătorit ministrul nostru de externe, conf. Kalnoky, dar să cerceteze, ca de obiceiu, pe cancelariul german, Bismarck. De un șir de ani se practică acesta întâlnire a bărbaților, cari conduc destinele unor puteri mari și cari și au pus misiunea nobilă de a apăra și mențina pacea europena cu cele mai mari sacrificii chiar. Nicicând vnsă acestei visite, ce o a făcut ministrul nostru de externe, nu i s’a atribuit o importanță mai mare politică ca și acum. De la ultima întâlnire a acestor doi bărbați în Berlin s’au perondat un șir de evenimente, preste cari nu se pote trece ușor la ordinea chilei, evenimente provocate de cei mai puternici domnitori, cari trebuesc bine studiate și precisate, pentru ca numai la urmă să ne pomenim cu o complicațiune a lucrurilor, care să nu se mai potă aplana. Acestea sunt și motivele, cari au îndemnat mai ales pe presa vieneză ca în ajunul întrevederei de la Friedrichsrube să vină cu articole lungi, dând acestei cestiuni cea mai mare importanță politică, de la a cărei problemă depinde pacea sau conflictul europen. Și tot acestea sunt și motivele, ce îndemna pe presa berlineză , consacră articoli ministrului nostru de externe, constatând, că în actualele împregiurări cea mai grea și mai obositore rolă diplomatică o are cont. Kalnoky, căci dela direcțiunea politică, ce o precisăză densul, urmază, că Austro- Ungaria să potă sau să nu potă evita conflictul europen, cr terenul politic de acum atâta e de prețioiș, încât trebue să aibi o deosebită iscusință și voință spre a nu greși și a nu atrage consecințele desaströse. Probabil, că ministrului nostru de externe va urma și premieriul italian, carele în butul tuturor demonstrațiunilor, ce se fac contra politicei, ce o urmeza, ține chiar cu rismul vieței la alianța statelor centrale. Acesta împregiurare nu e dcbi de însă aici decât ca ministrul Kalnoky și cancelariul Bismarck să se asigure cât mai tare de sprijinul reciproc, căci Germania și Austro Ungaria sunt a fi mai expuse curentului politic, ce s’a desvoltat, Germania, ce i drept, pate fi măgulită cu un bărbat ca Bismarck, pate fi măgulită, că factorii politici ai statelor aliate alergă a fi să cerceteze și să eriteze intențiunile cancelariului de fer, dar în măgulirea sa să nu uite, că poziția sa e tocmai așa de amenințată, precum e a celorlalte puteri aliate. De altfel in Germania însăși caută a se răziuna mai tare pe puterile sale proprii și numai apoi a se încrede și pe sprijinul puterilor aliate. Acesta s’a observat, când s’a pregătit proiectul de lege militariu și și mai demonstrativ a accentuat-o .Ibele trecute contele Waldersee, șeful statului major german, carele cu ocasiunea presentărei proiectului a răspuns între altele astfel cu: Că eu a-și dori resbelul este o absurditate. Voesc numai ca să fim așa de tari, încât să tăiem pofta inimicilor de a ne ataca. Dacă însă provedința, ne-ar trimite un răsboiu, me aflu în posițiunea asigură, că misiunea mie încredințată o voiu realisa cu succes. Armata nostră e cea mai superioră în vitejie, aliații noștri ne sporesc puterea și sunt în tot cașul puternici amici ai păcei. Pe când clar puterile aliate caută a întări tot mai mult legăturile de amiciție, tinărul împărat german caută să de oblige pe toți domnitorii ai face visita în Berlin, pentru că pe acesta cale tractările diplomatice sunt cu mult mai ușore și mai sigure de succes. Așa se explică și călătoria sa la Constantinopol in capitala imperiului turcesc, singurul stat, care e menit a ține în cumpănă pretensiunile ambițiose ale statelor, cari cu orice preț vor să pună mâna pe cheia Orientului. Intrebă-te adesea, cum a-și lucra acuma, dacă a-și vede pe îngerii, cari sunt martori ai celor mai nevăzute fapte. FOIȚA. Cuvinte sufletesci (Urmare din Nro. 114.) Bucuria nu lipseșce niciodată, unde este lucru, ordine și fidelitate.* Cunosce ceea ce poți și ce nu poți, ceea ce trebue să faci și ceea ce trebue să lași nefăcut, și când ai ajuns la acesta cunoscință, atunci ești însuflețit de înțelepciunea cerăscă!* Cu cât se înmulțesc suferințele tale, pe atâta ț măresce și puterea a le suferi. * Cine nu póte iubi, acela nu scie trăi cum se cade. Nu vorbi de luptele tale interne, pănă ce nu ai învins.* La lumină ajungi prin întunerecul nopții. * Mortea celor iubiți — învețe pe cei rămași în viață a trăi și a muri! Diferitele tale lucrări să fie una in ochiul adevărului* Amorul curat preface visul vieții în realitate. * Fii bun în apropiere, și nu apărea rău în depărtare.* Implineste și cel mai mic lucru, ca și cel mai mare cu seriositate, iubire și demnitate. * Cu cât a fost așteptarea mai durerosă, cu atât va fi gustarea mai plăcută. * Făte în fiecare ji mai conform cu tine și mai fidel.* învață binele de la cei mai răi și înțelepciune de la cei nebuni.* Niciodată să nu ți întunece plăcerile sensuale demnitatea și a tot răsplătitoriul teu viitoriu * Umblă pe calea cea dreptă a datorinții, a ordinei și a iubirei, — și apoi n’are să-ți pese nici de opiniunea amicului, nici de aceea a inimicului. * Omenii buni nu mor niciodată în inima celui bun ; prietenii creștinesci traesc în inima creștinului. * Binele ce l’ai făcut — uită-1, și caută a face ceva mai bun. =1= Fii din ce în ce mai iubitoriu și așa te vei apropia mai mult de iubire. * Cine se dedă a gustă binele cu recunoscință, va învăță a suferi și răul.* învață a primi cu recunoscință și a dă cu plăcere. * Ce este mai frumos ca frumos ?. . Generozitatea în vestmântul obedienței.* A se folosi de amicul seu este înțelepciune; mai mare înțelepciunea se folosi de fiecare neamic pentru salvarea sa. * Ceea ce nu poți și nu este iertat să ai, — nu. I cț o preface în trebuință. ' *