Telegraful Roman, 1889 (Anul 37, nr. 1-141)

1889-01-14 / nr. 5

18­ vețători. Avem mare necesitate de învățători, sun­tem chiar strimtorați în unele părți și nu avem de unde să-i luăm ca se-i punem și aplicăm în scule, dar ierte­ni-se, dacă invităm cu totă tăria ca pe venitoriu părinții să-și îndrepte privirile și asupra acestei cariere onorifice, unica, în care protecțiunea nu jocă rol, ci fie­căruia i se face dreptate după muncă și merit. Primindu-se în fie­care an câte 60 de elevi și dacă un insinuat anul acesta nu póte fi acceptat, el devine prenotat pe anul veritoriu și dacă a depus esamenul cu succes bun, numai încape indoală, că prin purtare bună, prin studiu serios și prin însu­șirea de subordinațiune, care e o condițiune prin­cipală la cariera militară, preste 4 ani, în etate de 18 — 19 ani, devine om cu poliție, independent și nu mai are lipsă de ajutoriul și sprijinul părinților, afară dacă nu voesce să fie desfrânat, cea­ ce nu e­ertat se fie nici unul român, poate el sabia, ori re­­verănda, ori ori­ ce rang, ci virtuțile străbune, cru­țarea și moderațiunea trebue să-i fie stelele condu­cătóre în intrega lui viață, indign­ări speciale încât nu vom servi bucuros cu s’ar cere din vre-o parte, vom da cele mai amănunte informațiuni, ce­lor ce-i privesc c­hestiunea, și dorim ca să nu se neglije ocasiunea dată de a pută deveni câți mai mulți tineri de ai noștri frecventanți ai institutelor militare, fiind un tânăr trecut de 16 ani — pate re­flecta dacă nu e peste 17 ani, ca se fie primit în cursul II lea și acesta se va indign­a în cerere și se va face evidentă din documentul de botez. Accen­tuăm incă odată, că servim bucuros cu indign­ări spe­ciale celor ce vor să imbrățoșeze cariera militară și dorim ca glasul nostru în c cestiune așa de impor­tantă să nu fie răsunat in pustie. TELEGRAFUL ROMAN. Revista politică. In dieta din Budapesta se continuă desbaterile asupra proiectului în modul obicinuit de pănă acum. Comentările foilor germane despre vorbirea, ce o a ținut romanțiem­ul politic, Maurițiu Jókai, în cestiunea proiectului pentru armata, sunt de tot ca­racteristice. Ele conglesuesc adecă, că în vorbirea numitului deputat nu e decât multă fantasie. Că proiectul trebue primit cu asprimea sa față de vo­luntari, deore­ce regele Ștefan cel sfânt a primit corona din Roma și nu din Bizanț, este o coclusiune de o astfeliu de cutezanță încât numai predilectului romanțieriu i se póte ierta Tot față cu instituțiunea voluntariatului a spus vobitoriul, că lipsa de ofițeri s’a răsbunat de atâtea ori, și cu tote acestea omenii mai persistă în vederile lor. Acesta s’a vă­zut pe timpul lui Rákóczy și tot așa de bine și în lup­tele din 1849, oi perderile francezilor la 1870 în partea cea mai mare numai lipsei de ofițeri se pot atribui. El pledeză deci, ca voluntarii să potă face esamenul în limba „maternă“, căci nimic nu-i pasă, dacă celelalte naționalități de dincolo de Laita ar forma și ele pretensiuni. în Boemia și Moravia limba socială e cea germană, tot astfel cu la judecătorii, și nemțesce se învață la universități și în scalele medii. Voluntarii noștrii, cari servesc un an, trebue să înțelegă limba germană; este însă o mare deosebire între a depune examenul de ofițer în limba ger­mană și a o înțelege. Cunoscând cu toții rolul im­portant, ce l’a avut și-l are spiritul german între noi, și dacă considerăm și aceea, că fără ajutoriul germanilor, maghiarii nu-și pot împlini misiunea, nu pare să fie vorbă și nici măcar să se presupună, că am nutri antipatie față cu germanii. „N. Fr. Presse“ nu încâtă a accentua, că roman­­țieriul și când vorbesce despre Austria, vorbesce nu­mai fantasie. Au uu scie numitul romanțier, <Jice cestionata faie, că la trei universități germane nu se aude o vorbă germană și că gimnasiile și scalele reale din Austria sunt forte multe, în care limba germană formază un obiect relativ obligat. N’a prins încă nici pănă acum de veste Maurițiu Jókai despre ordinațiunile în privința limbei din Galiția, Dalmația, Boemia, Moravia, Silesia, Stiria, Carintia, Carniolia, cari alungă limba germană din localurile oficiale. Drept e, că Jókai vorbesce cu ușurătate des­pre relațiunile austriace, când strigă:. Ce me dure, dacă și cehii vor pretinde, ca să depună examenul în limba cehă! Regimul austriac a svârșit atâtea greutăți prețiose prește podul corăbiei, încât naia lor, dacă vor mai svârli și acestea puține, ce le îmai au, nici când nu-și va mai relua ecuilibru. De ce să fiu eu mai german ca ministrul președinte austriac Taaffe ?! La cea din urmă întrebare,­­'ce numita faie, credem totuși a nu fi greu a-i răspunde. In­­șuința contelui Taaffe se concentrază pentru susți­nerea regimului seu. Parlamentul german ’și va reîncepe activitatea în 30 ianuarie, Z­iua, în care se va conchema însă casa magnaților, pentru a se pronunța asupra pro­iectului militariu, nu se scie, ci după­ cum stau lucrurile, pare a se întruni numai după finirea des­­baterilor proiectului de lege în dieta din Budapesta. După cum împărtășesce „Bud. Corr.“ régimele intenționază, ca încă în anul acesta atentarea să se facă conform proiectului celui nou. Fiind însă că în Ungaria se recer cel puțin 4 săptămâni pănă ce se fac pregătirile pentru asentare, se crede, că terminul legal nu se va observa, ci în anul acesta asentarea va urma cu mult mai târziu. Mai înainte de asentare e de lipsă însă ca ambele legislative să voteze legea pentru contingentul recruților, carea se va înainta îndată după sancționarea legei pen­tru apărare. Dieta din Boemia și-a încheiat perioda de 6 ani a legislaturei. Vorbirea de încheere și articolii pre­sei cehe ridică imnuri asupra succesului, ce l’au obținut cehii în cei șase ani. Nu tot așa de mulță­­mită e însă presa germană și în special activitatea din sesiunea aspirată a dietei a provocat în tote cercurile germane o mare nemulțumire. Germanii se văd cu totul umiliți și aruncă mare umbră asupra cehilor, cari prin purtările lor forțate au silit pe germani să ia posițiunea, în care se află, și să se retragă cu totul de la activitatea legislativă. „Monitorul oficial“ din Bucuresci a publicat­­ zilele trecut decretul, prin care se amnestiază toți țăranii răsculați, or cei cari au fost condamnați se agrațiază. La alegerile parțiale pentru cameră s’au ales liberalii: Ion Bratian și principele Nicolau Bi­bescu, au mai fost aleși doi candidați ai guvernului și doi conservatori liberali. Despre demisiunea ministrului german Fried­berg, „Corespondance de Vienne“ publică un ar­ticol, pentru a dovedi, că toți aceia, cari s’au bucurat de încrederea împăratului Frideric III, părăsesc unul câte unul arena politică. In adevăr, în primul rând, acela pe care ră­posatul imperal îl consulta mai cu mulțumire, era ministrul de justiție, dl de Friedberg. Chiar în­­ ziua, in care­­ siariul oficial al impe­riului a publicat actul de acusațiune în contra dlui de Geffken, ministrul justiției și-a dat demisiunea, care a și fost îndată primită. In adevăr, că împă­ratul Wilhelm II, voind să arate, că apreciază servi­ciile făcute de fostul ministru al justiției, i­a confe­rit crucea „Vulturului Negru.“ Este de asemenea ade­vărat că, în cererea “ssa de a demisiona, domnul de Friedberg a invocat vârsta sa înaintată și starea cea rea a sănătății. Dar totă lumea scie la Berlin, că cu tóte, că avè 75 de ani, ministrul justiției era încă în putere și nu vârsta nici sănătatea l’a făcut să-și dea demisiunea. Dar să mai scie încă un lucru : că fostul ministru al justiției a contribuit, mai mult de­cât ori­care altul, a menține drepturile lui Fri­deric III, în timpul când era vorba de a constitui o regență pentru a-l înlătura de la tron. De astă­­dată, ceea­ ce a contribuit să cadă ori­ce proiect de regență și să asigure domnia suveranului liberal, a fost opunerea d-lui de Friedberg. Se scie deci de de mult, că retragerea sa era în princip datorită, și publicațiunea făcută în planul oficial a confirmat-o, numai cestionata faie aruncă multe învinuiri asupra cancelariului Bismarck, care atât în parlament, dar mai ales în cabinetul ministerial nu pote suferi pe cei, cari nu se lasă trași pe calapodul seu și cari se opun vederilor sale. Cu Friedberg, cu Moltke și cu alții, crede numita faie, că nu s’a terminat încă nu­mărul celor, cari vor demisiona din oficiu, epitropiile paroh­iale sunt îndatorate a le servi di­urnele prescrise. Din ședința comitetului reuniunei învățătorilor din despărțământul Mercurei, ținută la Poiana în 21 Decembre, 1888. Emanuil Beșa, Romul Pop, președinte, secretariu. Vich. I. Droc, protop. Convocare. Subsemnatul birou al comitetului convocă prin acesta adunarea generală a reuniunei învățătorilor din despărțământul Mercurei pe 29, 30 și 31 Ianuarie 1889 st. v. în comuna Poiana. Program : 1. Duminecă în 29/1 a. c. participarea învăță­torilor „în corpore“ la serviciul divin. 2. Deschiderea ședinții prin presidiu. 3. Raportul comitetului. 4. Aplicarea conc­usului adunării din anul tre­cut, ca fie­care învățătoriu să fie pregătit cu o temă pedagogică sau prelegere practică. 5. Propuneri independente. Pentru cuarțire și masă comună corpul învâ­­țătoresc local a luat măsurile de lipsă. Sub durata sesiunei adunării se va arangja o serată literară împreunată cu joc. Se va proiecta o escursiune prin Jina­la Șugag. Deore­ce în adunarea acesta se va vota și re­gulamentul intern al afacerilor despărțământului, unii învățători sunt poftiți, sub urmarea pedepsei prescrise, a lua cu toții parte la acésta adunare, or I Varietăți. * (Hir­ea). Dl Romul I. Mir­cea, cler. abs. și învățătoriu la șcóla capitală din Săliște, își va serba cununia cu d­­ora Paraschiva S. So­re­scu, la 15/27 a 1. c. în biserica cea mare din Săliște. Felicitările nóstre. * (Scala de fete a Asociațiunei). Aflăm de interes a reproduce din „Transilvania“ Nr. 1—2 următoriul comunicat referitoriu la scala civilă de fete a Asociațiunei transilvane. „Pe semestrul prim din anul 1888/9 în cele patru clase civile se văd înmatriculate 73 eleve, era în in­ternat 43. In tot cazul cifre respectabile acestea, dacă vom lua în considerațiune, că în scurtul timp de doi ani e preste putință ca un institut nou să ajungă la cunoșcința tuturor claselor și cercurilor interesate de el și să-și întemeeze un renume, chiar și în cas, când nu ar fi combătut de nici un adversar, pe față sau întru ascuns. Dela 1 Februariu înainte se primesc eleve în tote clasele pe sem. II-lea, cum și în inter­nat, pe lângă condițiunile cuprinse în regulament. Cu cât se vor înmulți elevele, cu atât și spe­sele vor decresce. Din­­ ziua, în care Asociațiunea său mai exacă însa­și națiunea, va îngriji de un fond sigur, din al cărui venit regulat să potă fi plătiți profesorii, spesele internatului de fete pot să scadă la 15 ft. pe lună,­ără didactrul sau tacsa scolastică la 10 ft. pe an. Spesele internatului în acel cas fericit ar putea fi și mai mici, dacă nu am sei cu toții, că tinerimea de sens femeesc cere cu totul alte ingrijiri de natură delicată, care la tinerimea de sensul bărbătesc nici din aud nu sunt cunoscute.“ * (Cardinalul Haynald.) Secțiunea bota­nică a museului din Budapesta s’a îmbogățit într’un mod insemnat. Cardinalul Haynald a dăruit adecă pe sema numitului museu herbariam­ul seu. Acest dar însemnat prețuesce, după judecata ómenilor com­petenți, 100.000 fl. * (Starea sămânăturilor) După raportul ministrului de agricultură starea sămânăturilor se pre­­sează astfel cu din 9—23 Ianuariie. In Ungaria sămâ­­nâturile de tomnă sunt sub zăpadă în cele mai multe locuri, în stânga Dunărei ele sunt frumóse, în drepta au suferit din causa secetei. Șorecii de câmp încă causază stricăciuni în multe locuri. Zăpada e subțire și e de dorit încă multă ninsare. Intre Tisa și Du­năre stau sămenăturile sub zăpadă, în drepta Tisei ínsa pământul e gol. Intre Tisa și Mureș starea sămână­turilor e íudestulitate. In Ardel e puțină zăpadă. Starea sămânăturilor e de mijloc. In Satmar se simte o mare lipsă de nutreț. * (Esposițiunea asociațiunei regni­­colară a pompierilor.) După­ cum ni se comu­nică din partea comitetului arangiatoriu, adunarea generală a acestei asociațiuni se va ține în anul acesta în Alba regală la 20—22 August, și va fi îm­preunată cu o esposițiune de diferite recursite apar­­ținătore acestei instituțiuni. Exponenții vor ave să se insinue pănă la 31 Maiu a. c. n. Obiectele vor trebui a se trimite comitetului arangiatoriu cel mult pănă la 31 Iuliu a. c. In privința transportului mi­nistrul de agricultură, industrie și comercia­lă fa­voturi forte mari. Celor interesați în causă bucuros le servim cu deslușiri mai detaiate. * (Vo­l­un­taria­t­u­l în Ro­m­â­ni­a). După­ cum­ scriu foile din România, dl general Manu, miniștri de resbel, a eliberat un proiect de lege, privitorii la voluntariatul bacalaureaților. După acest proiec terminul de șase luni s’ar mări la un an. In cele din urmă trei luni voluntarii vor trebui sa urmezi cursuri speciale la scala militară. Esamenul de ofi­țer în reservă se va face după terminarea anului In cas de nereușită la esamen, candidatul va avi sa mai servască trei luni. * (Pasporturile pentru vite). Ministru de finanțe, dl Tisza, a adresat o ordinațiune muni­cipiilor, în care se face cunoscut, că pasporturile de vite făcute în anul espirat, mai valoreza încă atâta timp, cât e de lipsă pănă la espirarea termi­nului de un an. Prin acesta se nimicesce totde­odată cuprinsul ordinațiunei de mai înainte, conforn căreia cu 1 Ianuariu a. c. trebuiau se se facă blan­chete none pentru toți, cari au pasporturi vechi pen­­tru vite. * (întrunirea meseriașilor). In vederea proiectului de lege asupra meseriilor, lucrătorii dl tote breslele din România au început a se mișci

Next