Telegraful Roman, 1889 (Anul 37, nr. 1-141)
1889-01-14 / nr. 5
18 vețători. Avem mare necesitate de învățători, suntem chiar strimtorați în unele părți și nu avem de unde să-i luăm ca se-i punem și aplicăm în scule, dar ierteni-se, dacă invităm cu totă tăria ca pe venitoriu părinții să-și îndrepte privirile și asupra acestei cariere onorifice, unica, în care protecțiunea nu jocă rol, ci fiecăruia i se face dreptate după muncă și merit. Primindu-se în fiecare an câte 60 de elevi și dacă un insinuat anul acesta nu póte fi acceptat, el devine prenotat pe anul veritoriu și dacă a depus esamenul cu succes bun, numai încape indoală, că prin purtare bună, prin studiu serios și prin însușirea de subordinațiune, care e o condițiune principală la cariera militară, preste 4 ani, în etate de 18 — 19 ani, devine om cu poliție, independent și nu mai are lipsă de ajutoriul și sprijinul părinților, afară dacă nu voesce să fie desfrânat, cea ce nu eertat se fie nici unul român, poate el sabia, ori reverănda, ori ori ce rang, ci virtuțile străbune, cruțarea și moderațiunea trebue să-i fie stelele conducătóre în intrega lui viață, indignări speciale încât nu vom servi bucuros cu s’ar cere din vre-o parte, vom da cele mai amănunte informațiuni, celor ce-i privesc chestiunea, și dorim ca să nu se neglije ocasiunea dată de a pută deveni câți mai mulți tineri de ai noștri frecventanți ai institutelor militare, fiind un tânăr trecut de 16 ani — pate reflecta dacă nu e peste 17 ani, ca se fie primit în cursul II lea și acesta se va indigna în cerere și se va face evidentă din documentul de botez. Accentuăm incă odată, că servim bucuros cu indignări speciale celor ce vor să imbrățoșeze cariera militară și dorim ca glasul nostru în c cestiune așa de importantă să nu fie răsunat in pustie. TELEGRAFUL ROMAN. Revista politică. In dieta din Budapesta se continuă desbaterile asupra proiectului în modul obicinuit de pănă acum. Comentările foilor germane despre vorbirea, ce o a ținut romanțiemul politic, Maurițiu Jókai, în cestiunea proiectului pentru armata, sunt de tot caracteristice. Ele conglesuesc adecă, că în vorbirea numitului deputat nu e decât multă fantasie. Că proiectul trebue primit cu asprimea sa față de voluntari, deorece regele Ștefan cel sfânt a primit corona din Roma și nu din Bizanț, este o coclusiune de o astfeliu de cutezanță încât numai predilectului romanțieriu i se póte ierta Tot față cu instituțiunea voluntariatului a spus vobitoriul, că lipsa de ofițeri s’a răsbunat de atâtea ori, și cu tote acestea omenii mai persistă în vederile lor. Acesta s’a văzut pe timpul lui Rákóczy și tot așa de bine și în luptele din 1849, oi perderile francezilor la 1870 în partea cea mai mare numai lipsei de ofițeri se pot atribui. El pledeză deci, ca voluntarii să potă face esamenul în limba „maternă“, căci nimic nu-i pasă, dacă celelalte naționalități de dincolo de Laita ar forma și ele pretensiuni. în Boemia și Moravia limba socială e cea germană, tot astfel cu la judecătorii, și nemțesce se învață la universități și în scalele medii. Voluntarii noștrii, cari servesc un an, trebue să înțelegă limba germană; este însă o mare deosebire între a depune examenul de ofițer în limba germană și a o înțelege. Cunoscând cu toții rolul important, ce l’a avut și-l are spiritul german între noi, și dacă considerăm și aceea, că fără ajutoriul germanilor, maghiarii nu-și pot împlini misiunea, nu pare să fie vorbă și nici măcar să se presupună, că am nutri antipatie față cu germanii. „N. Fr. Presse“ nu încâtă a accentua, că romanțieriul și când vorbesce despre Austria, vorbesce numai fantasie. Au uu scie numitul romanțier, <Jice cestionata faie, că la trei universități germane nu se aude o vorbă germană și că gimnasiile și scalele reale din Austria sunt forte multe, în care limba germană formază un obiect relativ obligat. N’a prins încă nici pănă acum de veste Maurițiu Jókai despre ordinațiunile în privința limbei din Galiția, Dalmația, Boemia, Moravia, Silesia, Stiria, Carintia, Carniolia, cari alungă limba germană din localurile oficiale. Drept e, că Jókai vorbesce cu ușurătate despre relațiunile austriace, când strigă:. Ce me dure, dacă și cehii vor pretinde, ca să depună examenul în limba cehă! Regimul austriac a svârșit atâtea greutăți prețiose prește podul corăbiei, încât naia lor, dacă vor mai svârli și acestea puține, ce le îmai au, nici când nu-și va mai relua ecuilibru. De ce să fiu eu mai german ca ministrul președinte austriac Taaffe ?! La cea din urmă întrebare,'ce numita faie, credem totuși a nu fi greu a-i răspunde. Inșuința contelui Taaffe se concentrază pentru susținerea regimului seu. Parlamentul german ’și va reîncepe activitatea în 30 ianuarie, Ziua, în care se va conchema însă casa magnaților, pentru a se pronunța asupra proiectului militariu, nu se scie, ci după cum stau lucrurile, pare a se întruni numai după finirea desbaterilor proiectului de lege în dieta din Budapesta. După cum împărtășesce „Bud. Corr.“ régimele intenționază, ca încă în anul acesta atentarea să se facă conform proiectului celui nou. Fiind însă că în Ungaria se recer cel puțin 4 săptămâni pănă ce se fac pregătirile pentru asentare, se crede, că terminul legal nu se va observa, ci în anul acesta asentarea va urma cu mult mai târziu. Mai înainte de asentare e de lipsă însă ca ambele legislative să voteze legea pentru contingentul recruților, carea se va înainta îndată după sancționarea legei pentru apărare. Dieta din Boemia și-a încheiat perioda de 6 ani a legislaturei. Vorbirea de încheere și articolii presei cehe ridică imnuri asupra succesului, ce l’au obținut cehii în cei șase ani. Nu tot așa de mulțămită e însă presa germană și în special activitatea din sesiunea aspirată a dietei a provocat în tote cercurile germane o mare nemulțumire. Germanii se văd cu totul umiliți și aruncă mare umbră asupra cehilor, cari prin purtările lor forțate au silit pe germani să ia posițiunea, în care se află, și să se retragă cu totul de la activitatea legislativă. „Monitorul oficial“ din Bucuresci a publicat zilele trecut decretul, prin care se amnestiază toți țăranii răsculați, or cei cari au fost condamnați se agrațiază. La alegerile parțiale pentru cameră s’au ales liberalii: Ion Bratian și principele Nicolau Bibescu, au mai fost aleși doi candidați ai guvernului și doi conservatori liberali. Despre demisiunea ministrului german Friedberg, „Corespondance de Vienne“ publică un articol, pentru a dovedi, că toți aceia, cari s’au bucurat de încrederea împăratului Frideric III, părăsesc unul câte unul arena politică. In adevăr, în primul rând, acela pe care răposatul imperal îl consulta mai cu mulțumire, era ministrul de justiție, dl de Friedberg. Chiar în ziua, in care siariul oficial al imperiului a publicat actul de acusațiune în contra dlui de Geffken, ministrul justiției și-a dat demisiunea, care a și fost îndată primită. In adevăr, că împăratul Wilhelm II, voind să arate, că apreciază serviciile făcute de fostul ministru al justiției, ia conferit crucea „Vulturului Negru.“ Este de asemenea adevărat că, în cererea “ssa de a demisiona, domnul de Friedberg a invocat vârsta sa înaintată și starea cea rea a sănătății. Dar totă lumea scie la Berlin, că cu tóte, că avè 75 de ani, ministrul justiției era încă în putere și nu vârsta nici sănătatea l’a făcut să-și dea demisiunea. Dar să mai scie încă un lucru : că fostul ministru al justiției a contribuit, mai mult decât oricare altul, a menține drepturile lui Frideric III, în timpul când era vorba de a constitui o regență pentru a-l înlătura de la tron. De astădată, ceea ce a contribuit să cadă orice proiect de regență și să asigure domnia suveranului liberal, a fost opunerea d-lui de Friedberg. Se scie deci de de mult, că retragerea sa era în princip datorită, și publicațiunea făcută în planul oficial a confirmat-o, numai cestionata faie aruncă multe învinuiri asupra cancelariului Bismarck, care atât în parlament, dar mai ales în cabinetul ministerial nu pote suferi pe cei, cari nu se lasă trași pe calapodul seu și cari se opun vederilor sale. Cu Friedberg, cu Moltke și cu alții, crede numita faie, că nu s’a terminat încă numărul celor, cari vor demisiona din oficiu, epitropiile parohiale sunt îndatorate a le servi diurnele prescrise. Din ședința comitetului reuniunei învățătorilor din despărțământul Mercurei, ținută la Poiana în 21 Decembre, 1888. Emanuil Beșa, Romul Pop, președinte, secretariu. Vich. I. Droc, protop. Convocare. Subsemnatul birou al comitetului convocă prin acesta adunarea generală a reuniunei învățătorilor din despărțământul Mercurei pe 29, 30 și 31 Ianuarie 1889 st. v. în comuna Poiana. Program : 1. Duminecă în 29/1 a. c. participarea învățătorilor „în corpore“ la serviciul divin. 2. Deschiderea ședinții prin presidiu. 3. Raportul comitetului. 4. Aplicarea concusului adunării din anul trecut, ca fiecare învățătoriu să fie pregătit cu o temă pedagogică sau prelegere practică. 5. Propuneri independente. Pentru cuarțire și masă comună corpul învâțătoresc local a luat măsurile de lipsă. Sub durata sesiunei adunării se va arangja o serată literară împreunată cu joc. Se va proiecta o escursiune prin Jinala Șugag. Deorece în adunarea acesta se va vota și regulamentul intern al afacerilor despărțământului, unii învățători sunt poftiți, sub urmarea pedepsei prescrise, a lua cu toții parte la acésta adunare, or I Varietăți. * (Hirea). Dl Romul I. Mircea, cler. abs. și învățătoriu la șcóla capitală din Săliște, își va serba cununia cu dora Paraschiva S. Sorescu, la 15/27 a 1. c. în biserica cea mare din Săliște. Felicitările nóstre. * (Scala de fete a Asociațiunei). Aflăm de interes a reproduce din „Transilvania“ Nr. 1—2 următoriul comunicat referitoriu la scala civilă de fete a Asociațiunei transilvane. „Pe semestrul prim din anul 1888/9 în cele patru clase civile se văd înmatriculate 73 eleve, era în internat 43. In tot cazul cifre respectabile acestea, dacă vom lua în considerațiune, că în scurtul timp de doi ani e preste putință ca un institut nou să ajungă la cunoșcința tuturor claselor și cercurilor interesate de el și să-și întemeeze un renume, chiar și în cas, când nu ar fi combătut de nici un adversar, pe față sau întru ascuns. Dela 1 Februariu înainte se primesc eleve în tote clasele pe sem. II-lea, cum și în internat, pe lângă condițiunile cuprinse în regulament. Cu cât se vor înmulți elevele, cu atât și spesele vor decresce. Din ziua, în care Asociațiunea său mai exacă însași națiunea, va îngriji de un fond sigur, din al cărui venit regulat să potă fi plătiți profesorii, spesele internatului de fete pot să scadă la 15 ft. pe lună,ără didactrul sau tacsa scolastică la 10 ft. pe an. Spesele internatului în acel cas fericit ar putea fi și mai mici, dacă nu am sei cu toții, că tinerimea de sens femeesc cere cu totul alte ingrijiri de natură delicată, care la tinerimea de sensul bărbătesc nici din aud nu sunt cunoscute.“ * (Cardinalul Haynald.) Secțiunea botanică a museului din Budapesta s’a îmbogățit într’un mod insemnat. Cardinalul Haynald a dăruit adecă pe sema numitului museu herbariamul seu. Acest dar însemnat prețuesce, după judecata ómenilor competenți, 100.000 fl. * (Starea sămânăturilor) După raportul ministrului de agricultură starea sămânăturilor se presează astfel cu din 9—23 Ianuariie. In Ungaria sămânâturile de tomnă sunt sub zăpadă în cele mai multe locuri, în stânga Dunărei ele sunt frumóse, în drepta au suferit din causa secetei. Șorecii de câmp încă causază stricăciuni în multe locuri. Zăpada e subțire și e de dorit încă multă ninsare. Intre Tisa și Dunăre stau sămenăturile sub zăpadă, în drepta Tisei ínsa pământul e gol. Intre Tisa și Mureș starea sămânăturilor e íudestulitate. In Ardel e puțină zăpadă. Starea sămânăturilor e de mijloc. In Satmar se simte o mare lipsă de nutreț. * (Esposițiunea asociațiunei regnicolară a pompierilor.) După cum ni se comunică din partea comitetului arangiatoriu, adunarea generală a acestei asociațiuni se va ține în anul acesta în Alba regală la 20—22 August, și va fi împreunată cu o esposițiune de diferite recursite aparținătore acestei instituțiuni. Exponenții vor ave să se insinue pănă la 31 Maiu a. c. n. Obiectele vor trebui a se trimite comitetului arangiatoriu cel mult pănă la 31 Iuliu a. c. In privința transportului ministrul de agricultură, industrie și comercială favoturi forte mari. Celor interesați în causă bucuros le servim cu deslușiri mai detaiate. * (Voluntariatul în România). După cum scriu foile din România, dl general Manu, miniștri de resbel, a eliberat un proiect de lege, privitorii la voluntariatul bacalaureaților. După acest proiec terminul de șase luni s’ar mări la un an. In cele din urmă trei luni voluntarii vor trebui sa urmezi cursuri speciale la scala militară. Esamenul de ofițer în reservă se va face după terminarea anului In cas de nereușită la esamen, candidatul va avi sa mai servască trei luni. * (Pasporturile pentru vite). Ministru de finanțe, dl Tisza, a adresat o ordinațiune municipiilor, în care se face cunoscut, că pasporturile de vite făcute în anul espirat, mai valoreza încă atâta timp, cât e de lipsă pănă la espirarea terminului de un an. Prin acesta se nimicesce totdeodată cuprinsul ordinațiunei de mai înainte, conforn căreia cu 1 Ianuariu a. c. trebuiau se se facă blanchete none pentru toți, cari au pasporturi vechi pentru vite. * (întrunirea meseriașilor). In vederea proiectului de lege asupra meseriilor, lucrătorii dl tote breslele din România au început a se mișci