Telegraful Roman, 1889 (Anul 37, nr. 1-141)
1889-08-05 / nr. 85
Nr. 85 Sibiiu, Sâmbătă 5/17 August 1889. Anul XXXV TELEGRAFUL ROMAN. Apare Marița, Joia și Sâmbătă. ABONAMENTUL. Pentru Sibiiu pe an 7 fi., 6 luni 3 fi. 50 cr., 3 luni 1 fi. 76 cr Pentru monarcie pe an 8 f., 6 luni 4 fi., 3 luni 2 fi. Pentru streinătate pe an 12 fi., 6 luni 6 fi., 3 luni 3 fl. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47. Corespondențele simt a se adresa la Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 20. Epistole nefrancate se refusă. — Articolii nepublicați nu se înapoiază INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei ori 15 cr. réndul cu litere garmond — și timbru de 30 cr pentru fiecare publicare. Nibilu, 4 August. Monarhul nostru, împăratul-regele Francisc Iosif I a petrecut în Berlin, însoțit de presumptivul principe de coronă Francisc Ferdinand și de ministrul afacerilor de externe, precum și de alți mari dignitori ai țerei. Călătoria acesta nu pate se nu aibă importanță politică asupra constelațiunei europene; — și dacă noi privim cu încredere la cele ce s’au petrecut în Berlin, acesta ’și află explicarea sa într’aceea, că monarchul nostru iubit, este omul păcii, omul ce Dejeu l’a pus în fruntea monarchiei austro-ungare, ca să o conducă înțelepțesce spre fericirea poporelor. Sunt tocmai zece ani de Joe, de când monarchia nostră a încheiat alianța cu Germania. Pănă ce bătrânul împărat al Germaniei Wilhelm era în viață — contractul acesta de alianță se întăria totdeuna prin intrevenirile celor doi monarhi la Gastein și Wilhelm a închis ochii pentru totdeuna, și mulți omeni erau de credință, că cu el s’a băgat în pământ și pacea. Lucrurile nu par a fi tocmai așa. împăratul Germaniei se vede, că e pătruns tot așa de bine de însemnătatea alianței cu monarhia nostră ca și antecesorul seu, și pătruns de acesta, caută a intreține legături de pretenie cu monarhul nostru. Acestei impregiurări este de a se atribui visita dela Viena și contra visita, ce s’a făcut acum la curtea din Berlin. Că așa e, lucrul e forte natural. — Germania este încungiurată de Francia, care nu pate uita catastrofa de la Sedan și consecințele răsboiului dela 1870. Boulanger este pentru pacea europană un pericul — și ori de judecat, ori achitat, el a câștigat atâta teren în păturile de jos ale poporului francez, încât la un signal dat, revoluțiunea pute isbucni și cu ea flăcările răsboiului civil, eventual păruiala cu Germania. Rusia stă la pândă. Influința perdută în Bulgaria, o a redobândit în Serbia, prin abijlierea de la tron a regelui Milan și prin alte acte de mare importanță. Ivindu-se conflictul între Rusia și monarhia nostră în peninsula balcanică, francezii nu vor sta tot cu manile în sîn, și de aceea legăturile de alianță trebue din nou sigilate și întărite. Așa explică lumea călătoria la Berlin a monarhului nostru, așa o explicăm noi, cei mai adicți credincioși ai tronului habsburgilor, noi, cari în rugăciunile nóstre totdeuna implorăm dela Dileu fericire asupra monarhului nostru, a cărui li o vom serba mâne, nu cu mare pompă, nu cu bubuituri și salve de tunuri, ci cu inimi de sudiți credincioși. Monarhia nostră are lipsă de pace internă și esternă. Prea se grămădesc sarcinile asupra umerilor cetățenilor, prea e multă amărăciune în lume, decât ca se se sporesc prin un răsboiu, care ar pute înmulți numărul orfanilor, văduvelor și invalizilor. Abia póte omul trăi a<fi ca om întreg, cr ciungărit de mâni și piciore va trăi și mai cu greu, și ori cât este de desvoltat simțul carității creștineșci, noi încă tot nu am ajuns acolo, ca să avem ușile pentru nenorociții din resbaie, ci vedem și aroi pe la poduri și pe la răspândiile stradelor mulți, ce apeleza la singuraticii trecători. Aceste sunt bine cunoscute bunului monarh, și avem motivată speranță, că pacea va fi susținută și mai departe și din acest punct de vedere salutăm cu încredere călătoria de la Berlin, ca una, ce e chemată a asigură pacea Europei pe ani înainte. FOITA. Esposiția universală din Paris. I. Priviri generale. (Urmare). Acesta galerie conduce drept în palatul mașinelor, despre care voiu vorbi acuși. In galerie de a drepta și de a stânga se deschid portale, cari conduc în diferitele localități destinate pentru industrie. Trecând prin primul portal și apucând la stânga, ajungem în bijuterie. Aci este espus aurul și juvaerele. Numaidecât apare apoi esposiția austroungară, care ne impresioneză destul de plăcut. Spațiul este în proporțiune mare și destul de bine folosit și arangiat. Vom reveni asupra acesteia. La sfârșitul „galeriei de treizeci de metri“ se află a doua întrare, care conduce în palatul mașinelor. Deși acesta este lipit de palatul industriilor și cam ascuns în dosul acestuia, totuși formază un ce întreg și paternica zidire, care mai mult este admirată după colosul turn al lui Eiffel. Trebue se revenim, se înțelege de sine, asupra acestei zidiri. Deocamdată fie ne permis a aminti numai, că acesta pilele de sărbătore s’au continuat la curtea berlineză cu o pompă rară. Ele au desamăgit pe aceia, cari au vădut în desfășurarea solemnităților cu ocasiunea petrecerei regelui italian o slăbire a raporturilor de amiciție între casele domnitore din Austro-Ungaria și Germania și între poparele lor. Aceste raporturi s-au întărit pe multă vreme și ca dovadă servesc toastele din partea monarhilor, rostite la prănesul de gală, toaste, prin cari s’au dat espresiune celor mai vii și sacre sentimente, ce nu tresc monarhii întâlniți în vestita capitală a eroilor din familia Hohenzollern. Cu inima mișcată — a zis împăratul german — și cuprins de o deosebită bucurie, salut de bună venire pe Maj. Ta în reședința, în carea cu aceleași sentimente ai fost salutat mai în urmă de cătră neuitatul meu moș. Primirea entusiasmată din partea poporului. Te va fi convins pe Maj. Ta, cât de căl dure să și vie espresiune avem să dăm simțământului pentru pretența, ce există încă de secole înainte de acesta între poporele nóstre. Mai intâiu de tóte este armata mea, din care o parte Maj. Tu ai avut o pasiune a o vede, mândră pe aceea, că i a fost dată a fi presentată ochiului ager de soldat al Maj. Vóstre, armata mea ține strîns în Poporul ca și credință la zidire, în ce privesce estensiunea ei, întrece pe tote edificiile de acesta specie. Pe câmpia lui Marte,jiserăm, nu putu încăpea totă esposiția. Drept aceea s’a luat în considerare și țărmurul stâng al Senei. Aci sunt așezate cu deosebire mașinele și productele aparținătore agriculturei. Astfel nu ajungem la alt teren liber numit „esplanada invalidului.“ Acesta are un farmec deosebit. Aci sunt representate tote posesiunile externe ale Franciei. Representate sunt: Algeria și Tunis, Senegambia, Madagascar, India, Anam, Tonking, coloniile holandase și altele. Aici se află nu numai producte agricole, ci și cele mai bine alese exemplare de omeni, actori anamitici, jucători din Java (ba chiar și din Egipet și alte locuri). Aici sunt și edificiile esposiționale ale ministrului de răsboiu și poștă, precum și ale altor institute publice. Trebue să dau uitărei multe lucruri de însemnătate secundară. Nici chiar asupra exponenților străini nu me pot extinde mai pe larg. Și acesta din motivul, că multe țări lipsesc cu totul, pe când urăși altele au insuit a-și arătă totă puterea și splendarea. Motivul, din care unele dintre statele europene nu sunt representate, este cunoscut. Esposiția este, după cum am amintit, o manifestațiune politică, și acesta împregiurare a fost cu totul indiferentă pentru statele, cari n’au voit să contribue la sărbarea unui centenar politic. (Va urma.) Revista politică, alianța încheiată de noi, și armata e console și convinsă, că are să asigure dimpreună cu armata austro - ungară susținerea păcei pentru ambele state, și dacă ar fi voința providenții, vor luptă ambele umăr la umăr. In acest sens ridic păharul și ’l golesc in sănătatea Maj. Tale, a întregei case domnitore și în sănătatea bravilor noștri cameraȘi austro-ungari. împăratul și-a început vorbirea lui, dar s’a potențat tonul în măsura, cu care mai tara accentua eventualul moment însemnat, pentru care armatele vor luptă umăr la umăr. Răspunsul monarhului nostru a fost: Mulțămind pentru toastul ridicat cu cei mai călduroși termini, într’un locaș plin de amintiri, de cătră împărătescul meu frate și pentru salutarea, de care m’am împărtășit într’un mod atât de solemn și strălucit, mulțămind și pentru primirea mișcătore, ce mi-sa făcut și din partea poporului și pentru marea cordialitate, de care sam împresurat în mijlocul aliaților mei și în sfârșit, în amintirea plină de mulțămire sincerilor simpatii, ce mi s’au dovedit și manifestat din partea supușilor acestui mare imperiu, îmi ridic păharul în sănătatea amicului și aliatului meu, carele e atât de aprope de inima mea, îl ridic pentru continua înfrățire și cameradenie dintre viteza sa oștire și armata mea, pentru înmulțirea și întărirea garanțiilor păcei, spre binele și salutea poporelor aliate, precum și a întregei Europe. Maj. La împăratul Germaniei și regele Prusiei, Maj. La împărătesa și regina și înalta casă domnitare se trăescă. După aceste toasturi, cari vor dă mult material de comentat presei, monarhii ’și strînseră manile cu cordialitate și ambii ridicară toaste pentru cancelariul de Bismarck, él Moltke a fost distins de monarhul nostru, numindu-l șef de onore al reg. 71 de inf. Conferințele dintre cancelariul de Bismarck și ministrul nostru de externe conf. Kalnoky, precum și ale șefilor statului major austro-ungar și german încă sunt de cea mai mare momentuositate politică, mai ales acum, după ce monarhul german a făcut și visită la curtea din Londra și după ce întrega acțiune politică pare a forță isbucnirea unui înfricoșat răsboiu. Era lucru natural ca presa oposițională, nu numai germană, să răspundă foilor guvernamentale, cari din incidentul jubileului de zece ani al guvernului Taaffe a lăudat ținuta de pănă acum și intențiunile. Nu voesc se judec faptul ca atare. Observ numai, că în Paris mulți au așteptat ca statele monarhice se se abțină de la esposiție, harem oficial. Alții orăși au fost de părere, că centenarul acesta se se serbeze așalicând în familie. Oficial au participat numai republicanii. Oficiol sunt representate: Austro-Ungaria, Belgia, Niederlande, Britania, Rusia, Italia, Spania și alte câteva state mai mici. Tote aceste țări nu ocupă atâta spațiu cât Francia singură, dar cu tote aceste tuturor țărilor esponente s’a dat destul teren. Dacă calculăm drogatele statului, ale orașului Paris și ale altor exponenți indigeni și din țări străine, suma speselor se urcă la cifra de 200 mii. franci. Tóte aceste lucruri admirabile, ce ofere atât arta cât și industria se pot vede pentru jumătate franc (posibil că mai târziu pentru 1 i franc.) Publicul Parisian și alargă cu grămada. Ba și din depărtare năvălesc cete întregi de privitori, deorece esposiția, după cum mărturisesce fiecare, care a vădut-o, este nu numai mare și frumosă, ci și plăcută, veselă și voiosă!.. este ceva admirabil încântătoriu!