Telegraful Roman, 1889 (Anul 37, nr. 1-141)

1889-11-25 / nr. 128

Mai energic pentru concesiuni au pășit cleri­calii, cari pretind cu ori­ce preț realizarea scopului cel urmăresc, se până adecă instr­ucțiunea ei în posesiunea bisericei, ca ea să fie purtătoriul și foca­­riul luminei. Nu se scie încă, ce atitudine va lua guvernul cu privire la pretensiunile clericalilor. In anul trecut a făcut câteva concesiuni, cu care le a aruncat țerină în ochi, atunci însă era în fruntea lor bărbatul cu voință de fer, principele Liechtenstein, care le esercia o mare influință asu­pra omenilor din cabinet și înaintea căruia chiar aprigul ministru de culte și instrucțiune publică Gautsch a trebuit să cedeze. Acest bărbat a părăsit însă pe neașteptate po­sițiunea sa de conducătoriu fără a motiva limpede repășirea sa din fruntea partidului. Se presupune, că și a tras mai bine sema cu impregiurările și că văz­ând, că póte tot nu i se realiseză scopul, ce­­ urmăresce, a aflat de bine mai bucuros a se retrage decât a cade cu planurile sale. Prin acesta deci clericalii au perdut mult, cu tóte aceste dau semne de o vitalitate mare, și în spe­cial presa lor erueza cestiunea sculelor confesionale până în cele mai mici amănunte și pledezá pentru ea cu o proverbială bărbăție. De altfel nu se crede, că sesiunea parlamentară nu va ave durată prea lungă, deore­ce guvernul nu s’a pregătit cu proiecte reformatore și noue, ci totă activitatea se va mărgini la câte­va cesti­uni, cari recer o grabnică resolvare. Mare sensațiune va fi provocat de­sigur în Un­garia svonul ce circulă pe aici și pare a fi emanat de la persone cu mare influință în cercurile condu­­cătore. Acesta precum s’a raportat și foilor cehe este, că politica inaugurată de dl Tisza, premierul ungar, și-ar fi ajuns culminațiunea și totdeodată și sfârșitul. De acesta sunt incopoiate și nesce aprețieri, cari deși nu se confirmă în mod oficios publice, totuși sunt destul de importante pentru a fi înregistrate. Centrul în jurul căreia se ïnvertesc ș 1 formază ac­tuala politică cislatiană și se susține, că dacă pre­mierul ungar ar fi silit să cedeze în fața lucrurilor ce se desvoltă și a atacurilor, ce mereu se ridică asupra lui, portofoliul primului ministru l’ar ocupa o personă, care să fie pe deplin împăcată cu desvol­tarea lucrurilor din Cislaitania, să nu o combată mai mult, se caute a inaugura chiar și dincolo o astfeliu de politică. Acesta pare a fi însă mai mult un feliu de de­­monstrațiune față cu cele ce s’au petrecut la Viena și Budapesta și pare a fi emanată din cercurile gu­vernamentale cu intențiune. Insă chiar o plănuită demonstrațiune să fie nu­mai, totuși ea ’și are însemnătatea sa, deore­ce de­­monstrațiunile ce s’au făcut la Viena și la Budape­sta contra politicei Cislautaniei n’au schimbat de loc atitudinea cercurilor guvernamentale, cari au tre­cut preste ele la ordinea­­ Jilei, cu răcela omului sincer, când se scie în drept. Are deci motive să se supere presa magiară și în mânia sa să tragă la iicoală esistența actualu­lui cabinet, să tragă în discusiune bugetul, carele cu tóte acestea precum l’a presentat ministrul de finanță nu arată nici un deficit, ci un escedent de preste o jumătate de milion. X. TELEGRAFUL ROMAN 517 Simeon Popescu. (Urmare.) 10. „Nu el a esuperat, ca unii meseriași să-și plătăsca restanțele din anii trecuți, pentru­ ca să potă fi incluși în lista membrilor, nici a procurat cereri de la nișce omeni subordi­­nați, ca să fie primiți între membrii p­arohhei. Dar, dice el, chiar așa să fie, el și-a făcut numai datorința de paroh­, în­demnând pe paroc­ienii sei la împlinirea datoriilor lor. Dacă acele custăniii au fost falsificate, acesta este a se impută acusatoriului Grigoriu Mateiu, care a fost epitrop“. act 10. Me provoc la dl George Dima, carele a fost de față, când după închiderea ședinței din 28 Ianuarie, în antisambla odăii, în carea s’a ținut sinodul, acuzatul a pro­vocat pe măsariul A., ca pănă la ședința proclimă se plă­­tescá restanțele și să-i producă lui cuitanțele pe basa că­rora apoi va fi introdus în listă și va pute vota. Ceea­ ce a făcut cu A., negreșit va fi făcut și cu alții, altcum nici nu s’ar pute explica numărul cel estraordinariu mare, după referințele locale, al celor ce pretindeau în 2 Februariu a fi introduși în listă și în paroh­ie și a fi admiși la vot. Tot acesta explică și adausul cel făcuse notariul, ne­greșit în conțelegere cu acusatul, la acel punct al proto­colului din 28 Ianuarie, carele privia stavelirea listei mem­brilor, după care adaus, aceia carii vor refui restanțele mai târziu vor fi introduși în listă. Un conc­us acesta, care nu se luase în sinod, dar carele îl susțineau președintele și ade­renții lui cu totă tăria. Nimene nu-i face lui imputare pentru că a sfătuit pe restanțieri să-și refuescă datoria, și pe de acei locuitori în paroh­ie, cari nu erau încă membrii să se facă membrii. Acesta dat este datoria densului. Nu o a făcut însă atunci când era datoria se o facă și când îi recercase comitetul anume să o facă, și dacă a fă­cut-o numai din cortesie, cu scop de a zădărnici un cond­us devenit în valore de drept al sinodului și de a eternisa anar­h­ia în paroh­ie. Acesta i­ se impută. Nime n’a afirmat, că cuvtanțele ar fi fost falsificate. Nici n’au fost falsificate, căci ele sunt făc­ute din anul pe care le trebuiau respectivii să platesra tacsa la fondul sco­­lariu, când li­ s’au presentat spre plătire însă le-au respins, și crâsnicul le-au restituit cassei. De atunci au pausat la epitropul Ciora, ér acuma când cu scopul ca să m­curgă la alegere sau ei, sau dera altul pentru ei au răspuns restanțele, nu li­ s’au dat cuitanțe noue cu datul plătirei, cum trebuia să fie, ci epitropul Ciora le a predat cuvtanțele vechi cu datul și subscrierea veche chiar pentru ca să seducă pe sinod. Constatându-se însă în sinodul din 2 Februarie din ra­­fiocinii, că acele sume nu sunt cuprinse în rafiocinii, în fața sinodului a recunoscut dl Ciora, că nu atunci au plă­tit respectivii de când sunt datate cuitanțiile, ci dela 28 Ia­nuariu íncece și li­ s’au dat custanțiile vechi. Acesta cestiune de altmintrea s’a lămurit și în rapor­tul ce l’a substernut comitetul la venerabilul consistoriu re­lativ la recursul înaintat în numele respectivilor contra con­dusului sinodal. Dacă se pune pond pe acesta împregiurare, me rog ca și acel recurs să se procure din oficiu și să se alăture la acest act. 11. „Protopresbiterul susține­ că cond­usul sinodului din 28 Ianuarie cu privire la statorirea listei membrilor a fost luat așa precum era stilisat, și nu protopresbiterul sa modificat, ci a cusătorii cu ocasiunea verificărei protocolului, la verificarea căruia au votat și membrii, cari la aducerea conclusului n’au fost presenți în sinod.“ act 11. Acesta este o calomnie. Un asemene conclus cum susține acuzatul nici nu se putea lua, căci după § 5 al Regulamentului pentru paroh­ii numai aceia au avut drept o reclamă contra listei rectifi­cate prin comitet la finea anului 1887, carii atunci au avut drept de a fi luați în listă și n’au fost luați. Deci numai pe aceștia putea să-i privesca și cond­u­sul, dar nu pe aceia, carii numai după ședința primă a si­nodului din 1888 au plătit restanța, pentru care îi ștersese comitetul în 1887 din listă. Un asemenea cond­usul în sine ar fi fost nul, pentru că nu sinodul, ci comitetul face și rectifică lista, ci sinodul numai reclamațiunile le resolvă și eventual pe baza acelora le rectifică. Unul deci, carele numai după 28 Ianuarie a împlinit condițiunea de la care atârnă introducerea sa în listă, nici n’are drept o reclamă contra listei făcute în Decembre 1887 pentru anul­ 1888, ci pate pretinde să între în lista ce se va face la finea anului 1888 pentru anul 1889. Se pare că vor fi votat la verificarea protocolului din 28 Ianuarie și de aceia, carii n’au fost de față la aducerea cond­usului, dar asta s’a putut întâmpla din ambele părți, eu însă nu cred, că au votat, căci unii s’au și sculat cu acesta, cum a fost p. e. dl Stroia, dar in fine au și putut vota ori­care om nepreocupat, căci cond­usul așa precum s’a adus și precum s’a verificat este corect, conform legei esis­­tente, și cel forțat de președintele ar fi fost o eludare a legii. 12. „Protopresbiterul nega, că ar fi adus și ar fi ad­mis în sinod și nemembrii, și că ar fi luat aceștia parte la discusiuni; susține însă, că asupra mai multor cestiuni s’a votat prin ridicarea mânilor, că cu ocasiunea unei ase­menea votări unul dintre acuzatori advocatul I. P. a ridicat ambele mâni, ca să fie numărat de două ori.“ act 12. Toți aceia, carii pretindeau ca să intre în lista membrilor, și aceia cari cereau să fie primiți ca membri noi în paroh­ie, negreșit la sfatul acuzatului, dar cel puțin cu încuviințarea lui erau în sinod, și de câte ori s’au făcut vo­tarea prin sculare și ședere, au votat. A președintelui datorință a fost ca pe acestea sau să-i comande la o parte, sau să-i scotă din sinod, însă nu numai nu o a făcut, dar d. e. lui V. i-a și dat cuvântul și a vor­bit la obiectul: ce era pus la ordinea­­ lilei, ba a și votat la alegere, în cas de lipsă me rog să ascultați pe însuși V., carele este unul dintre reclamanți. Nu stiu, dacă a ridicat advocatul P. ambele mâni la votare sau ba, pentru­ că eu eram în banca primă, or P. pe la mijlocul băncilor, me rog să o ascultați pe dânsul. Dacă a făcut-o însă, cred că o va fi făcut la un moment, când nu mai avea nici o însemnătate un vot, și nu serios, ci din glumă, căci el are obiceiul rău de a glumi și unde nu are loc gluma. 13. „Protopresbiterul n’a mai putut continua ședința din 2 Faur, căci era 8 ore sora, mulți dintre membrii mai așezați ai sinodului voiau se plece, și fiind-că speră, că cei neastâmpărați își vor mai veni în fire, ca la viitorea întru­nire să fie cu putință o votare seriosă." act. 13. La totă întâmplarea aceia au fost neastâmpă­rați, cari văzându-se în minoritate de doue ori au zădărncit alegerea și nu majoritatea, carea cerea continuarea sinodului deși era indignată. (Va urma). Varietăți. *(D­e l­a curte,) Intrega Curte se află în Viena. Pe la mijlocul lunei lui Ianuariu unii dintre membrii familiei domnitore vor veni la Budapesta. * (Bal român la Arad.) Tinerimea română din Arad va avangiá în 1 Februariu 1890 st. n. la Arad în salonele Otelului „Crucea albă“ bal româ­nesc, în favorul școlarilor săraci, de la sculele din loc. Lista membrilor din comitetul arangiatoriu cu­prinde următorii domni: Dr. Virgil Bogdan, preșident, Dr. Silviu Mol­dovan, secretariu; Dr. George Popoviciu, cassariu, C. Ardelean, Dr. G. Chicin, Dr. A. Demian, I. Her­­bay, Dr. I. Mera, Dr. C. Nicoră, V. Petco, M. Pet­­coviciu, Dr. P. Pipoș, Dr. St. C. Pop, N. Sierban, și Dr. I. Trăilescu. * (Necrolog). Crucean Mărginean preot gr. or. ca soț și Traian ca fiu, aduc la cunoscința nu­meroșilor consângeni amici și cunoscuți, cum­ că pre­­iubita soție și mamă Maria N. Ghiaja după un morb îndelungatul etate de 44 ani și în al 21 an al fe­ricitei sale căsătorii provocată cu s­ tavie la 29 Novembre a. c. și a dat nobilul seu suflet în ma­nile Creatorului. Așezarea osemintelor prea iubitei decedate în cripta familiară s’au săvârșit la 1 De­cembre a. c. orele 2 p. m. în cimiteriul bisericei gr. or. din Cinade. Fi ei țărina ușoră și memoria eternă! " (Stipendii pentru străinătate). In­­ zilele trecute am luat,notiță despre mai multe sti­pendii câte de 300 fl. ce le-a destinat ministrul de comerciu pentru tinerii industriași sau comercianți, cari ar fi deciși să mergă în străinătate și locuiesc pe teritoriul asupra căreia se extinde camera co­mercială din Cluj. Camera comercială din Brașov încă escrie un stipendiu pentru un tânăr, care ar voi se mârgă în străinătate spre a-și spori cunoștințele. Cei ce reflecteză au a-și trimite suplicele la numita cameră pănă la 31 Decembre, ca apoi ea să i reco­­mande ministrului, pe care-l va afla mai apt. * Universitarii români din Cluj du­­pă­ ce au văzut că încercările de a înch­ipa o soci­etate au rămas zădărnicite au avut buna idee de a se întruni spre a da concerte și serate literare și așa a ține în continuă vitalitate societatea română. * (Construirea societății studenților români din Zürich.) Comitetul societății s’a constituit astfel cu: Președinte: Dl G. Dunka; vice­președinte: Alexandru Dumitrescu; secretariu: Aur. Lupescu ; cassariu : I. Izințu ; actuariu: L. Teodoreanu; bibliotecariu: I. Luisescu. * (Camere medicale.) Din Budapesta se scrie, că în urma unor consultări prealabile ale comitetului central al reuniunei de medici din ță­rile sf. Ștefan s’a luat hotârirea să se așternă dietei un proiect pentru a se înființa în Ungaria mai multe camere medicale. * (Tariful pe zone.) Cifrele ce le presentă un raport al ministrului de comunicațiune cu pri­vire la banii intrați de la introducerea tarifului pe zone sunt imbucurătore. S-a constatat că în de­cursul celor 3 luni de față cu același timp din anul trecut suma intrată arată un plus de preste un ju­mătate milion. * (Duel.) Duelul dintre Orbán și Horváth s’a făcut cu pistolul, dar din norocire glonțele au luat alte direcțiuni și nici unul dintre deputați n’a fost vătămat. * (Afacerea loteriei de stat din Bu­dapesta.) Precum se raportază suma defraudată în direcțiunea loteriei e de 40.000 fl. și nu precum declarase Radier la poliție de 16.000 fl Directorul loteriei a demisionat, locul lui ’1 ocupă secretariul de finanțe, Tesarovici. Cu cercetarea, ce urmără s’au descoperit o mulțime de șărlatanii nouă. * (Aritmetica în Francia veche.) După cum se vede, poparele orientale au fost calculatori ingenioși. In Occident nu mai puțin. In Francia, pe la anul 1000, se făcea socotela pe degete, și într’una din scrierile sale Alcuin indică mijlocul de a numără în acest chip pănă la 10 mii. Și acesta e forte simplu. Osele celor din urmă trei degete dela mână dau unitățile; ale celorlalte două de­gete dau­­ zecimile. Astfel nu cu o singură mână poți numera pănă la o sută. Dacă acum convenim, c­i fie­care oscior de la mâna ceealaltă se prețuască de o sută de ori mai mult, decât osciorele de la în­tâia mână, putem atinge în acest mod cifra de 10 mii, produs al multiplicărei lui 100 prin 100. Cu timpul acest soiu de numărație a fost părăsit. Bursa de Viena și Pesta. Din 4 Decembre 1889.^ Viena B.-peata Renta de aur ung. de 6”/................................................ . —.— —.— Renta de aur ung. de 4°/0.................................................401.— 101.10 Acțiuni de bancă de credit­ung.......................................... 333.50 334.— Galbin............................................................................................ 5.61 6.62 Napoleon ............................... . 0 . 940 8.40‘­a

Next