Telegraful Roman, 1891 (Anul 39, nr. 1-137)

1891-01-03 / nr. 1

TELEGRAFU­L ROMAN. Valuta de aur, precum o avea mai nainte Anglia și țările nordice. Adevărat, că Germania mai are și acum monete de argint și de aramă, și bani de hârtie cari se primesc în valorea lor nominală în comerciul mai mic, ba chiar și în străinătate, — dar numai din considerare, ca monetaaiele și ban­­cele statului se schimbă acelea în tot momentul cu monete de aur, — când sunt însă a se achita con­turi mari, creditorul pute pretinde, să fie escontentat în aur. Alte țări, precum e AustroUngaria, Rusia, India, republicele Americei de sud, au încă tot valuta de argint. In aceste țări circulă mai numai argint, tote plățile se fac, chiar și din partea statului, în argint, său adecă un hărtiă echivalentă cu argintul. In statele conventiunii monetarie-latine, Francia, Italia, Belgia etc., era, până la resboiul francez , o valută duplă, aurul și argintul erau medii de plă­­tire egal îndreptățite. In cele două din urmă de­cenii tot aceste țări au adoptat pe tăcute valuta de aur, emițind din ce în ce tot mai multe monete de aur. Să nu fie are indiferent, ce fel de metal se folosesesce la tipărirea monetelor? într’un stat, ca China, care în cele economice formeză un întreg de sine, și care mai că nu are nici o comunicațiune comercială cu străinătatea, e indiferent, ce fel de­­ metal se folosesce ca ban. In Europa insă, unde prețul marfelor, cari trec an de an prin frontierele vamale, se urcă la milioane și miliarde, nu e de feliu indiferent metalul, din care se fac banii, afară nu­mai, decâ tóte staturile Europei ar ave unul și acela­și sistem de valută. Se vedem, ce influință au diversele sisteme de valută asupra comerciului și a producțiunii. Aurul și argintul, abstragând deja calitatea lor de bani, nu sunt alta decât marfe. Prețul lor deci, ca prețul ori­cărei marfe, depinde de la căutare și ofert; el scade, dacă se află mine nouă de aur și de argint, sau dacă scad spesele producțiunii aces­tor metale; prețul se urcă, dacă minele esistente nu mai produc atâta metal sau dacă se urcă epe­sele de producțiune. Minele de aur din California și Australia fiind aprope eshauriate, în anii din urmă s’au produs forte puțin aur,­­ din contră s’a produs cu mult mai mult argint. Urmarea a fost, ca prețul argin­tului a scăzut față de prețul aurului. Dar nu numai argintul brut a ajuns a fi mai eftin, ci tot­­ odată și banii marelor cu valuta de argint au per­­­­dut din preț. Lucru forte natural Un ban german de două maree in argint rămâne nestrămutat în valorea lui, pentru că monotoriele Germaniei îl schimbă la moment în aur. Florinul austriac însă cu tote că conține tot atât argint ca banul de doue maree germane, nu valorază mai mult decât 1 marcă 60 fiinci pentru că statul austro-ungar are numai argint în cassele sale, și scăpând prețul argintului a scăf­ut și valorea averii statului austro ungar,­­ și a scâd­ut și creditul lui. Ca să $ică: banii austriaci sunt mai­eftini, austriacul trebue să plătescă mai scump marfele străinătății. In țară firesc e că n’a perdut florinul atât din preț. Adevărat, că fiind austriacul silit, se plătăscă mai scump marfele din țări străine și causându­i-se prin acesta perdere în bugetul lui, el pentru a pune la loc acesta perdere, va fi silit de altă parte a vinde și productele sale mai scumpe. Dar fiind că intr’o țară ca a nostră se importă totuși numai o mică parte de obiecte de consum din țări streine, productele indigene tot nu vor fi pentru noi așa de scumpe ca productele de asemenea valore importate din țări străine; cu alte cuvinte în Austria florenul n’a perdut în preț atâta cât a perdut afară de Austria, și dacă austriacul trebue să plătască marfele germane acum mai scump, va trebui tot odată să și vîndă productele sale în Germania mai eftin, pentru ca una și aceea­și sumă de bani gem­­­ în Austria are valore mai mare decât in Ger­mania e un concurent periculos pentru productele indigene germane. Tóte câte le-am 4iß aici despre Austria se pot aplica și la celelalte state cu valuta de argint. Tóte sunt în posițiunea de a vinde mai­eftin și în comer­ciul universal vor fi pretutindeni rivali neînvinși ai țărilor cu valuta de aur. Cum vine acum economia agronomică a fi inte­resată de valuta statului? Țările cu valută de argint, AustroUngaria, Rusia, India, sunt totodată și state agricole; Ger­m­­ania e inundată, de cerealie din India; — de aci urmără că productele agrarilor din Germania nu au trecere, perd din preț și în aceea­și măsură se devalvează și pământul. Vămurile protecționiste nu pot împedeca importul străin care din ce în ce tot mai cresce­ economii, fiind prețurile cerealelor atât de reduse, abea ’și mai scot spesele de producțiune, cei mai săraci dintre ei nu pot satisface obligămin­­telor, la cari sunt angagjați. Un țipet de desperați­une răsună prin țara întregă, pănă ce ajunge în par­lament și la guvern. Cu tote că prețul cerealelor au scâzut, pânea tot nu e mai­eftină și dacă ar deveni mai­eftină, atunci s’ar reduce plata lucrătorilor, și apoi în cele din urmă e vorba de miseria său de prosperarea celei mai importante clase de popor, a econo­milor. Aici se cere, aici trebue să se dea ajutoriu, și se pote da numai atunci, când tote statele cultu­rale prin connvențiuni internaționale vor regula sis­temele lor monetarie în mod uniform, și fiind­că în lume nu se află atâta aur, cât se cere pentru a provedă comerciul universului în măsură suficientă nu rămâne alta decât se se introducă o valută du­­blâ. La acesta aspiră agrarii, și cu ei împreună economi naționali și politici eminenți. Cu cât se va căuta­­­ mai mult argint în țările cu valuta de aur, cu atâta mai mult se va împede­­ca scăderea prețului argintului, pe cum s’a întâm­plat din contră atunci, când Germania a adoptat valuta de aur și și-a vîndut talerii, — atunci argin­tul a suferit cea mai mare derută. Dacă prin In­troducerea valutei duple unul sau altul dintre state ar fi se sufere perdere prin aceea, că aurul ar trece in țări străine, — acest periclu s’ar preîntâmpina, dăcă valuta duplă ar fi adoptată de tote țările pre­cum se scie că raportul între argint și aur în țările convențiunei monetanie latine în timpul cât­­e aveau valuta duplă, era cu mult­ mai constant de­cât acum. Introducerea valutei duple însă nu e în interesul statelor, cari au acuma valuta de aur. Cursul scă­­zut al banilor in aceste­ țări e pentru ele cel mai bun scut al productelor lor indigene. De altă parte ărași introducerea valutei duple ar produce o urcare momentană in prețul aurului și ar resulta un câștig enorm de mare pentru sta­tele cu valuta de aur, cari sunt bine provisionate cu aur, pe când țările cu valuta de argint ar avea se sufere perderi tot atât de mari. Pentru acea Ungaria se aperă cât pote contra introducerei valutei de aur, și pentru aceea e atât de greu, sau pote chiar peste putință ca Austro Ungaria se ajungă a închea un tractat de comerciu cu Germania. Corespondențe particulare ale „Telegrafului Român“. Nordul Transilvaniei 26 Decembre, V, 1890. In aceste­­ Jile de sărbătore, când lumea creștină prăz­­nuesce nasterea Mântuitoriului lumei, românii ca colonii l­ui Traian și strănepoți ai vechilor romani, vor face un act de pietate cătră părinții lor, când își vor aduce aminte, cum a serbat lumea veche ro­mană ziua de 25 Decembre și cea din 1 Ianuarie. E că ce ne spune eruditul literat Ath. Mario­ne­scu în opul seu „Cultul păgân și creștin“, pag. 250—254: In Persia o sărbătore a d­eului Mithras s’a ținut, când lumina învinge întunerecul, adecă când este solstițiul de lună și nascerea sorelui. Sărbătorea s’a numit Mithragan, și durăză șăse­ș­te pănă și azi. La greci a străbătut numele lui Mithra prin Siria pănă la Athena. Intrând cultul lui Mithra la romanii cei vechi, aci s’a întâlnit deodată cu Nata­lis Solis In vic­tis, cu care s’a și identificat, și care s’a ținut la solstițiul de urnă, crezut pe atunci in 25 Decembre. Lui Mithras i s’a sacrificat un taur. Pe monumentele aflate taurul este așternut cu felele pe pământ, Mithras stă cu piciorul stâng pe șerele taurului și cu piciorul celalalt pe piciorul drept al taurului, cu mâna stângă îl ține de gură și cu drepta sufige cuțitul în grumazi. Mithras reprezintă sarele taurul natura pământescă, ce este opusă puterii cereșci a sarelui și a luminei. Mai tote națiunile aveu un zeu de sőre: la greci era Apollo, la siri Zeus, la egipteni Ser­api­s, la romani Sol Invictus, carele ca și eroul și regele oștilor cereșci cu lumina sa triumfera preste nopte și preste ârnă. Domnitorii orientului, apoi și împărații romani afirmau, că pe ceriu puterea cea inaltă e <jeul de sare, sarele insuși, oi pe pământ este împăratul Constantin cel mare, deși a îm­brățișat creștinismul, a rămas credincios lui Sol Invictus, ca și d­eului zeilor, regelui regilor, pen­tru că era și credința politică bine calculată, ca poporele se vadă în imperat pe cel mai mare al pământului (F. Lasard, Introduction à l’étude des mysteres de Mithra, p. 75). Usus Christos prin nascerea sa a luminat mintea omenilor, cari orbecau în întunerec, a încălzit inimile reci și impetiite, dând viață nouă lumei creștinesci prin învățăturile sale divine." „înțelegeți nemuri și ve plecați, că cu noi este Dumnezeu“, cântă bi­serica creștină serbând­­ shita nascerei Mântuitoriului. Să vedem acuma cum au serbat romanii cei vechi anul nou? In citatul op. pag. 40 -43 ne spune Dr. Ath. Marienescu. La romanii cei vechi anul nou s’a început din din 1 Martie. La anul 601 a Romei, 153 ani. Chr. s’a hotărît din partea statului, ca Ianuariu șefie întâia lună a anului. Consulii și magistrații aleși la căpătul anului vechiu, în prima Ianuariu au intrat în oficiul lor; îmbrăcați în vestmântul de oficiu pri­­miau gratulațiuni dela subalternii lor, și consulii de la senatori, și pe urmă călări pe cai albi porniau petrecuți de senat, patricii și mulțime de omeni la capitoliu, aduceau sacrificiu lui Iupiter, domnului apărătoriu al statului roman, și după sacrificiu, ce era din viței albi bine aleși, consulii primiau însem­nările oficiului, se suiau pe tribună, și ostașii defilau înaintea lor; și apoi ținau întâia ședință și apoi se înce­pea veselia publică. Ce se atinge de viața privată, în totă Roma și Italia, și în tote provinciile, toți omenii se imbrăcau in vestminte curate, încungiurau sfada ca se nu se vateme unul pe altul; se salutau gratulaui, și se dăruiau unii pe alții cu faguri, smo­chine, bani vechi, cu chipul lui Ianu, cu rămuri laurii din dumbrava­­ Ilinei Streina. De aci s’a derivat datina mai târziu, că la anul nou amicilor și cu­noscuților se trimit cu ramuri, de laur și de palmă cu pofte de fericire, și daruri pi deosebi smochine și turte de miere, ca semne că anul nou se aducă multă duriață cu sine, cu inscripțiuni: Annum novum faustum­ filicem tibi­“ Ianus s’a cugetat de­feul începutului tuturor lucrurilor, a sorții omenesci, domnul păcii și al resboiului. Or templul lui în timp de pace era închis în timp de resboiu era deschis. (Gvidiu. Lib. F. I. 259). Cultul lui Ianus s’a întrodus în Roma prin Nuina în marginea forului, unde Ianus a fost pus cu un cap cătră răsărit, și cu altul cătră apus. Ianus e un 4<m vechiu italic, care deminata deschide por­țile, sera se închide, eșind și intrând­­­ domnul ușei (iarna), al porților și drumurilor. El este originea isvarelor, fântânilor și m­urilor, începătoriul vieții organice, fluctuatorul sămânței omenesci. Sacrifi­ciul comun a fost o turtă, o plăcintă cu miere, vin și tămâie, sacrificiele cele mai vechi în Italia. Poporul românesc pănă astăzili are multe datini vechi romane la anul nou și Sân Văsii, cari numai atunci le putem înțelege bine, când cunoscem mito­logia datinelor vechi romane. Cu originea sa romană poporul românesc trecut la creștinătate, au păstrat pănă astăzi o mulțime de datini vechi din lumea romană păgână. Ce va aduce anul nou 1891 poporului românesc din Orientul Europei? Se așteptăm bine, și se ne temem de zeu. In Europa sunt încă două popore nebăgate în somn: irlan­deșii sub stăpânirea engle­­sescá, și românii ardeleni, bănățeni și ungureni sub domnirea unguréscǎ. Irlandesii sciu cu toții limba englesescá și totuși cer autonomia țarei lor; românii cei mai mulți nu sciu o iară unguresce, cum dacă nu vor cere drepturi teritoriali și și naționali; dar chiar când ar sei cu toții și limba unguresca, ar cere ca irlandesii, ce li se compete conform numă­rului, originei și tradițiunei lor, ca popor latin. Românii nici­odată nu vor înceta de a se nu­măra pe sine la marea gintă latină dela care și pănă acuma România a primit ajutoriu; er Iosif II inspirat de ideile liberale francese și de cultura latină a ocro­tit pe supușii săi români. Intru adevăr, eu nu pot înțelege, ce venera unii scriitori magiari, vrând a combate latinitatea poprului român ? Trei ginte mari sunt în Europa: latinii, slavii și germanii. Românii cu limba și originea lor trebue să se țină de ginta latină, căci slavi și germani nu sunt ori pâte acei scriitori magiari doresc, ca rom­ânii încă, pe cum sunt ei, să fie ai nimănui ? In loc,dej­a scruta ei pe căi rătăcite originea poporului român, mai bine ar face, când ne-ar spune acei faimoși scriitori originea lor schimonosită, și ni-ar documenta, ceea­ ce noi seim și altcum, că ei nefiiind magiari de origine, nici n’au titlul de a vorbi și scrie în numele popo­rului magiar. Daună, că asemenea scai au intrare in tóte societățile magiare, ca un gem de indivizi cu origine străină ; și sunt primiți pănă și în Academia magiară, unde i­ată activitatea lor o desvoltă spre a ațîța pe unguri în contra românilor; prin ce ungurii nu pot trage nici un folos; căci nu ungurii vor pute cotropi poporul românesc; nu ungurii, cari încă sunt espuși a fi cotropiți de alții mai mari și mai tari! Când societatea magiară va lua în mână hârlețul și va privi scaii din sinul Beu și pe toții șovinipții ii va așeza la umbră, atunci ungurii vor pute sta la vorbă seriosă cu românii. Pănă atunci 4'ceni ungurilor: „Lasciate ogni speranza­“ ... Moderator. Vești slabe de prin părțile nóstre. De lângă Piatra-Cet­i­i, în 28 Decembre 1890. Priveșce omul cu sânge rece asupra multelor și grelelor suferințe și necasuri ce vin asupra bietu­­lui muncitor și în special asupra muncitoriului ro­mân, apoi póte vedea, că acele’s cășunate și se po­­goră dela „fericitorii de poporă“ și conducătorii acestui

Next