Telegraful Roman, 1891 (Anul 39, nr. 1-137)
1891-06-25 / nr. 69
Lausamen a presidat înalt Prea Sânțitul Da episcop diocesan Ioan Mețianu, patronul reuniunei femeilor române din Arad și provincie, în prezența presidentei, vicepresidentei și a membrelor de comitet al reuniunei, precum și a întregului corp profesoral de la institutul nostru pedagogico teologic, ci ca ospeți au fost, magnificienția Sa domnul Vincențiu Babeșiu, mai mulți preoți și învățători, precum și o cununa frumoșii de dame și domnișore din Arad și provincie, și alți numeroși inteligenți, cari au datina a se interesa de binele comun. Din îneBpunsurile elevelor și din predarea sin guratecelor obiecte de învățământ, înaltul prezidiu in fața tuturor celor presenți a constatat resultat mulțumitoriu pe deplin, și astfel nu s’a dovedit, că reuniunea femeilor române prin comitetul seu a bine nimeritat, când a chemat la acest institut de directoră pe dna Maria Popoviciu și de profesora predora Octavia Stolojan, căci densele în faptă au arătat că sunt prea demne de încrederea ce li s’a dat, și că posturile, ce le ocupă, le ocupă cu adevărata demnitate și noi cari am avut fice la acel institut suntem și putem fi superbi de resultatul obținut. Institutul acesta s’a deschis în luna lui Octobre anul trecut, și prelegerile regulate s’au început abia cu prima Novembre a. tr. și totuși in decurs de 8 luni elevele au percurs tot materialul de învățământ prescris, și respunsurile lor au arătat, că au învățat cu temeiu, încât cu nimica n’au rămas inderept. Numai unica dorința a rămas inderept, și anume, că acest institut să fie spriginit și din partea publicului numai așa precum merită scopu', ce el urmăresce. Cu adevărat că tot începutul este greu, și așa și acest institut și a început activitatea între împregiurări de tot modeste, ba putem afirma, că el a fost chiar rău vădut în ochii multora, cari se țin că sunt de ai noștri. 8erăm însă că viitoriul mai de aprópe va sei aprecia însemnătatea unui aseimnea institut de cultură a căruia lipsă are sétare s’a simțit de mult in Arad, și sperăm dela tot românul și dela tot omul de omenie de aici, ca după puțintele sale se spriginescă scóla, carea tinde la scopul întru a cresce adevărat femei române nemului nostru românasc! Corespondentul TELEGRAFUL ROMAN. 275 Varietăți. * (Scolă de fetițe la Sinaia.) Mai multe domne din Sinaia vor deschide o subscripțiune spre a înființa acolo o școlă de fete, sub numele de „Carmen Sylva“. * (Cas de morte.) Cardinalul Haynald, fostul episcop al Ardeiului și pe urmă arhiepiscop de Kalocsa a răposat în 4 Iuliu. Mare prieten al uniunei Ardelului cu Ungaria, dușman de morte al autonomiei Transilvaniei, în era anilor 1861 —1864 a jucat o rolă prea tristă față de aspirațiunile poporului român, opunându se în frunte cu alți magnați influenți a întră în dieta din Sibiiu de la 1863. Resultatele pășivei lui au fost destul de deprimatóre pentru românii din Ardel. * (Căsătoria moștenitoriului.) Principele Leopold de Hohenzollern s-a pronunțat în modul cel mai categoric contra proiectului de căsătorie al principelui Ferdinand de Hohenzollern și a adresat o scrisare guvernului român spre a i mulțumi pentru atitudinea sa în ceptiunea proiectului de căsătorie al principelui Ferdinand. " ("Convocare.) Adunarea generală a reuniunei femeilor române selagiane este conchiemată pe 3 August st. n. a. c., în comuna Selsig. Membrii reuniunei și toți aceia, care se înteresază de cultura femeei române, sunt poftiți să binevoiască a participa la acastă adunare generală. Șimleu 28 Iuniu, 1891. Clara Maniu, Cosma, presidentă, secretar. * (Lucrătorii secui în Cluj.) E lucru cunoscut și cetitorilor noștri, că ministrul de comerciu în vederea impedecărei emigrării secuilor a luat hotărîrea de a întrebuința pe beții secui la lucru pe la căile ferate. După cum am fost cetit în „Kolozsvár*" întrebuințarea de lucrători secui a început, dar nu arată sucesul dorit. Dovadă despre aceata e următoriul cas: Direcțiunea căilor ferate din Cluj a aplicat pe mai mulți secui la lucru. Dar ce se vedi? Trei din aceștia spre marea surprindere a direcțiunei n’au voit să primască plata de 80 cr. pe ții și au cerut urcarea ei la 1 fi. Ba ce e mai mult, nu s’au mulțumit cu baracele de locuit și au cerut locuințe regulate. Suprinderea pentru direcțiune a fost cu atât mai mare cu cât secuii, cari erau plătiți cu 10—20 cm mai bine ca alți lucrătorii n’au voit să rămână pe lângă tot favorul la lucru, ci șiau luat catrafușele și au plecat arăși în secuime. Curios lucru! Pe lângă totă gugneala guvernului magiar, lucrătorii secui nu voesc se scie nimic de acesta. Se vede, că e mai dulce pânea românesca, căci bine înțeles, secuii sunt atrași de o însemnată putere magnetică pe pământul României libere. * (Convențiune vamală) După ce se va sfârși disensiunea și votarea proiectului de tarif vamal în camera română, se va masce o discusiune în privința proiectului de lege in trei articole, anccsate la tarif, proiect de lege, care prevede condițiunile, cari trebue se se aplice la tarif. In adevăr, mai mulți deputați, printre cari putem cita pe dd. Al. Djuvara și Iancovescu, sunt hotăriți a prezenta un amandament la proiectul de lege adnecsat la tarif, pentru a cere ca tariful să nu se aplice decât puterilor, cari ne vor acorda tratamentul națiunei celei mai favorizate. Acest amendament are de scop a nu acorda Austro-Ungariei beneficiul tarifului nostru. In adevăr, Austro-Ungaria nu ne acordă tratamentul națiunei celei mai favorizate, căci vecinii noștri au trei tarifuri: tariful de resbel, care dela 1 iuliu nu ne va mai fi aplicat; tariful general, care va fi aplicat productelor nostre și în fine un tarif special mai favorabil de care România nu va beneficia, scrie „Timpul“. * (Un interesant proces de miliune în România.) Renumitul proces de moștenire după princesa Sturdza, după o durată de aprope 5 ani, s’a hotărît în fine prin o sentență adusă de curtea de apel din Iași. Princesa a răposat ca văduva domnitoriului de odiniora a Moldovei, a principelui Mihail Sturdza, la 7 Maiu 1885 în Baden, lăsând după sine o fică, pe prințesa Maria, care mai târziu a ajuns nora principelui Gorciacoff, cancelarul Rusiei. Principele Mihail Sturdza mai avea vise doi copii din prima căsătorie, și anume prinții Dumitru și Grigorie La mortea princesei era de față numai princesa Maria, pe care frații vitregi au împrocesat-o din motivul, că ea ar fi pus mâna pe două milione de franci aflători (în hârtii de valore) într-un portfoliu, pe care princesa nu i depusese la nici o bancă. Afarâ de acesta prinții Dumitru și Grigorie au mai acusat pe sora lor vitregă și din causa, că ea îndată după mortea mamei sale a trimis pe cameriera sa Maria Anniser la Paris după un lăcătuș iscusit și anume după lăcătușul Parquier, care de fapt a și trimis la Baden pe cel mai bun lucrător al seu Cornu, ca se deschidă tote cassele de fer ale princesei. In decursul pertractării procesului s’a dovedit, că princesa Maria prin desciderea casselor a ajuns în posesiunea a 186.000 franci, dar cu privire la înstrăinarea celor două milione de franci nu s’a putut dovedi nimic cu documente. Curtea de apel din Iași, pe baza motivelor aduse, a condamnat pe prințesa Maria la restaurarea sumei de 186.600 franci dimpreună cu interesele, ci cu privire la înstrăinarea protofoliului cu cele două milióne, nefiind dovedi, causa prinților a respins o. După cum cetim în fiarele din România, prințul Grigorie Sturdza va face recurs în contra acestei sentențe. Să vorbesce vise pe de altă parte, că pentru a pune capăt acestui proces, va interveni o împăcare. * (Surorile lipite.) De câteva zile se văd în teatrul Gatté din Paris două fete surori, Rosa și Josephina lipite de-olaltă. Ele sunt frumose, de 15 ani, blondine cu ochii de azur, cântă vesel din violă, sunt strânse amândouă într’o singură rochiță rosa, cu tote aceste au două corpuri. In fapt se văd 4 brațe, 4 piciore, însă cele două creaturi sunt unite prin spatele lor. Dar cele două gemene, crescute deolaltă, nu se înțeleg totdeuna, părinții lor trebue să se năcăiască adeseori. Pe când una e obosită și vrea să se odihnască, cealaltă ar dori să mai alerge. Ele s-au născut în Bohemia. La nașterea lor au fost înscrise separat, dar ele nu vor pute ave decât un singur bărbat. Amândouă se bucură de bună sănătate. PARTEA ECONOMICĂ. Societățile țerănesci pentru asigurarea vitelor de Dr. Lell traduse și explicate pentru popor de Ioan Câmlea. Scopul societății. (Urmare.) § 18. Se află un membru, care nu este îndestulit cu prețuirea vitelor lui, acela are drept de a cere o a doua prețuire în timp de 8 zile, pe care o face directorul, denumind alți trei membri, dintre cari unul și-l alege proprietariul, cu acesta a doua prețuire are de a se mulțămi propietariul fără de nici o contradicere. § 19. Asigurarea se estinde preste întreg anul, o asigurare mai târzie atunci să estinde pe restul, care rămâne, și întră în vigore numai după ce proprietariul subscrie statutele, ceea ce însemnă atât, că el se supune ordinațiunilor impuse prin statute. Dacă un membru vechiu își asigureza o vită de nou câștigată, atunci asigurarea începe cu țiua prețuirei și descrierea vitei în cartea principală. Banii de intrare (premii) § 20. Fiecare participante al societății are de a selvi în cassa societății 1or., de la fiecare florin din suma de asigurare, ca tacsă de Intrare sau primire. Dacă un membru în urma inmulțirei averei își inmulțesce și numărul vitelor, atunci are de a plăti și pentru aceste tacse de primire. Din banii de primire se formeza un fond de reservă, capitalul fondului de reservă se pote împrumuta însă pe hipotecă, sau se depune spre fructificare la vre-o bancă. Despre întrebuințarea lui dispune numai adunarea generală. § 21. La plătirea despăgubirilor și altor spese, se încaseza dela fiecare membru câte doi cruceri dela fiecare sumă de 5 fl. din suma de asigurare, acesta sumă de 2 cr. Se încasază totdeuna înainte de fiecare pătrar de an, dar așa ca calculatoriul să o și primesc în cele dintâi deceniile din fiecare pătrariu de an. § 22. Urmeza participarea la societate după începerea anului din calendariu sau a cuartului, atunci este de a se plăti întregul premiu pentru pătrariul curent. § 23. Care este în restanțe cu două premii trei lunare, și care după trei provocări, cari trebuesc făcute în luna primă din pătrariul al doilea, nu se plătesce acela se eschide de la tóte drepturile și pretensiunile societății pentru fiecare provocare are de a plăti câte 10 cr. servitoriului societății. Nu este destul numai cu eschiderea, ci contribuiril restante se scot pe cale judecătorescă. § 24. Ce întrece din contribuirile trei lunare se adauge totdeuna la finea anului după calendariu la fondul de reservă, pănă când acesta ajunge la suma de 10 °/6 din suma totală de asigurare. . • La cas să nu ajungă acele contribuiri la acoperirea speselor, atunci directorul este îndreptățit la cas de nevoe a ridica contribuirile de la doi la trei cr., pentru fiecare suma de 5 ft din suma întrega de asigurare. Să nu fie nici acesta de ajuns atunci este de a se convoca adunarea generală, care are de a decide, că sau să se ridice contribuirile sau să se atingă fondul de reservă. După ce a ajuns fondul de reservă la sumă de 10 ° din totala sumă de asigurare și la finea anului urmeza o întrecere (profit) însemnată, acesta sumă trecătore nu se mai adauge la fondul de reservă, ci se trebuințâza spre scopul acela ca să se micșoreze premiile sau dacă este destul de mare, atunci nu se mai scot premii pe un pătrar de la membr. Stabilirea și plătirea despăgubiilor . 25. Se bolnăvesce, nenorocesce, schilăvesce sau mare o vită asigurată, atunci proprietariul dacă nu vrea se-și perdá pretensiunile de la societate trebue să facă despre acesta arătare în timp de o oră la directorul societății, absentând directorul societății, atunci arătarea are de a se face unui membru din direcțiune. § 26. Directorul sau membrul din direcțiune, care este înșciințat, este dator a pleca împreună cu doi membrii la fața locului spre a se convinge despre causă, și de a staged la coșuri de marte pretensiunile de despăgubire conform statutelor, la coșuri de morburi, trebue consultat un veterinariu diplomatic și diplomat, ca se se supue vita unei vindecări sau se se tae ? §. 27. Dacă se decide ca vita, se se pue sub grija veterinariului, atunci trebue căutat numai un veterinariu diplomat, se decide înse ca vita se se tae și din carnea ei se scote mai mult, cu cât a decis societatea pentru descaunare atunci și suma ce întrece se dă proprietariului. § 28. Dacă un proprietariu nu se supune decisiunei directorului la coșuri de fel cu acesta, atunci el póte face cu vita lui ce voesce, dar trebue se abdică de orice descaunare din partea societății. § 29. Când o vită morbasa se află sub grija veterinariului, atunci proprietariul trebue să urmeze prescriptele veterinariului și se dea tóte doftoriile de casă în cinste adecă fără bani, la din contră el perde tóte pretensiunile de despăgubiri din cassa societății. Se vindecă vita, atunci proprietarul are de a plăti spesele de vindecare pănă la suma de 4 fl. ce e mai mult aceea se plăteșce din cassa societății, se întâmplă de mare vita atunci societatea are de a se îngriji pe tate, atât de spesele avute cu veterinariul cât și de despăgubire. § 30. Daca mare o vită sub presupunerile § 1 sau dacă dispune directorul să se tac, atunci proprietariului ii se dă ca rebonificare 3i din prețul asigurat, și în cazul din urmă ii se mai dă și ceva din profitul curat § 27. (Va urma.) Mulțumită publică. Maialul ocalei din Poplaca, ce s’a ținut în acest an în 30 Maiur, a reușit preste așceptare. La acesta reușită a contribuit, pe lângă fruntașii comunei nóstre, inteligența comunelor învecinate Reșinariu și Gurariului! O surprindere plăcută s’a făcut celor presenți și în deosebi noue poplăcenilor, când în avântul cel mai mare al petrecerei, apare deodată în mijlocul nostru dl asesor refer, școlar Mateiu Voilean cu prea stimata soție, tuturor ni s’a părut a fi fost țiina mult prea scurtă, s’a disolvat numai când a sosit noptea cu desele sale umbre.