Telegraful Roman, 1892 (Anul 40, nr. 1-138)

1892-01-04 / nr. 1

mântuirei vicoce au împrășciat întunerecul, au aruncat sămenla culturei, ce o vedem răsărită în generațiunea actuală ftarea inteliginței nóstre de acir! A fi învățătoriu! Ce chemare sublimă! Don Pedro, decedatul împărat al Brasiliei a cris odată: „Dacă nu m’aș fi făcut împărat, a­și fi preferat să fiu învățătoriu; eu a-și fi fost superb să pot lumina inteligințe tinere și să le hotăresc calea spre tot ce e bun, frumos și adevărat.“ Și cu tote acestea câți nu sunt, cari desconsideră posiția onorifică de în­vățătoriu! Fie aceia siguri, că un „dascăl“ consolu de chemarea sa aduce de multe­ ori mai multe ser­vicii folositore nemului nostru, decât unii cu ran­guri și posiții înalte, cari nu stau în nemijlocita atingere cu poporul, nu-1 luminăză, îl esploatără numai și nu-1 ajută! Un astfel de învățătoriu a fost și răposatul în Domnul, Dimitriu Cioflec, care în decurs de 34 de ani a răspândit „lumina cunoșcinței“ în inimile a sute și mii de elevi, a fost folositoriu societății în care a trăit, demn și aprig apărătoriu al intereselor nostre naționale. Și acum — după mortea lui — îl cunoscem în adevărata lui valore. Apropiindu-i-se era despărțirei vecinice, sufletul lui se mai înalță odată spre sferele înalte, ochii sufletului seu mai privesc odată spre scumpa lui națiune, pentru carea a trăit, inima lui ’i­ se umple de simțeminte de durere, dar nu des­­perăză, crede în Dumnezeu și în vitalitatea popo­rului român! Și ca să arete conaționalilor sei ce póte face un dascăl, pune la disposiția națiunei spre scopuri filantropice școlare și naționale considerabila sumă de 7000 fl. ridicându-și în modul acesta însuși un monument „aere perennius“ Servescă acesta faptă pentru fie­care de un impuls spre a-și apăra biserica scóla și cu acestea nemul seu! Decedatul afară de unele legate rămase în pro­prietatea nămurilor sale a­testat bisericei și scólei gr. or. din Arpatac, comuna sa natală 6000 fl.; pen­tru cărți la copii cei săraci dela scala de acolo 200 fl.; scólelor centrale din Brașov 200 fl.; fon­dului de pensiuni al scólelor centrale din Brașov 100 fl.; reuniunei învățătorilor români din districtul X. Brașov 10 fl.; Asociațiunei transilvane 100> fl.; Reuniunei femeilor române din Brașov 100 fl.; Re­uniunei de cântări și de gimnastică din Brașov 100 fl.; și în urmă reuniunei meseriașilor români din Bra­șov 100 fl.­­JL acum cu permisiunea d-vestre voiu descrie ceremonialul înmormântării. Pe mărețul edificiu al gimnasiului fâlfăia un steg negru, care anunța tuturor cel vedeau, că corpul profesoral și învățătoresc de aici e în doliu. Sâmbătă în 21 Decembre st. v. încă înainte de orele 3 p. m. publicul din tóte păturile societății de aici s’a adunat într’un număr considerabil la casa mor­tuară din strada prundului Nr. 1. Aprópe întrega inteligință din loc, apoi comercianți, meseriași, popor de rând, tineri și bătrâni, bogați și săraci, bărbați și femei toți s’au postat înaintea gimnasiului aștep­tând începerea actului funebral. La ceremonialul obicinuit a pontificat B. O. D. Ioan Petrie proto­­presbiter, asistat fiind de P. C. D. Bartolomeiu B­a­­iulescu protopresbiter și de D­f. Vasile Voi­na, paroc­ la biserica cu hramul sf. Nicolae. După­ ce s’a aședat osămintele decedatului în pomposul car funebral, a început a se mișca întreg conductul, înainte mergea tinerimea gimnasială, reală, comer­cială și tote clasele normale din loc sub stegul gim­­nasial, după aceea corpul profesoral și învățătoresc din loc. A urmat apoi capela cetățenască, preoții și băeții în ornamentele bisericesc­, cântăreții și în urmă coșciugul răposatului. Ambele cuvântări au fost ascultate cu pietatea cuvenită și ar fi de dorit ca acestea se se dea publicității. La mormânt în­­vățătoriul George Joandrea a recitat o poesie ocasională compusă de dânsul și aprobată de direc­țiunea sculelor centrale din loc. Sfârșindu-se cu acesta întreg actul ceremonial am părăsit pentru totdeuna rămășițele scumpe ale decedatului, și re­­mănând uniți cu nobilul lui suflet, cu faptele lui demne de imitat, am zis: Dormi în pace suflet nobil! „Luptă bună ai luptat, credința ai păzit, cursul ai împlinit, deci întră întru bucuria Dom­nului tău!“ O.. . sentându-se în sóra sus numită într’un numer cât se pate de frumos. Nici elita societății nóstre nu a pregetat a spri­­gini prin prezența lor n­obila întreprindere a sodalilor români. Comercianți, meseriași, tinerimea gi înna­dală din loc, economi, cei mai mulți au participat la adevărata petrecere națională, așa că fiind și ijiua de Crăciun, — sala încă pe la orele 8 era îndesuită de public. Streinii asemenea au fost representați într-un număr destul de considerabil. Conform programului anunțat prin c­are sodații noștri au esecutat patru puncte: două cântece în cor, o declama­­țiune și o piesă teatrală; între acestea au urmat ca un felin de intermezo, patru hore și doine românesci esecutate de valorosa musicâ națională a lui Gălușcă. Punctul 2, din pro­gram: „Cântec vânătoresc“ de Tudor Flondor, prin dishar­­mon­a, aprope pănâ la sfârșit, a inspirat în publicul asis­tent ore­cam­ îndreptățite îngrijiri, că nu va succede întreg programul. Dar îngrijirile nóstre deja la a doua pășire a sodialilor a dispărut. Nesuccesul punctului prim provine mai ales de acolo, că dirigentul corului în urma unei tele­grame primite a fost necesitat a-și întrerupe activitatea și a părăsi Brașovul cu câteva z­ile inainte de producție. El pe sociali numai cântărețul de la biserica de „pe Tocile“ dl Dim­itrache Oprescu, i-a putut scote din acesta perplesi­­tate luând asupra și în ultimele z­ile conducerea corului. Punc­tul 4 „Serenada“ de Marseliner a fost interpretată de corul socialilor într-un mod destul de fidel. Publicul a aplaudat că corul încuragiat a esecutat afară de program o piesă, carea a reușit pe deplin. Anectodia poporală de Th. D. Speranță, „Țiganul la venit“, carea a format punctul 6 din program nu a lăsat aprope nimic de dorit. j Singura observare ce mi permit a face d-lui G. Ga lu, ar fi, că declamând poesia — prea lungă pentru un diletant începetoriu, — nu și-a modulat vocea aprope sub întreg decursul declamării, a recitat-o prea iute, or gesticulațiunile nu erau naturale. De altcum stăruința declamatorului a fost recompensată de public prin suficiente aplauze. A urmat apoi ultimul punct: „Vista­­volui Mar­cu“, comedie în trei acte de Th. Alee si, representată pentru prima data aici în Brașov. In ce pri­­vesce însa­și piesa, autorul și-a dat totă silința a persifla cu colorile cele mai vii patima avariției din sinul societății omenesei, ceea­ ce i-a și succes pe deplin. Abstrăgend de la unele, dar forte puține espresiuni ne­echitabile, cari ușor se pot­­ fi satura, piesa în sine e de o valore ne­disputaveră, ceea­ ce numai poare face autorului. Dramaturgia a fost la noi pană acum un terem forte puțin exploatat; suntem datori prin urmare a încuragia pe atari indivizi cari cultivă acest ram al poesiei. Piesa a fost bine primită de publicul asistent. Domnul Nicolau T­u­r­c­u în ro­lul lui Nae Totolean, un avar bogat, prun o predare forte corectă și naturală a secerat dese și furtunose aplause. Ase­­menea și dl . Saftu în rolul lui Marcu, viztavoru la doc­torul Vlădescu, și a interpretat partia sa naiva și comică într-un mod vrednic de laudă. Domnișora E. St­inghe, în rolul Zoiței a reprodus forte bine pe nevinovata copilă adop­­tată. Asemenea și domnișbra E lresnovean a reușit în rolul Coraliei, fiica avarului Nae. Dl G. Pur­că­rea în ro­lul lui Tanase Tufă a sciut cât de bine să presinte publicul lui pe bărbatul viguros, dar intrigant. Rolurile secundare au fost interpretate de D-nii D. Căpățină și D. Mitoc cu succes mai puțin vădhi. S’a continuat apoi cu a doua parte a întrunirei. Dră­gălașele domnișore abia asceptau să se incepa jocul. Voiau și domniile lor sé debuteze ca bune dansatore ca șirete răpitore de inimi. Programul jocurilor s’a înce­put cu o horă b­eresca jucată în trei șiruri de trei cununi de dam­icele și domni. Era frumos a vedea inteligință unită n joc cu clasa de mijloc. Bucuria ne-a unit pre toți întro horă, ce bine ar fi să fim uniți și la dureri și neajunsuri jucatu-sau cu foc și alte jocuri naționale, Romana și Ca­drilul în câte două coline éi în decursul pausei studenții gimnasiali, cari se aflau la petrecere, au improvisat un cor esecutând spre plăcerea inteliginței diferite colinde ale Cră­ciunului. Petrecerea a durat până la orele 5 din­ții. Intrând cu petrecerea acesta în sesonul carnavalului, multe gândiri tainice s’a strecurat prin mintea nostrá. Am observat că sentimentele de amor irump ușor și grabnic, căci și mie nici pănă astăzli nu mi-a eșit din minte o drăgălașe copilă. Scrți cine-i?! Jean. Producțiunea și petrecerea sodalilor ro­mâni din Brașov. Ca și în alți ani, așa și de astadată societatea sodali­lor români de aici a avangjat Mercuri în 25 Decembre v. 1891 în sala „Hotelului Central“ o producțiune, al carei pro­gram a fost publicat la timpul său prin f­iare. Scopul ur­mărit de societate pe de o parte este: înmulțirea fondului ei, din interesele căruia se se ajutoreze membrii societății în coșuri de morburi, proven­indu - cu viotul, locuința și medi­cina necesară, ci pe de altă parte desvoltarea intelectuală prin lectură potrivită capacității lor și stimularea simțemit­­elor naționale prin dese convențri.­­Nobilul scop a fost dat în considerare de aprope întrega inteligență din lo c­pre­ TELEGRAFUL ROMAN. Convocare: în urma faptului că convocătoriul adunarei alegătorilor români din cele două cercuri de ale­gere ale Sibiiului — cetate — și din cercul electoral al Cisnădiei, în adunarea de ori, ales de președinte al aceleia, n’a admis votisarea și astfel cu alegerea delegaților pentru conferința conchemată de comi­tetul național pe f­­ua de 20 Ianuariu a. c. st. v., nu s’a efectuit, subsemnatul ca președinte al clu­bului municipal român din comitatul Sibiiului, ți­­nându-mi de datorință a îngriji, ca acestea cercuri electorale să nu rămână la conferință nerepresentate: rog prin acesta pe toți alegătorii români din nu­mitele cercuri electorali, ca se binevoasca a se în­truni de nou. Sâmbăta la 4/16 Ianuarie a c la 3 ore după prânz în sala de la „Hermannsgarten“ în Sibiiu, într’o conferență, în care se se alega dele­gații pentru aceste cercuri electorale. Sibiiu, la 2/14 ianuariu, 1892, Ioan de Preda, advocat. 3 Recercare. Considerând, ca în adunarea electorală a cer­curilor Cluș și Gelou ținută astăzii în Cluș a deve­­nit între candidații pentru conferința națională și dl Iuliu Coroian, considerând ca respectivul domn după descoperirile cu deosebire din ultimile­­ zile este atât de compromis încât nu se pute încredința cu representarea unui cerc român, considerând ca alegătorii presenți n’au fost lămuriți și chlarificați asupra raportelor întru care se află dl Iuliu Coroian. Dl vice-președinte Alesiu Pop este recercat în scurt a convoca din nou alegătorii cercului electoral Gelou și espunând starea lucrului a supune unei noue și mature deliberări alegerea acesta, stăruind ca în locul dlui Iuliu Coroian să se alegă alt delegat. Cluj, 14 Ianuarie, 1892. Mai mulți alegatori. Varietăți. * (F­e­li­c­i­t­ăr­i). In ziua de anul nou, după felicitările aduse Escelenției Sale preabunului arh­ie­­reu, inteligință română din Sibiiu a mers la Ilustri­­tatea Sa Dr. Ilarion Pușcariu, archimandrit vi­­cariu archiepiscopesc, unde în numele celor presenți P. C. D. Ioan Hani­a, protopreșt, și direct, sem. felicită pe Ilustritatea Sa, dorindu-i sănătate și ru­­gându-l, că acum, când avem mai mult lipsă de sprijinul reciproc pentru a ne opune atentatelor ce vin asupra bisericei și nemului nostru se contri­­buiscă și mai departe pentru a cultiva pacea și buna înțelegere între români. Ilustritatea Sa răs­punse în cuvinte însuflețitore, accentuând, că tot­deuna a fost pentru cultivarea acestor virtuți, și după posiția ce are, va lucra și pe viitoriu în acestă direcțiune, căci binele bisericei și al națiunei de­pinde în prima linie dr la buna înțelegere. * (Alegere de­spresbiter în Abrud.) Ni se telegrafază. Din 65 voturi Dr. Petru Span 39, Oprea 24, bile albe 2. *(Un act de desperațiune). Dl Aurel Brote convocătoriul alegătorilor români din Sibiiu-cetate și Cisnădie, ales de președinte, s­a folosit de posiția în care au ajuns mai mult din­­ curtuosie decât din increderea alegătorilor, și prin violență necuasifica­bilă a împedecat pe cei mai de frunte alegători din Sibiiu a­și esercia dreptul de a alege delegați pen­tru conferență din 20 Ianuariu Tovarășii președintelui în acesta rolă herostra­­tică mai erau fratele seu Eugeniu, rudele sale !­Dr. Barcian și Dr. Cioran, Demetriu Comșa și du­ i rere și fostul redactor al­­ Țarului nostru venera­­­­bilul domn Nicolae Cristea. Părintele Cunțan nu pute lipsi de a capacita pe alegători, cari de astă­­dată nu-i credeau odată cu capul. Culegătorii de la „Tribuna“ și cei numiți toto­dată și candidați ved­endu -se strimtorați și fără nici un sprijin la alegători au înscenat o gălăgie de anul nou, care semána ca ou cu ou, cu aceea din 1884, înscenată tot de acești fericitori ai „nației“ române. Se scie lumea, că după conceptul acestor vene­rabili fruntași, domnii: loan Hania, Alecsandru Lebu loan Papiu, Onoriu Tilea, Dr. Octavian Russu, loan de Preda, Dr. Olariu, Dr. Albu, Mateiu Voilean, George Dima, loan Ghibu, Dr. Diaconoviciu și alții mulți fruntași din Sibiiu și jurul Sibiiului nu pot alege în Sibiiu, căci nu aparțin „partidului națio­nal“ căci vorba din­ Comșa, nu au adus jertfe pe altariul „națiunei“. Din parte­ ne le ilicem n Quo­usque tandem?" * (Statute întărite). ț­iariul „Magyar Hir­­lap“ aduce scirea, că statutele univesității săsesci au fost întărite din partea guvernului. * (Avis) Pentru balul „Reuniunei femeilor ro­mâne“ din Sibiiu care va ave loc la 23/11 ianu­­ariu a. c., în sala de la „cassa societății“ se primesc prenotări pentru lege, dela 15 c. în fie­care zi dela 10—12 ore a. m. de câtră președinta reuniunii, în locuința sa strada Bayer Nr. 1. et­c. * învitare la „Balul“ arangjat de Reuniunea femeilor române din Sibiiu, care va avea loc în 23 Ianuariu 1892 st. n. în sala de la „Casa societății“ (Gesellschaftshaus), începutul la 8 ore sera. Venitul curat este destinat în favorul reuniunei. Prețul de intrare: a) de personă 1 fl. 50 cr. b) de familie din 4 sau mai mulți membrii, de fie­care personă câte 1 fl.; c) Lege pentru 4 persone 6 fl. Bilete de intrare să pot primi pe lângă presen­­tarea acestei invitări, în diua balului dela 10—12 ore a. m. și dela 3—5 ore p. m. la hotelul „Neu­­m­ehrer“, camera Nr 5, ér sera la cassă cu 2 fl. de personă. Comitetul reuniunei. Loterie. Mercuri în 13 Ianuari­­en 63 Sibiiu:

Next