Telegraful Roman, 1892 (Anul 40, nr. 1-138)

1892-01-14 / nr. 4

14 TELEGRAFUL ROMÂN, purile lor personale sub scutul și in contul partidului național. Nici când aceste elemente n’au fost atât de n­e­­rușinate ca dela conferința din 1890 în care, de­­când adecă s’a decis: „procurarea mijlocelor efi­cace la promovarea intereselor națio­nale și esecutarea cond­uselor conferen­­ței“ (concl. III din 28 Octobre 1890) ci comitetul ca nu cumva acele mijloce, se apuce a se mu­cezi ne­consumate în cassa comitetului, s’a gră­bit a-și procura organe de publicitate, cari negreșit trebue subvenționate, și între acestea a primi și pe „Tribuna“ (vez­i rap. comit. centr.), carea isprăvind deja cu fondul acționarilor ei era avisată la astfel de mijloce, d­ar ca lucrul să fie și mai espeditiv, pe matadorul „Tribunei“ l’au ales de vice­președinte și totodată și casiar al comitetu­lui, pentru­ că solul este, că mai potrivit „efort peste varză nu este, decât capra“. Cu recunoscuta lor dibăcie în calcuri, prin Maiu 1891 erau deja deplin orientați tribuniștii despre resursele partidului național. Screau prea bine, că după cele întâmplate cu colecta întreprinsă, cine a fost pocálit odată nu se va lăsa se mai fie pocálit și a doua oră, și că prin urmare cu acest isvor au isprăvit’o, s’a născut însă la alt loc alt isvor mai bogat, dar nici la acela nu pot străbate numai prin co­mitetul central, pănă când însă în fruntea comite­tului stă dl Babe­ș, calea cătră acel isvor li este închisă, deci cu ori­ ce preț trebue delăturată acesta pedecă, căci dacă mai durezu mult acest post, ei se topesc de sete. A trebuit inventate ori­ ce fel de p­r­e­ț e e­s­t­e numai ca dl Babeș să devină suspicionat și depo­­pularisat la elementele de stradă de aici și din Bucuresci. S’au făurit apoi aici și s’au pus la cale în presa din Bucuresci o cruciadă contra dlui Babeș ne mai po­menită la români. Se divulgau în presa din Bucuresci lucruri confidențiale din sinul comite­tului central. Dl Babeș era presentat de antidinastic, de Kossuu­st, dar totodată și de trădătoriu al in­tereselor naționale, carele în dosul comitetului, al cărui președinte este, pacteza cu guvernul pen­tru înființarea unui dualism „magiaro-român“ că el împedecă presentarea memorandului la tron, etc. etc. or articolii de acesta natura apăruți în ziarele din România îi reproducea „Tribuna“ — organul partidului național. Din acest incident se purta lupta alăturea cu dl Babeș și contra dlui Alesandru Mocionyi, unicul bărbat de stat între românii din Austro- Ungaria, pentru că m­i­i­t­e ce se vărsase din­ Mo­­cionesci în gâtlegiul nesațidsei „Tribune“, când pen­tru prima oră ajunsese în gura m morții, se păpase deja — ér Mocionescu­ nu erau aplicați să mai arunce pe gârlă și alte mii. Acesta luptă infamă a indignat pe toți românii serioși­ Și a produs mai multă stricăciune causei ro­mâne­ ,d­e­cât plătesce capul tuturo tribuniștilor și patronilor lar­ Comitetul de repetite ori s’a ocupat de ea și a advertisat pe „Tribuna.“ Celelalte organele partidului național „Gaz Transilvaniei“, „ Luminătorul“ și Romänische Revue“ a desavuat și a combătut­ „tribuna“, acesta însă fără sfială, a pornit mai des^e de calea apucată, combătând comitetul al cărui organ era, și bătân­­du-și joc de solidaritate ș î d­e disciplina de partid pănă în momentul ultim­ii pănă în aju­r­nul conferenței generale. Toți românii adevărați, cei nepreocupați și cari nu se lasă a fi îmbătați de fraiele speculanților se așteptau la o cură radicală în sinul partidului național din partea conferenței generale, căci causa națională numai așa va putea triumfa, dacă aceea va fi condusă de omeni curați la inimă și la mâni, de bărbați neînteresați, și dacă va fi susținută nu­mai cu mijloce morale. Primul pas spre savanarea răului trebuia se fie alungarea perfidei „Tribunei“ din sanctuariul par­tidului național, și acesta era datorința vechiului comitet central, pe carele l-a combătut și blamat mereu, ca organ al seu, apoi curățirea comitetului central de elementele speculante și destructive. Și ce vedem, că s’a întâmplat ? Dăm espresiune deocamdată numai efectului ca­rele trebue să-l producă cond­usele conferenței în publicul estern Acel public vede, că în raportul comitetului nu se face nici o amintire despre cunoscutul s­c­a­n­­dal public, ce s’au produs uni membrii ai comi­tatului central în presa din România contra preșe­dintelui lor, contra autorității representanței par­tidului național, vede, că nu numai nu se desaprobă aceea perfidie din sinul comitetului, dar din contră chiar unul dintre agenții disidenților este distins cu rolul de raportor al comitetului central Vede publicul, că din raport lipseșce darea de samă despre resultatul punctului III din cond­usele din 1890, și despre corecta administrare a mij­locelor procurate spre un scop sânt din seracia românului, pe când o parte a publicului scie chiar din o circulară a comitetului, că fanfaronadele „na­ționale“ sunt remunerate după espensarii advoc­a­țiale. Și cu tóte acestea vede publicul în fine, că conferența nu numai nu trage la respundere pe fos­tul comitet central pentru aceste omiteri, ci din contră concrede esecutarea cond­uselor sale unui astfel de comitet nou, în carele de aci încolo disidenții și geschäftarii vor da tonul. Domnii: Vincențiu Babeș Dr. Cornel Diacono­­vich, Coriolan Bredicean, Dr. Ioan Mihu, Paul Ro­­tariu, Dr. Nicolau Oncu, Dr. George Popa, Fran­­cisc Hosszú - Longin Mihail Popovici, G. B. Pop, Dr. Aurel Mureșan, și Andrei Cosma, carii la totă întâmplarea au fost personele cele mai valorose­ ale comitetului central, nu mai fac parte și din com­i­tetul nou, va se <j­c& la vedere aceștia au perdut încrederea conferinței, și în locul lor s’au ales ur­mătorele somități: Septimiu Albini, colaboratorul „Tribunei“, Dr Gavriil Tripon un advocat începă­­toriu în Bistrița, Gavriil­ Man, advocat în Bistrița, ca­rele însă n’a participat la conferință, Demetriu Comșa, profesor de grădinărit la seminariul nostru Andreian, cumnat al dlui Eugen Brote, Aurel Suciu, advocat și tribunist patentat din Arad- Dr. loan Nichita, advocat din Zelan,­ Mihail Veliciu, advocat în Chișineu, carele în cercul seu a scos și pe dl Eugen Brote de delegat Gavriil Lazar, protopop gr cat. în țara părintelui Dr. Lucaciu; Dr. Iuliu T. Mera,un tinăr din Șiria, rudă de a dlui Slavici; Gerasim Domide preot tiistr gr. cat. In Rodna; Dranii A Popovici, student în Gratz însurat și domiciliat acolo, careb la conferență nici n’a par­ticipat, și în fine celebrul Rubin Patița, advocat în Alba-Iulia Veche deci publicul estern, că cinstita confe­rență a tuturor românilor de pe teritoriul coronei Sân­tului Ștefan a pus­ artea partidului național în mâ­­nile tribuniștilor, dând afară din comitet pe toți aceia, cari erau elemente independente, și asta, atunci când el se aștepta chiar la contrariul, și încă re­sultatul acelei conferințe este acesta, la care a luat parte activă și dl Alesandru Mocionyi, carele trebuia pus în fruntea comitetului central. Cum s'a născut din o adunare atât de imposantă, cum a fost conferența din <jHele trecute o stirpi­­tură ca acesta o vom areta mai târziu. De astădată ne mărginim a constata numai, că noul comitet central este cel mai slab dintre câte s’au pe fo­n dat dela 1881 în­cece, că nu are nici o autoritate nici înaintea românilor, nici înaintea streinilor. Dăm totodată espresiune convingerei nóstre, că acest comitet nu va pute esecuta cond­usele confe­renței, nici măcar în aceea măsură, în care le au esecutat antecesorii lui că în scurt timp se va blama pe sine și va blama înaintea lumei pe par­tidul al cărui creatură este. Tribuniștii de când există ei au rîvnit la po­­liția, la carea din fatalitate au ajuns astăzi, dar chiar acesta îi va dovedi cine sunt? și ce sciu crea? îi va dovedi, că din firea lor sunt numai elemente destructive, în mâna cărora ori­ce,. lucrul-satire se­­profeneza, ori­ce lucru spu­tT se destramă. Chs­erharea și neștiința lor a fost a sparge nu v­a consolida partidul național. De acesta sunt buni, asta o vor și duce in­deplinire. Noi ne vom țină de a nostră datorință ca cro­nicari a le înregistra la acest loc tote faptele și omiterile, ce ne vor veni la cunoscință, ca publicul român se fie orientat în cestiune cel puțin din organul nostru, căci precum suntem informați, ce­lelalte­­ care românesci au luat angajamentul a ob­serva reservă totală față cu noul comitet. De la conferința națională. Raportul comitetului central. Onorată adunare generală! Comitetul central electoral al partidului anal român din Transilvania și Ungaria vine facă raportul despre activitatea sa dela 29 Octombre 1890 până astăzi, în următorele: In durata sa de 14 luni și câteva <jlile a ținut o ședință de câte 2 — 3­­ jRe. In prima sa ședință din 29 Octombre 1890, s’a constituit, alegendu-și de prim președinte pe dl Vincențiu Babeșiu de întâiul vicepreședinte pe dl Dr. Ioan Rațiu, de al doiliea vice-președinte pe dl Eugen Brote și de secretari pe dnii: Dr. D. Barcian și Dr. C. Diaconovich. In celelalte ședințe ale sale, comitetul s’a ocu­pat cu cestiunile, ce privesc programul național și interesul partidului și anume 1) Dintre esistentele org­ane de publicitate ro­mâne, comitetul a declarat de organe ale sale pe „Gazeta Transilvaniei“ „Tribuna“, „Luminătoriul„ și revista periodică „Romanische Revue“. 2. A elaborat un proiect de regulament pen­tru afacerile sale interne și altul pentru organisa­­rea partidului în totă țara. 3. A tipărit și împărțit în 2000 exemplare ac­tele conferenței generale premargitare. 4 In cestiunea memor­ialului, comitetul a luat următorele măsuri: a) Ca proiectul de memorial presentat în con­ferența generală din 1890 se se multiciple și să se distribue între membrii comitetului ca să-l studieze și să-și facă observațiunile în scopul stilisărei. b) conmembrul comitetului Dr. Aurel Mure­­șian au fost rugat și însărcinat din partea comite­tului, ca să compună un memorial politic menit pentru presentarea la înaltul Tron. Distribuirea s’a efectuat, era memorialul prelucrat de dl I­ r. Aurel Mureșian este presentat comitetului. Comitetul deja mai de timpuriu își puse în vedere o întrunire chiar pe timpul și­­ zilele presente în scopul de a primi definitiv numitele memoriale, acesta însă a fost zădărnicită prin precipitarea cu­noscutelor evenimente electorale și acum cestiunea acesta rămâne supusă onoratei conferențe generale. Onorată conferență generală! Situațiunea nós­­tră politică este, ca nici­odată pate, plină de sim­p­tome, cari deștaptă în gradul suprem îngrijirea pa­trioților celor buni, e împreunată de­­ principii și tendințe ridicate la putere conducătare în stat, care au influență imediată asupra înaltului tron asupra patriei întregi, și mai cu deosebire asupra esisten­ței nóstre naționale. Comitetul național din anul 1890 a accentuat în raportul său, că evenimentele politice din viața internă a Transilvaniei și a Ungariei au creat o situațiune de tot gravă pentru poporul românesc. Având comitetul de atunci cunostința grelei sale datorințe a declarat, că în fața situațiunei agravate pentru națiunea română, se re cer mijloce nouă și cu mult mai eficace spre apărarea intereselor nóstre naționale și spre o luptă mai intensivă a cerut sfatul, încuviințarea și solemna promisiune de conlucrare resolută din partea tuturor membrilor partidului na­țional. Cu aceste disposițiuni a plecat la activitate co­mitetul central al partidului național, constituit din 25 de membri. Datorința primă și de căpetenie a comitetului central a fost, precum rămâne și pentru cel viitor, susținerea, apărarea, și realizarea programului nostru național, care conține justele postulate ale națiunei române și care constitue basa solidă și punctul de mânecare pentru noi și pentru toți cei ce vrea se între în relațiuni politice cu noi în interesul patriei comune. Și spiritul public al națiunei, precum și presa nostră periodică națională, în exemplară solidaritate stând, au dovedit, că ori­ce încercare, vie din lă­­untru, vie din afară, este zadarnică: partidul națio­nal român, ca un singur om, reclamă, că un aga­­jament politic numai pe baza acelui program nați­onal se póte face cu românii. Vom aștepta, vom suferi, ne vom lupta, dar nu vom jertfi, nici nu vom trăda nici un punct din pro­gramul național, fiind acela spiritul și condițiunea in­dispensabilă pentru viața nostră națională Drept dovadă putem arăta cu mândrie la lup­tele nobile din <Ș­ial­istica nostră națională, susținute atât față de organele magiare inimice națiunei ro­mâne, cât și față de puterea publică, care în esce­­sul său de zel pentru tendințe politice, cari au ro­bit societatea celor dela guvern, au u­rît înaintea juriului de presă pe susțiitorii causei românis­mului. Durerea nostră adâncă pentru suferințele celor condamnați a fost alinată prin aceea, că am văzzut cu câtă virtute și nobilă abnegațiune au intrat ve­seli în temniță, și am arătat lumii, că membrii par­tidului nostru național sciu să se intereseze ca frați unii de alții și că luptătorii bravi și desinte­­resați ai națiunei, pot conta la sprijinul și la de­votamentul conaționalilor, afirmându ne unul pen­tru toți și toți pentru unul. Proiectul de lege pentru astlele de copii a zgu­­duit opinia publică a românilor și a înflăcărat la o energică activitate pe toți factorii națiunei, între cari cu respectul cuvenit amintim pe venerații pre­lați români, de a se apăra contra acelui proiect mostruos, care atenta la sanctuarul familiei române și n­ațiunea totă în adunările sale împunătore a pro­testat sărbătoresce contra acelui proiect, și dacă totuși cererile și protestele nóstre n’au fost ascul­tate, noi, cari cunoscem virtutea mamelor române suntem convinși, că ele se vor sei îngriji, ca copii nați­să-și

Next