Telegraful Roman, 1893 (Anul 41, nr. 1-143)

1893-01-16 / nr. 5

18 TELEGRAFUL ROAMN, de fericitul în domnul episcop, mai târziiu metropolit Șaguna se află în copia la acest actîmpregiurările mai de aprópe cum se punea la cale și cum s’a dispus și în acest an ținerea acestei festivități școlare, se pot vede din raportul direcțiunei alăturat la act. Cercetarea proprie o am îndreptat asupra profesorului Georgiu Pop, care și-a depus respunsurile sale la protocol separat, luat sub conducerea mea în prezența directorului școlelor nóstre medii și a conrectorului Andrei Bârsean, care a funcționat ca actuar. Cercetarea s'a mărginit conform instrucțiunei primite a lămuri momentele esențiale împreunate cu ținerea cuvântării din cestiune, precum și la unele întrebări generale asupra meritului cuvântării. Afară de pasiunile luate la protocol a mai dat inculpatul profesor Georgiu Pop ca întregire și separata declarație, ce s’a alăturat la protocol. II. Făcând acum reprivire asupra rezultatului cercetării pe baza impresiunilor ce le-am primit în decursul cercetării, îmi permit respectuos a face totdeodată următorele reflecțiuni și propuneri. 1. Din respunsurile date de profesorul Georgiu Pop, precum și din părerile, ce le au alții despre conduita neescepționată de pănâ acum a acestui profesor, transpiră, că un esces de zel l’a condus a țină cuvântarea sa în forma dată, fără ca se fi putut prevede resensul, ce avea să-l producă acea cuvântare la colegii săi și la întreg publicul, care cunosce chemarea acelei. Profesorului Georgiu Pop nu i-a succes însă în răspunsurile sale a justifica cuprinsul necorespunzătoriu și tonul agitat al cuvântării ținute la festivitatea școlară dela 16 Octobre s. n. , dară chiar dacă ar fi fost în stare prin respunsul seu se delăture gravele barnele susținute de Escelensia Sa domnul ministru reg.ing. de culte și instrucțiune publică, după care numitul profesor e calificat de agitator politic, cuprinsul cuvântării profesorului Georgiu Pop nici din punct de vedere pedagogic nu este admisibil, pentru că prin esem ptele drastice râu alese din cuvântare el confundă pe tinerii școlari în desvoltarea conceptelor etice corecte. Scala are mențțiunea pe lângă cunoscințe și prin cunostințe, așadară prin învățământ să îndeplinesca educațiunea tinerilor școlari într-un mod liniștit, cu tact după anumite regule pedagogice; și profesorul Georgiu Pop prin sentimentalismul seu escesiv și unilateral póte fi mai mult spre stricăciunea, decât spre edificarea morală a tinerimei; de aceea rămâne ca Venerabilul Consistoriu cu totă seriositatea să caute a întimpina aceste feliuri de scăderi la scólele nóstre medii din Brașov, și totodată a delătura și periclul pentru esistența și prosperarea acelor scóle 2. Direcțiunea scólelor medii, care până acuma în buna credință despre maturitatea și bunul tact al profesorilor angajați de acele scale, și în neprevederea unui incident regretabil ca acesta, a omis a esei cia o inspecțiune și controlă mai severă, să se îndrumeze pentru viitoriu, a fi cu tota atențiunea și privegherea asupra tuturor momentelor și actelor din viața școlară, făcându-se însăși responsabilă pentru ori ce iregularitate. Tóte actele ce aparțin la acesta caută dimpreună cu o consemnare a lor se aștern aici •, alăturat. Al Escelenției Vóstre și al Venerabilului Consistoriu archidiecesan Sibiiu, 16 Decembre, 1892, prea plecat serv Dr. llarion Pușcariu. archim. vicariu archiep. ca comis consist. Actus 1. Ad. Nr. 7949 Scol. Onoratei direcțiuni a gimnasiului greco-oriental român In Brașov. Onorată direcțiune! Domnul Ministru reg. ung. de culte și instrucțiune publică după emisul seu din 8 Decembre nou a. c. Nr. 50419, află, că cuvântarea, ce o a ținut profesorul gimnasial Georgiu Pop la serbarea sântei Sofii în 16 Octobre a. c. cătră tinerimea școlară din Brașov, conține evidentă agitare națională și tendență în contra statutului; de aceea poftisce cu provocare la § 50, al legei pentru scalele medii, ca după cercetarea lucrului, numitul profesor să fie amorat din postul seu. Ca să pată Venerabilul consistoriu archidiecesan in causa acestui incident regretabil lua măsurile necesari pentru salvarea gimnasiului nostru din Brașov, a aflat de bine a me esmite pe mine subsemnatul ca comisar al seu, ca să cercetez în fața locului asupra acestui cas, eritând și constatând tóte împregiurările, sub care s’a ținut cuvântarea mai sus atinsă. Pentru a’mi pute îndeplini cu totă corectitatea misiunea primită, poftesc pe Onorata Direcțiune gimnasiala a’mi procura cuvântarea autentică ținută de profesorul Georgiu Pop la sărbătorea Sântei Sofii din anul acesta, apoi prin raport înscris, Onorata Direcțiune să’mi arete: 1. Cine și pe ce lasă a arangeat festivitatea școlară la ocasiunea amintită, și sub a cui inspecțiune și controlă s'a petrecut aceea ? 2. Cine și cu ce reserve a însărcinat sau autorizat pe profesorul Georgiu Pop să țină el cuvântarea ocasională cătră tinerimea școlară ? 3. Avut’a Onorata Direcțiune a scólelor medii din Brașov și corpul profesoral cunosciința prealabilă despre testul cuvântării din cestiune, și dacă au avut, aprobatula sau ba? 4. Ce impresiune a făcut acesta cuvântare asupra tinerimei școlare, asupra corpului profesoral, în special asupra directoriului școlar, și preste tot asupra publicului present la festivitate ? 5. Care a fost motivul, pentru care cuvântarea s’a dat publicităței prin fare, și care sunt factorii la acesta publicare, preste tot, cum s’a întâmplat ea? 6. Cum crede ații Onorata Direcțiune gimnasială și corpul profesoral a se salva esistența și prosperarea scólelor nóstre din Brașov față cu §-ul de lege, la care se provocă domnul ministru în emisul seu ? Aceste date și informațiuni să le pregateecu Onorata Direcțiune immediat, pentru ca sosind cu Mercuri diminața în 21/9 Deembre a. c. la Brașov, fără perdere multă de timp să le pot primi și lua de basă la ulteriora cercetare, ce am a face și în alte direcțiuni. Sibiiu, 7/19 Decembre, 1892. Actul 2. Dr. Pușcariu. Act. Nr. 7949 Scol. Onoratei eforii a scólelor medii gr. or. române în Brașov. Onorată Eforie școlară! Domnul Ministru reg. ung. de culte și instrucție publică după emisul seu din 8 Decembre nov. a. c. Nr. 50419, află, că cuvântarea, ce o a ținut profesorul gimnasial Georgiu Pop, la serbarea sântei Sofii în 16 Octobre a. c. cătră tinerimea școlară din Brașov, conține evidentă agitare națională și tendință în contra statului, de aceea poftesce cu provocare la § 50 al legei pentru sculele medii, ca după cercetarea lucrului, numitul profesor să fie amorat din postul seu. Ca să puta Venerabilul Consistoriu archidiecesan in causa acestui incident regretabil lua măsurile necesari pentru salvarea gimnasiului nostru din Brașov, a aflat de bine a me esmite pe mine subsemnatul ca comisar al său, ca să cercetez în fața locului asupra acestui cas, eriând și constatând tote împregiurările, sub care s’a ținut cuvântarea mai sus atinsă. Pentru a-mi pute îndeplini cu totă corectitatea misiunea primită, poftesc pre Onorata Eforie a’mi da informațiune asupra urmatorelor impregiurări: 1. Avut-a Onorată Eforie cunosciințâ prealabilă despre testul cuvântărei ținute de profesorul Georgiu Pop, cu ocasiunea festivitaței școlare mai sus atinse, și dacă a avut, a consimțit cu conținutul acelei cuvântări sau ba? 2. Ce impresiune a făcut acesta cuvântare asupra Onoratei Eforii? 3. Cum crede ații Onorata Eforie școlară a se salva esistența și prosperarea sculelor din Brașov față de-ul de lege, la care se provoca domnul ministru in emisul seu ? Răspunsul la aceste întrebări poftesc pe Onorata Eforie a mi-l da în scris cu posibila grăbire, pentru a’mi pute împlini misiunea ce o am. Brașov, 9/21 Decembre, 1892. Dr. Pușcariu Ilustre Domnule Comisar! In urma însărcinării din 7/19 Decembre 1892 subscrisul are onore a aduce Ilustrităței Vóstre la cunoscință, că profesorul George Pop, pe care l’ar provocat a-mi preda cuvântarea autentică rostită de el la serbarea Sântei Sofii în 4/16 Octobre a. e până acum nu mi a predat încă acésă cuvântare. Totodată reservând conferinței a răspunde la întrebările, care privesc pe corpul profesoral, subscrisul are onóre a raporta în modul următor: 1. Deorece prin cuvântul rostit de fericitul arhiereu Andrei baron de Șaguna la punerea și sânțirea petrei fundamentale a gimnasiului nostru, care cuvânt se alătură aci subi, s’a lăsat directorului și profesorului de la aceste scóle îndatorirea de a serba în fiecare an diua Sântei Sofii, de aceea subscrisul a dispus, ca în 4/16 Octobre să se serbeze acesta ți memorabilă, și precum se póte vedea din circularul alăturat aci sub a/a. a invitat pe corpul profesoral de a participa la acesta festivitate, pentru ca să corespundă îndatorirei sale și să exercite totodată inspecțiunea, ce-i compete. 26 Având în vedere, că totdeuna la serbarea Sântei Sofii un membru al corpului profesoral, și de regulă unul dintre cei mai tineri în serviciu, a ținut cuvântarea festivă, subscrisul a invitat pe profesorul George Pop, la care venise așa țricâind rîndul, ca în anul acesta să țină el cuvântarea, dară nu i’a împus nici o reservă, pentru că acesta nu s’a ușutat în anii trecuți, și nici n’a fost de prevâdut trebuința de a impune oratorului ore care reservă. 3. Testul cuvântărei din cestiune a profesorului George Pop nu l’a cunoscut subscrisul înainte de a fi rostită cuvântarea și anume din cauza că cuvântările profesorilor niciodată nu se supuneau censurei prealabile. 4. Despre impresiunea ce a făcut cuvântarea profesorului Pop, asupra t nerimei școlare, subscrisul nu póte avea o părere întemeiată, deorece nu i s’a dat nici o ocasiune de a se informa despre acesta, ci între membrii corpului profesoral subscrisul a auzit aprecieri diferite despre diferite părți ale cuvântărei, n’a auzit însă o judecată hotărită a întregului corp profesoral De acea subscrisul se mărginesce pe lângă constatarea, că asupra directorului scólelor medii cuvântarea profesorului George Pop a făcut impresiunea unei lucrări lipsite de tact pedagogic și nepotrivită pentru festivitate școlară. Impresiunea acesta a împărtășit-o, după părerea subscrisului, și o parte însemnată a publicului. 5. Referitoriu la publicarea în țltare a cuvântărei des amintite subscrisul a provocat pe profesorul George Pop, ca să dea informațiunile necesare, cr acesta a declarat, că le va da în scris, pentru a fi alăturate la protocol. 6. Cu privire la asigurarea viitoriului scalelor nóstre medii subscrisul este de părere, că după apreciarea părintescă a resultatelor cercetării ce se va face de Austritatea Vostră, venerabilul consistoriu archidiecesan vasei să ia cele mai potrivite măsuri, pentru a feri sculele nóstre medii de ultimele consecințe ale §-lui 50 din articlul legii XXX din anul 1883. Brașov, în 9 Decembre, 1892. Ip. Ilasievici, director Acus 4. Austrității Sale Domnului Dr. Ilarion Pușcariu archimandrit și vicariu archiepiscopesc în calitate de comisariu consistorial în Brașov. Nr. 227/892. Ilustritatea Vóstru ! Domnule Vicariu și comisariu consistorial. Cu referință la prețuita hârtie dtta Brașov 9/21 Decembre 1892 Nr. 1 comis. subscrisa efortă în ședința ei din 11/23 Decembre a. c. a decis a da la întrebările puse următorul răspuns : 1. La întrebarea „Avut’a Onorata efortă cunoscință prealabilă despre testul cuvântărei ținute de profesorul Georgiu Pop cu ocasiunea festivitaței școlare mai sus atinse (serbarea Stei Sofii), și dacă a avut, a consimțit cu conținutul acelei cuvântări sau ba?“ se respunde. Eforia nu a avut cunoscință prealabilă și nu a putut consimți. La întrebarea : 2. „Ce impresiune a făcut acesta cuvântare asupra onoratei eforii? se răspunde: Eforia, ca atare, neluând parte la festivitate, aceea cuvântare asupra ei n’a putut face nici o impresiune. La întrebarea: 3. „Cum crede ații onorata eforie scolară a să salva existența ș prosperarea sculelor din Brașov, față de-ul de lege la care se provdcă Domnul ministru în emisul său ?“ se respunde: Deorece subscrisa eforie școlară nu a avut nici nu are nici o înrurință asupra demersului instrucțiunei și asupra disciplinei în scalele notre centrale, ci acesta este rezervată Venerabilului Consistoriu archidiecesan ca for superior, de aceea nu pute da alt respuns, decât a se ruga de Venerabilul Consistoriu archidiecesan: ca acesta, în sfera sa de activitate să facă tot posibilul pentru salvarea esistenței scólelor nóstre, căci eforia este convinsă, că ținând gorganele nóstre competente sculele nóstre la niveul pretins de lege, atât în stiință cât și în disciplină, în modul acesta scólele nóstre totdeuna vor fi scutite de asprimea §-lui 50 al legei pentru scólele medii. Suntem cu totă venerațiunea Brașov, 11/23 Decembre, 1892. Eforia scólelor centrale române ort. răsăritene Brașov. M. Strevoiu, loan Lemnge, preș. secret. Aclus 5. Stimatelor Domne! Stimați Domni! Iubită tinerime! Cu cântări și rugăciuni, cu evlavie și pompă religiósă, astfel un an de an în ziua Sfintei Sofii se reversesce chemarea Duhului Sfânt, pentru ca El să-și reverse darul Său de sus asupra acestui institut și să-l teresea de flire grei». La orice întreprindere a cere ajutorul celui de sus, a-ți pune tata nădejdea în mila și bunătatea lui Dumnezeu, este un semn de pietate creștinască, și cu drept cuvânt noi românii ne putem mândri, că acest spirit creștinesc este adânc săpat în caracterul nemului nostru. Insă nu mai puțin adevărat este și aceea, că ajutoriul ceresc se pare a se împărți după anumite legi. „Ajutați tu mai întâi», pe urmă îți ajută și Dumnezeu“, — este cea mai sublimă, învățătură ce noi creștinii o putem scote din istoria poporelor. Astfel iu însăși pronia dumnezească ne îndrepta la forțele nóstre proprii. Stând lucrul așa, pasul principal, ce trebue să-l facem, nu pate fi altul, decât să ne orientăm bine asupra situațiunii, în care împrejurările de azi ne-au aruncat. Odată orientați vom sei care e ținta nășiră, dar vom sei se și aflăm mijlocele ce conduc la țintă. Și mai mult ca oricând se simte ami necesitatea de a ne fiesa bine ținta, unde voim să ajungem. Mii de speranțe, mii de așteptări sunt legate de acest institut. Și pe cât de multe sunt aceste speranțe, pe atât de mult se deosebesc ele unele de altele. Să luăm spre exemplu un țăran, care își trimite copilul la scóla. Care sunt speranțele ce un astfeliu de om le lega de scóla? E sclut, că societatea modernă este astfeliu întocmită, încât semănă cu un câmp de luptă, în care orice siguranță este nimicită ca prin o putere orba. Și nimeni simte mai dureros urmările acestei, lupte decât țăranul: miserie, suferințe, amariciune sufletescá, invidie, ură, —era partea țăranului! Și fie el cât de mărginit la minte, una tot o înțelege, că din lupta acesta pentru esistență, acela ese învingâtoriu, care e provedit cu armele spiritului, și acela este strivit, care nu e pro- Nr. 114/1892/3. Vi-Ius 3.