Telegraful Roman, 1893 (Anul 41, nr. 1-143)

1893-06-10 / nr. 62

246 TELEGRAFUL ROMAN. Ministrul Kálnoky nu a rămas fără răspuns la vorbirile cehilor în delega­­țiunea austriacă. El a accentuat, că respectivii delegați au vorbit din punct de vedere particular, pe când dele­gații celorlalte popore ale monarh­iei profesezu opinii diferite. Majoritatea acestor popore s’a pronunțat, fără în­doiali, în contra unei schimbări even­tuale a politicei austro-ungare, cum ar dori tinerii cehi. Dacă tendințele alian­ței cu Germania, care există de la 1879 erau agresive, atunci ar fi trebuit, ca ele să se manifeste la un moment dat, ca fiind agresive, dar nime, nici la Berlin, nici la Roma sau Viena, nu s’a gândit să violeze pacea și să facă res­­boiu. Scopul triplei alianțe este lim­pezit de mult. Alianța va servi în cazul, când aliații vor fi atacați, fără de a fi provocat ei atacul. Dacă mai există unde­va vre-o neîncredere, de sigur, că va dispare și acesta în cu­­rând. De dezarmare nu pate fi vorba, căci dezarmând Austro - Ungaria sin­gură, ar remâne isolată și ar dovedi stare de slăbiciune. Ce privesce rela­țiile cu Rusia, în privința existenței unei convențiuni privitore la țările din Balcani, ministrul Kálnoky declară, că nu este nimic fapt Nu s’a întâmplat nimic ce se potă fi considerat, ca o schimbare, sau ca un eveniment po­litic. Raporturile cu Rusia, cari tot dăuna au fost cultivate, sunt din cele mai bune. Pot garanta, Zice Kálnoky, că țarul și guvernul rusesc, sunt ani­mați de disposițiuni favorabile Austro- Ungariei. Discursul lui Kálnoky a fost des­aplaudat. Importanța alegerilor ce se fac tocmai în aceste în Germania a atras atențiune întregei Europe. De când împăratul Wilhelm a disolvat parlamentul în Germania nu s’a vor­bit și nu s’a lucrat altceva, decât des­pre alegeri și pentru alegeri. Este scrut, că alegerile actuale au fost provocate de căderea proiec­tului militar, care măresce efectivul de pace cu 59,000 omeni și sporesce bugetul militar cu 55 milione mărci pe an, ci în schimb serviciul de la 3 ani se reduce la 2 ani. Pretensiunile aceste esorbitante au deșteptat în si­nul partidelor oposiționale o legitimă îngrijire, a­­ cărei resul­tat a fost, cum se scie, căderea proiectului, ba chiar și a propunerei mijlocitore Huene, de a se reduce efectivul cu 13 mii de omeni mai puțin, de cum prevede proiectul primitiv. Gruparea partidelor în fața pro­iectului militar este următorea: Pen­tru proiect sunt național-liberalii, con­servatorii liberi, conservatorii puri și polonii. Contra proiectului, sunt pro­gresiștii, partidul catolic, social-demo­­crații, guelfii, antisemiții, alsațienii și lotaringienii. Intre aceste partide decurge lupta electorală, care s-a început în 15 Iunie­­. Seriile telegrafice din Germania, ne arată, că liberalii naționali, chiar și dacă nu vor cade, vor eși totuși slă­biți și descuragiați din lupta electo­rală. Nime­ni ar fi crezut, că partida, care spriginea politica marelui cance­lar Bismack, se stea a fi în fața unui desastru și să fie în ajun de a pierde puterea din mâni. Căci ce însemneza asta cuceririle mari de mandate, ce le fac social-democrații și aliații lor? Aceștia au eșit deja învingători în tote cercurile din Berlin, au cucerit cele trei cercuri din Hamburg, au secerat laurii victoriei în Dresda și Breslau, au învins în München, Nürnberg, Lü­beck, Königsberg, vin la balotage în forte multe cercuri și au mari șanse de reușită la poporațiunea rurală, pe care au câștigat-o în măsură îngriji­­tore pentru guvern. Renumitul social democrat, Bebel, a eșit victorios în Strassburg. Bebel este conducătorul social democraților și el înfierază de răpire luarea Alsației și Lotaringiei de la francezi în 1871. Social-demo­­crații aveau în parlamentul disolvat nu­mai 18 mandate, în cel nou, se crede, că vor ave cel puțin 60 și vor con­stitui partida cea mai bine organisată și mai intrepidă. Din partidele, cari spriginesc gu­vernul, până acum stau mai bine con­servativii, deși au pierdut teremul în Berlin și în Sacsonia, unde le-au ocu­pat locul mai ales antisemiții, apoi partidul centrului, care formază azi două fracțiuni, dintre cari una spigine­­șce proiectul militar. Din resultatul de pănă acum al alegerilor s’ar pare, că proiectul mi­litar nu va ave majoritate nici în parlamentul viitor. Intrega presa européna se ocupă cu succesele, ce le au câștigat socia­liștii și accentueză, că Germania tre­bme să fie îngrigiată pentru viitoriu din causa terenului, ce l’au ocupat ei. Ziațele francese caracteriseza astfel in situațiunea din Germania. „Eveniment“ : Drumul este desig­nat Noi nu ne amestecăm în alegerile germane. Putem fi liniștiți. Față de atitudinea acesta ostentativă a popo­rului, împăratul Wilhelm nu va cuteza să caute răsboiu. Nu vom avea deci resboiu. „Lanterne“ . Curentul de civilisa­­țiune, care răpeste întrega lume, e mai puternic, decât voința contrară a împăratului Wilhelm. Acesta dorință trebue înfrântă. Acesta e dorința, ce trebue se o nutrescă ori­cine pentru salutea omenirei și care pare că se și îndeplinesce. „Germinal“ scrie: Trebue se ur­mărim cu atențiune și cu sânge rece evenimentele, cari se precipită dincolo de Rin. Trebue să terminăm repede reformele nostre militare. Comanda su­premă trebue să fie încredințată ofițe­­rilor mai tineri, cari posed o mai vastă inițiativă și mai multă abnegațiune. Trebue restaurată armata republicei, care să aibă, ca pe timpul generalilor Cleber și Hoche, avântul tinereței și eroismul. Cu un cuvânt, pressa franceză jiși esprimă satisfacțiunea, asupra resulta­­tului alegerilor parlamentare din Ger­mania. Totodată accentueza dinpregiu­­rarea, că proiectul militar german va fi respins și de noul parlament. * * * f Necrolog. Maria Cosma­născ. Roman, în nu­mele său și al numeroșilor săi consân­geni aduce la cunoscință mortea prea­iubitului ei părinte Daniil Roman, proprietariu și jude comunal în Mezieș, întâmplată Marți, în 8/20 Iuniu a. c. în etate de 60 ani. înmormântarea să va face Joi, în 10/22 Iuniu a. c. în Mezieș. Fie-i țerina ușară și odih­na­lină! Noutăți. Cas de morte. Alaltieri, Marți, am pri­mit o tristă veste din Mezieș. Daniil Roman, fratele Escelenției Sale I. P. S. D. archie­­piscop și metropolit Miron Romanul, a re­­posat în aceiaș­i ji. Daniil Roman a fost un fruntaș al comunei Mezieș. Mult timp el a fost, ca cel mai de frunte proprietar și econom în comună, jude comunal și epitrop al bisericii din Mezieș. Ca atare el a contribuit mult la înaintarea comunei sale. Astfel între al­tele prin stăruințele și jertfele sale s’a zi­dit o noua și frumosă biserică, care a fost sâințită prin Escelenția sa în anul 1888. Basa materială pentru zidirea bisericii a fost pusă de tatăl lui Daniil și al metropolitului nostru, de George Roman, iar după mortea bătrânului, Daniil fiind ales de epitrop, a sporit în mod însemnat fondul modest și a realizat dorința bătrânului, de a zidi o frumosă biserică. El lasă după sine un nume bun, un nume de bărbat, care a lucrat mult pen­tru binele obștesc. Fie-i odihna lină și memoria neuitată! * * * Esposiție electrică la Sibiiu. Programa esposiției electrice, despre care am făcut amintire în un număr de mai nainte, este fresată. Esposiția va fi în „Gesellschaftshaus 11 se va începe joi, în 29 Iunie n. și va ține pănă în 6 Iulie, eventual și mai departe. Intrarea pentru odată este 30 cr. de persona, cartă de permanență pentru întrega durata esposiției costă 1 fi. 20 cr. Se vor țină și mai multe prelegeri din sfera electricității. Participarea la aceste 10 cr. pe de­asupra. In doua odăi vor fi espuse aparate telefo­nice, cu cari se vor face și producțiuni. In genere esposiția promite a fi interesantă și instructivă și atragem atențiunea publicului asupra ei. In anul proclim vom publica programa detaiată, precum și alte amănunte. * * * Cerculariu. Preasanția Sa Domnul epis­cop al Aradului loan M­e­ț­i­a­n­u a esmis un cerculariu cătră preoțimea din dieceză, în care atrage atențiunea preoților și a înotă­torilor ca se îndemne și pe poporul nos,cu a alege pe sema fiilor lui o carieră păin acuma prea puțin îmbrățoșată, carieră, la care se devotau cu predilecțiune străbunii noștri de odinióra, adecă la cariera ostășască sau militară. Noi din parte-ne încă ne-am ocupat cu acesta cestiune și am publicat și condițiunile de primire în scalele de cădeți. * * * Donațiunea d-lui I. Calinderu făcută Academiei române. „Monitoriul oficial“ din România a publicat decretul regal, prin care Academia română este autorizată a primi do­națiunea ce s-a făcut la 19 Aprile dl loan Ca­linderu unul din membrii ei, donațiune com­pusă din întrega avere, ce reposatul I. Ote­­telișanu a lăsat-o dlui Calinderu, pentru a servi la înființarea unui institut de fete ro­mâne. Părțile, din care se compune donațiunea după cartea de dare redactată de d-nul I. Calinderu sunt: 1. Casa din Bucuresci, calea Victoriei Nr. 49. 2. Moșia Măgurele cu castelul, parcul dependințele etc., din județul Ilfov. 3. Moșia Fundul Kiseletu din județul Ilfov. 4. Moșia Otetelișan din județul Râm­­nicul-Vâlcea. 5. Venitul averei de mai sus de la mortea d-nei Elena Otetelișanu, adecă dela 4 Decembre 188b pănă în Ziua de față. 6. Totă averea mobilă primită de dl I. Calinderu din succesiunea sus Zisei repo­­sate, în temeiul actului de transacțiune au­tentificat de onor, tribunal de Ilfov la 26 Novembre 1892 sub Nr. 8694 și încheiat între moștenitorii de sânge și dl Calinderu. „Și în sfârșit — continuă actul de da­nie— ori­ce altă avere mobilă ce s’ar des­coperi ca făcând parte din patrimoniul repo­­satei Elena Otetelișanu. „Acest dar îl fac în limita drepturilor mele, așa cum sunt consfințite și precizate prin testamentele, h­otăririle judecătoresci și transacțiunea specificată în acest act și prin titlurile și documentele de proprietate, ce mi s’au remis cu tóte drepturile și îndato­­rile prevézute într’ânsele“. Mai amintim, că valorea totală a ave­rei dăruită Academiei române de dl I. Ca­linderu se urcă la însemnata sumă de patru milione lei. * * * Avis coriștilor. La cererea mai multor conducători de coruri vocale din comune, în­­vățătoriul Ioan V­i­d­u s’a hotărît a deschide un curs de musică vocală și instrumentală, cu începere dela 1 August a. c. st. v. Cursul, special pentru conducătorii de coruri, se va ț ine în Lugoj, având participă­­torii a lua la cunoscință urmatorele: 1. Durata instrucțiunei va fi de o lună (August). 2. Cursul se va începe și ținea numai atunci, dacă se vor arăta cel puțin 20 de participanți. 3. Cei ce voesc a frecventa cursul, vor ave­a se insinua cel mult pănă la 20 suhu­st. v. a. c. la oficiul protopresbiteral gr. or. din Lugoj, trim­ețând totodată înainte ca tacsa de instrucțiune suma de 5 fi. pentru îtreg cursul. Insinuarea nu se pute primi i­ă tacșa sus 7,â-4. Ca instrumente ajutătore vor servi: solina, flautul, harmoniai. Cu unul dintre ',estea să fie prevăzut fie­care participante. * ' * * Esamene. Esamenele la scol­a elemen­tă capitală română ort. răs. din Brașov su­n Joi, Vineri și Sâmbătă în 17­18 și Iluniu st. v., în sala cea mare a edificiu­­l din Graver. Esamenele clasa­ III și IV de copii ș­i de copile se încheie cu cântări.­­ Esercițiile gimnastice se țin­­ cu clasa I­ w copii în 18 Iuniu de la 11 — 12 ore naie de ameri.­­Esercițiile de grădinărit se țin în 18 și 1 'Iuniu. Vicrurile de marfă ale copilelor din clasa Il—V, precum și ale elevelor din in­­ternat sunt expuse sub decursul esamenelor în sala de esaminare. Ju­menul practic din economia cas­nică (rm­agu­t, croitoriă, cusutul la ma­șină etc. se ține: cu elevele din internat în 20 suniițe la 6—6 ore p. m. în localul in­ternatul­u­ Es stațiile de jocuri etc. se țin­ cu copii și­­ idilele din scala froebeliană a bi­­sericei Sf. Icolae în 29 Iuniu dela 10—10­a d­e a. m. ft în sala cea mare a edificiului gmnasial. 1 Dumit­ă, în 29 Iuniu, după serviciul div.^ se va­ încheia anul scol. 1892/93 cu cetire­a clasiicațiunilor și împărțirea pre­miilor. . La fe te esamene precum și la în­­echeer.a 1 divă direcțiunea invită pe toți binevoitorii­^amicii sculelor. > & * înc Institutul Otetelișan. Academia română a numit o comisief­ compusă din d-nii D. Sturdza, I. Calinderî, V. A. Ureche și Ne­­gruți, care va fi însărcnată cu administrarea institutului Oteteleșanu, care va fi fondat la Măgurele. * * * O conferință internațion­ală se va ț ine probabil la Brucsela în tomna asta. Acesta membrilor nariam­en­tel °r, CO"­ au aderat la substituirea obligătore a resbe­lului prin arbitragiu. Deputații englesi au fă­cut acestá propunere, alegând în numitul scop data de 1 Octobre și Brucsela ca oraș de întâlnire. Lucrările acestei conferințe vor fi cu desăvârșire interesante, mai ales lacum, când se vorbesce atâta de desarmare. * * * Postul. Direcțiunea poștală­ telegrafică din Cluj escrie concurs pentru ocuparea pos­tului de magistru postal clasa III-a în Hu­­susău (comit. Tărnava mică). Lofa 310 fi. 45 fi. paușal de cancelarie, 52 fi. pentru in­­manuări și 10 °/o din venitul brut al telegra­fiei. Cererile au să se înainteze în decurs de 3 săptămâni la numita direcțiune. Musica la noi și corurile nóstre. Disertațiune ținută la adunarea ge­nerală din a. c. a reuniunei învățătorilor rom. gr. or. din diecesa Aradului, de Valeriu Mag­du. (Urmare). Și noi românii, ca un popor cu indivi­dualitate proprie națională, și noi avem mu­sica nostră cu caracter național. Ba dacă ar fi vorbă să măsur musica nostra în canti­tate și în calitate, atunci am afla póte cu uimire, că ea întrece cu mult, atât în fond, cât și în formă, musicele celor mai multe popore din Europa. Musica nostră e neîn­trecută în bogățiile sale, e de o frumsețe romanică și atât de variată în speciile sale, încât i s’ar pute da cu drept cuvânt atribu­tul de omnilaterală. Care popor de pildă mai pote arăta în genuitate atâtea ramuri din productele sale musicale, cari ramuri apoi se mai sub­­împart în diferite specii, cari de cari mai variate și mai felurite în nuanțe? Un ram al musicei nóstre sunt de pildă horele, alt ram doinele, altul ardelenele și 0răși altul cântecele poporale, și tote acestea în sute de variante, cari după natura jocului (dan­sului) cu care multe din ele sunt însoțite, primesc diferite numiri ca: Ardeleana, Cri­șana, Someșana, Bănâ­ana, Lugoșana apoi Călușerul, Bătuta, apoi Țarine, Brâne, Breze,

Next