Telegraful Roman, 1893 (Anul 41, nr. 1-143)
1893-06-10 / nr. 62
246 TELEGRAFUL ROMAN. Ministrul Kálnoky nu a rămas fără răspuns la vorbirile cehilor în delegațiunea austriacă. El a accentuat, că respectivii delegați au vorbit din punct de vedere particular, pe când delegații celorlalte popore ale monarhiei profesezu opinii diferite. Majoritatea acestor popore s’a pronunțat, fără îndoiali, în contra unei schimbări eventuale a politicei austro-ungare, cum ar dori tinerii cehi. Dacă tendințele alianței cu Germania, care există de la 1879 erau agresive, atunci ar fi trebuit, ca ele să se manifeste la un moment dat, ca fiind agresive, dar nime, nici la Berlin, nici la Roma sau Viena, nu s’a gândit să violeze pacea și să facă resboiu. Scopul triplei alianțe este limpezit de mult. Alianța va servi în cazul, când aliații vor fi atacați, fără de a fi provocat ei atacul. Dacă mai există undeva vre-o neîncredere, de sigur, că va dispare și acesta în curând. De dezarmare nu pate fi vorba, căci dezarmând Austro - Ungaria singură, ar remâne isolată și ar dovedi stare de slăbiciune. Ce privesce relațiile cu Rusia, în privința existenței unei convențiuni privitore la țările din Balcani, ministrul Kálnoky declară, că nu este nimic fapt Nu s’a întâmplat nimic ce se potă fi considerat, ca o schimbare, sau ca un eveniment politic. Raporturile cu Rusia, cari tot dăuna au fost cultivate, sunt din cele mai bune. Pot garanta, Zice Kálnoky, că țarul și guvernul rusesc, sunt animați de disposițiuni favorabile Austro- Ungariei. Discursul lui Kálnoky a fost desaplaudat. Importanța alegerilor ce se fac tocmai în aceste în Germania a atras atențiune întregei Europe. De când împăratul Wilhelm a disolvat parlamentul în Germania nu s’a vorbit și nu s’a lucrat altceva, decât despre alegeri și pentru alegeri. Este scrut, că alegerile actuale au fost provocate de căderea proiectului militar, care măresce efectivul de pace cu 59,000 omeni și sporesce bugetul militar cu 55 milione mărci pe an, ci în schimb serviciul de la 3 ani se reduce la 2 ani. Pretensiunile aceste esorbitante au deșteptat în sinul partidelor oposiționale o legitimă îngrijire, a cărei resultat a fost, cum se scie, căderea proiectului, ba chiar și a propunerei mijlocitore Huene, de a se reduce efectivul cu 13 mii de omeni mai puțin, de cum prevede proiectul primitiv. Gruparea partidelor în fața proiectului militar este următorea: Pentru proiect sunt național-liberalii, conservatorii liberi, conservatorii puri și polonii. Contra proiectului, sunt progresiștii, partidul catolic, social-democrații, guelfii, antisemiții, alsațienii și lotaringienii. Intre aceste partide decurge lupta electorală, care s-a început în 15 Iunie. Seriile telegrafice din Germania, ne arată, că liberalii naționali, chiar și dacă nu vor cade, vor eși totuși slăbiți și descuragiați din lupta electorală. Nimeni ar fi crezut, că partida, care spriginea politica marelui cancelar Bismack, se stea a fi în fața unui desastru și să fie în ajun de a pierde puterea din mâni. Căci ce însemneza asta cuceririle mari de mandate, ce le fac social-democrații și aliații lor? Aceștia au eșit deja învingători în tote cercurile din Berlin, au cucerit cele trei cercuri din Hamburg, au secerat laurii victoriei în Dresda și Breslau, au învins în München, Nürnberg, Lübeck, Königsberg, vin la balotage în forte multe cercuri și au mari șanse de reușită la poporațiunea rurală, pe care au câștigat-o în măsură îngrijitore pentru guvern. Renumitul social democrat, Bebel, a eșit victorios în Strassburg. Bebel este conducătorul social democraților și el înfierază de răpire luarea Alsației și Lotaringiei de la francezi în 1871. Social-democrații aveau în parlamentul disolvat numai 18 mandate, în cel nou, se crede, că vor ave cel puțin 60 și vor constitui partida cea mai bine organisată și mai intrepidă. Din partidele, cari spriginesc guvernul, până acum stau mai bine conservativii, deși au pierdut teremul în Berlin și în Sacsonia, unde le-au ocupat locul mai ales antisemiții, apoi partidul centrului, care formază azi două fracțiuni, dintre cari una spigineșce proiectul militar. Din resultatul de pănă acum al alegerilor s’ar pare, că proiectul militar nu va ave majoritate nici în parlamentul viitor. Intrega presa européna se ocupă cu succesele, ce le au câștigat socialiștii și accentueză, că Germania trebme să fie îngrigiată pentru viitoriu din causa terenului, ce l’au ocupat ei. Ziațele francese caracteriseza astfel in situațiunea din Germania. „Eveniment“ : Drumul este designat Noi nu ne amestecăm în alegerile germane. Putem fi liniștiți. Față de atitudinea acesta ostentativă a poporului, împăratul Wilhelm nu va cuteza să caute răsboiu. Nu vom avea deci resboiu. „Lanterne“ . Curentul de civilisațiune, care răpeste întrega lume, e mai puternic, decât voința contrară a împăratului Wilhelm. Acesta dorință trebue înfrântă. Acesta e dorința, ce trebue se o nutrescă oricine pentru salutea omenirei și care pare că se și îndeplinesce. „Germinal“ scrie: Trebue se urmărim cu atențiune și cu sânge rece evenimentele, cari se precipită dincolo de Rin. Trebue să terminăm repede reformele nostre militare. Comanda supremă trebue să fie încredințată ofițerilor mai tineri, cari posed o mai vastă inițiativă și mai multă abnegațiune. Trebue restaurată armata republicei, care să aibă, ca pe timpul generalilor Cleber și Hoche, avântul tinereței și eroismul. Cu un cuvânt, pressa franceză jiși esprimă satisfacțiunea, asupra resultatului alegerilor parlamentare din Germania. Totodată accentueza dinpregiurarea, că proiectul militar german va fi respins și de noul parlament. * * * f Necrolog. Maria Cosmanăsc. Roman, în numele său și al numeroșilor săi consângeni aduce la cunoscință mortea preaiubitului ei părinte Daniil Roman, proprietariu și jude comunal în Mezieș, întâmplată Marți, în 8/20 Iuniu a. c. în etate de 60 ani. înmormântarea să va face Joi, în 10/22 Iuniu a. c. în Mezieș. Fie-i țerina ușară și odihnalină! Noutăți. Cas de morte. Alaltieri, Marți, am primit o tristă veste din Mezieș. Daniil Roman, fratele Escelenției Sale I. P. S. D. archiepiscop și metropolit Miron Romanul, a reposat în aceiași ji. Daniil Roman a fost un fruntaș al comunei Mezieș. Mult timp el a fost, ca cel mai de frunte proprietar și econom în comună, jude comunal și epitrop al bisericii din Mezieș. Ca atare el a contribuit mult la înaintarea comunei sale. Astfel între altele prin stăruințele și jertfele sale s’a zidit o noua și frumosă biserică, care a fost sâințită prin Escelenția sa în anul 1888. Basa materială pentru zidirea bisericii a fost pusă de tatăl lui Daniil și al metropolitului nostru, de George Roman, iar după mortea bătrânului, Daniil fiind ales de epitrop, a sporit în mod însemnat fondul modest și a realizat dorința bătrânului, de a zidi o frumosă biserică. El lasă după sine un nume bun, un nume de bărbat, care a lucrat mult pentru binele obștesc. Fie-i odihna lină și memoria neuitată! * * * Esposiție electrică la Sibiiu. Programa esposiției electrice, despre care am făcut amintire în un număr de mai nainte, este fresată. Esposiția va fi în „Gesellschaftshaus 11 se va începe joi, în 29 Iunie n. și va ține pănă în 6 Iulie, eventual și mai departe. Intrarea pentru odată este 30 cr. de persona, cartă de permanență pentru întrega durata esposiției costă 1 fi. 20 cr. Se vor țină și mai multe prelegeri din sfera electricității. Participarea la aceste 10 cr. pe deasupra. In doua odăi vor fi espuse aparate telefonice, cu cari se vor face și producțiuni. In genere esposiția promite a fi interesantă și instructivă și atragem atențiunea publicului asupra ei. In anul proclim vom publica programa detaiată, precum și alte amănunte. * * * Cerculariu. Preasanția Sa Domnul episcop al Aradului loan Mețianu a esmis un cerculariu cătră preoțimea din dieceză, în care atrage atențiunea preoților și a înotătorilor ca se îndemne și pe poporul nos,cu a alege pe sema fiilor lui o carieră păin acuma prea puțin îmbrățoșată, carieră, la care se devotau cu predilecțiune străbunii noștri de odinióra, adecă la cariera ostășască sau militară. Noi din parte-ne încă ne-am ocupat cu acesta cestiune și am publicat și condițiunile de primire în scalele de cădeți. * * * Donațiunea d-lui I. Calinderu făcută Academiei române. „Monitoriul oficial“ din România a publicat decretul regal, prin care Academia română este autorizată a primi donațiunea ce s-a făcut la 19 Aprile dl loan Calinderu unul din membrii ei, donațiune compusă din întrega avere, ce reposatul I. Otetelișanu a lăsat-o dlui Calinderu, pentru a servi la înființarea unui institut de fete române. Părțile, din care se compune donațiunea după cartea de dare redactată de d-nul I. Calinderu sunt: 1. Casa din Bucuresci, calea Victoriei Nr. 49. 2. Moșia Măgurele cu castelul, parcul dependințele etc., din județul Ilfov. 3. Moșia Fundul Kiseletu din județul Ilfov. 4. Moșia Otetelișan din județul Râmnicul-Vâlcea. 5. Venitul averei de mai sus de la mortea d-nei Elena Otetelișanu, adecă dela 4 Decembre 188b pănă în Ziua de față. 6. Totă averea mobilă primită de dl I. Calinderu din succesiunea sus Zisei reposate, în temeiul actului de transacțiune autentificat de onor, tribunal de Ilfov la 26 Novembre 1892 sub Nr. 8694 și încheiat între moștenitorii de sânge și dl Calinderu. „Și în sfârșit — continuă actul de danie— orice altă avere mobilă ce s’ar descoperi ca făcând parte din patrimoniul reposatei Elena Otetelișanu. „Acest dar îl fac în limita drepturilor mele, așa cum sunt consfințite și precizate prin testamentele, hotăririle judecătoresci și transacțiunea specificată în acest act și prin titlurile și documentele de proprietate, ce mi s’au remis cu tóte drepturile și îndatorile prevézute într’ânsele“. Mai amintim, că valorea totală a averei dăruită Academiei române de dl I. Calinderu se urcă la însemnata sumă de patru milione lei. * * * Avis coriștilor. La cererea mai multor conducători de coruri vocale din comune, învățătoriul Ioan Vidu s’a hotărît a deschide un curs de musică vocală și instrumentală, cu începere dela 1 August a. c. st. v. Cursul, special pentru conducătorii de coruri, se va ț ine în Lugoj, având participătorii a lua la cunoscință urmatorele: 1. Durata instrucțiunei va fi de o lună (August). 2. Cursul se va începe și ținea numai atunci, dacă se vor arăta cel puțin 20 de participanți. 3. Cei ce voesc a frecventa cursul, vor avea se insinua cel mult pănă la 20 suhust. v. a. c. la oficiul protopresbiteral gr. or. din Lugoj, trimețând totodată înainte ca tacsa de instrucțiune suma de 5 fi. pentru îtreg cursul. Insinuarea nu se pute primi iă tacșa sus 7,â-4. Ca instrumente ajutătore vor servi: solina, flautul, harmoniai. Cu unul dintre ',estea să fie prevăzut fiecare participante. * ' * * Esamene. Esamenele la scola elementă capitală română ort. răs. din Brașov sun Joi, Vineri și Sâmbătă în 1718 și Iluniu st. v., în sala cea mare a edificiul din Graver. Esamenele clasa III și IV de copii și de copile se încheie cu cântări. Esercițiile gimnastice se țin cu clasa I w copii în 18 Iuniu de la 11 — 12 ore naie de ameri.Esercițiile de grădinărit se țin în 18 și 1 'Iuniu. Vicrurile de marfă ale copilelor din clasa Il—V, precum și ale elevelor din internat sunt expuse sub decursul esamenelor în sala de esaminare. Jumenul practic din economia casnică (rmagut, croitoriă, cusutul la mașină etc. se ține: cu elevele din internat în 20 suniițe la 6—6 ore p. m. în localul internatulu Es stațiile de jocuri etc. se țin cu copii și idilele din scala froebeliană a bisericei Sf. Icolae în 29 Iuniu dela 10—10a de a. m. ft în sala cea mare a edificiului gmnasial. 1 Dumită, în 29 Iuniu, după serviciul div.^ se va încheia anul scol. 1892/93 cu cetirea clasiicațiunilor și împărțirea premiilor. . La fe te esamene precum și la înecheer.a 1 divă direcțiunea invită pe toți binevoitorii^amicii sculelor. > & * înc Institutul Otetelișan. Academia română a numit o comisief compusă din d-nii D. Sturdza, I. Calinderî, V. A. Ureche și Negruți, care va fi însărcnată cu administrarea institutului Oteteleșanu, care va fi fondat la Măgurele. * * * O conferință internațională se va ț ine probabil la Brucsela în tomna asta. Acesta membrilor nariamentel °r, CO" au aderat la substituirea obligătore a resbelului prin arbitragiu. Deputații englesi au făcut acestá propunere, alegând în numitul scop data de 1 Octobre și Brucsela ca oraș de întâlnire. Lucrările acestei conferințe vor fi cu desăvârșire interesante, mai ales lacum, când se vorbesce atâta de desarmare. * * * Postul. Direcțiunea poștală telegrafică din Cluj escrie concurs pentru ocuparea postului de magistru postal clasa III-a în Hususău (comit. Tărnava mică). Lofa 310 fi. 45 fi. paușal de cancelarie, 52 fi. pentru inmanuări și 10 °/o din venitul brut al telegrafiei. Cererile au să se înainteze în decurs de 3 săptămâni la numita direcțiune. Musica la noi și corurile nóstre. Disertațiune ținută la adunarea generală din a. c. a reuniunei învățătorilor rom. gr. or. din diecesa Aradului, de Valeriu Magdu. (Urmare). Și noi românii, ca un popor cu individualitate proprie națională, și noi avem musica nostră cu caracter național. Ba dacă ar fi vorbă să măsur musica nostra în cantitate și în calitate, atunci am afla póte cu uimire, că ea întrece cu mult, atât în fond, cât și în formă, musicele celor mai multe popore din Europa. Musica nostră e neîntrecută în bogățiile sale, e de o frumsețe romanică și atât de variată în speciile sale, încât i s’ar pute da cu drept cuvânt atributul de omnilaterală. Care popor de pildă mai pote arăta în genuitate atâtea ramuri din productele sale musicale, cari ramuri apoi se mai subîmpart în diferite specii, cari de cari mai variate și mai felurite în nuanțe? Un ram al musicei nóstre sunt de pildă horele, alt ram doinele, altul ardelenele și 0răși altul cântecele poporale, și tote acestea în sute de variante, cari după natura jocului (dansului) cu care multe din ele sunt însoțite, primesc diferite numiri ca: Ardeleana, Crișana, Someșana, Bănâana, Lugoșana apoi Călușerul, Bătuta, apoi Țarine, Brâne, Breze,