Telegraful Roman, 1893 (Anul 41, nr. 1-143)

1893-10-16 / nr. 114

cut așa și în timpurile acestea este aperatarea cea mai mare a existenții nós­­tre naționale. Consolidându-se și în­­tărindu-se ea prin credința nestră­mutată a credincioșilor și faptele lor nobile, ne vom întări și consolida și noi sub aripele și scutul ei. Sufragiul universal la noi. Reforma electorală propusă de Taaffe cu înclinare spre sufragiul uni­versal, va ave pute influența și asupra stărilor nóstre — de părerea acesta erau multe foi magiare. „P. Coresp.“ dela 22 Octobre publică cu privire la acesta sub titlul „Austria și Ungaria“ o scrisore dela un patriot ungur, care trăieșce în Viena. In acesta scrisore se afl­ce între altele: Austria se află în plină crisă și acesta nu se va pute resolva fără de o zguduire tare. Reforma electorală cu sufragiul uni­versal, odată presentata camerei, nu mai póte fi luată de la ordinea slilei. Mișcarea, ce­ o va produce acesta reformă nu se va pute însă pentru durată opri la Laita, ci va trece și în Ungaria, unde pot se fie pregă­tiți, că ideia lărgirii dreptului electoral va bate la porțile parlamentului și va cere in­trare cu voce poruncitore. „Un stat, ca Ungaria, liberal și demo­crat (?) nu se póte se fie principial’ în con­tra acestei idei liberale și democratice, și dieta mai curând sau mai târziu va fi mo­­ralicesce silită, de a satisface în acesta pri­vință trebuinței, înainte de ce s’ar impune cu putere fisicâ. „Gouverner c’est prévoir“. Dacă națiunea magiară, dacă ralsa condu­­cătóre voesce se ferescá statul de sguduirile, cari pentru moment amenință Austria, atunci trebue să se facă curând și energic tot ceea ce dă unității statului și administrației cen­trale o putere de ajuns, spre a pute opune lărgirii dreptului electoral și chiar și gene­­ralisării lui un contrapond susți­tor de stat“. După acesta introducere (lice, că în­treg complectul reformelor puse la ordinea ț­itei trebue se se aducă în împlinire, prefa­­cându-se în legi, așa ca Ungaria se putá concede fără temere și claselor celor mai extinse dreptul electoral. „Nici deplina ega­litate a calificațiunei de drept electoral pe întreg teritoriul statului, ce formeza un pos­tulat al dreptății, ce nu se mai póte res­pinge, nici sufragiul universal, care va nă­văli impins de curentul neinvincibil al tim­pului și asupra nostră, nu vor fi periculose, dacă vor fi controlate de o administrație în sine tare“. De aceea, orice, partidele trebue să în­ceteze cu certele și toți aderenții ideii de stat magiar trebue să-și dea mâna, spre a duce în împlinire tote reformele, ce servesc acestei idei de stat­: reformele bisericesce, politice, apoi reformele administrației de stat .... „Sufragiul universal, și ca precursor al lui egalitatea, micșorarea censului în tota Ungaria, se va impune mai curând ori mai târziu — și încă probabil, că mai iute de­cât mai târz­iu — și Ungarei“.. . Față cu acesta eventualitate apeleza la compatrioții sei magiari, de a se uni și a face o politică practică național-libe­­rală. Ce ar fi urmarea unui drept electoral egal, pentru cei ce sciu scrie și ceti și se platesc­, se șlicem, un ceas de a fi.? Urmarea ar fi că ar întră în dietă pâte 30 sau cel mult 60 de deputați, ce nu vor fi destul de credincioși idei de stat, sau póte chiar cu tendințe centrifugale. Ce ar fi însă acești 30 sau 60, ba ce ar însemna chiar 100 de aceștia față cu 300—400 adicăi ideii de stat și uniți într’un partid, a căror greutate va fi încă mai mare prin curățenia alegerilor, din cari au eșit? Ce ar fi față cu camera magnaților, unde tendințele lor în cazul cel mai rău, ar avea pentru sine trei patru v­turi din sînul episcopilor ortodocși? Astăzi, când fidelii idei de stat sunt divizați în trei partide, cari se combat în­verșunat la alegeri nu póte fi vorba de­ o curățenie ideală a alegerilor.... Așa­dară: concentrare în jurul ideii de stat, apoi liberală, cavalerescă și bravă TELEGRAFUL ROMAN, cum se cuvine națiunei magiare, înaintare din propria inițiativă pe calea progresului și privitor la dreptul electoral. Acesta nu poate decât să aducă bine și se întărască Ungaria și magiarismul. „Gouverner c’est prévoir“. Noutăți. De la Curte. Maj. Lo­r monarh­ul și îm­­pérátesa regină au sosit în Budapesta, unde vor petrece două săptămâni. De cinci ani Maj. La impérátésa­­ regină nu a mai fost în Budapesta. * * * Arh­iducele Albrecht. Arh­iducele A­l­brecht a călătorit la Berlin. La gară a fost primit de împăratul Wilhelm și prinții casei domnitore. In onarea dânsului s’au arangiat festivități de curte deosebite. * * * Sinod episcopesc. Precum se anunță din Carloviț, ministrul de interne a încu­­nosciințat pe autoritățile bisericesci compe­tente, că Maj. La monarh­ul a conces, ca sinodul episcopesc sârbesc să se întrunesca pe­­liua de 30 Novembre a. e. n. pentru alegerea de episcopi în scaunele vacante din Neoplanta și St. Endre. Esmiterea unui comisariu, după cum s’a obicinuit timp de o sută de ani, nu va ave acum ioc, ceea ce dovedeșce deplina încredere, ce o are Maj. La monarh­ul și regimul față cu patriarh­ul Brancovici. Aceeași scrie anunță, că patri­arh­ul a făcut din nou pașii necesari ca congresul bisericei sârbesci să se potă con­voca în primăvara anului viitoriu. * * * Constituire. Societatea școlarilor dela gimnasiul superior din Năsăud, — pentru anul scolastic 1893/94 sub conducerea d-lui profesor Halița la 24 Septembre st. n. a. c. s’a constituit în următorul mod : Președinte Constantin Moisil din cl. VIII., vicepreșe­dinte: Hie Popescu din cl. VII., notariu: Ioan Moldovan din cl. VIII., vice­notariu : Ioan Tahișiu din cl. VII., redactor: Vasiliu Șuteu din cl. VIII., bibliotecariu: Valeriu Tanco din cl. Vili., vicebibliotecariu : George Blaga din cl. VII., casariu: Simion Pușcaș din cl. VII, controlor : loan Morar din cl. VII. # *• * Suplement. Atragem atențiunea cetito­rilor la suplementul alăturat la acest numer. Raport despre adunarea generală a „Reuniunii învățătorilor români ort or. din distric­tul Sibiiului“, ținută la 26 și 27 Sep­tembre c. st. v. în Avrig. (Urmare.) După ridicarea ședinței prime, până când membrii comitetului central au făcut unele visite pe la fruntașii noș­tri din comune, ceialalți membrii ai reuniunei au cercetat spatiosa grădină a reposatului bar. Bruckenthal. Ime­diat după aceea toți membrii reuniu­nei au fost invitați la un prânz comun oferit gratuit de comitetul paroh­ial și comunal de acolo. Nu ne aștepta­sem la atât sacrificiu din partea har­nicilor avrigeni, se vede însă că spi­ritul social pătruns este și în clasa po­porului nostru agricultor, și că seiu prețul pe acei gregari neobosiți, cari în tăcere, în liniște, nedesbinați în par­tide mereu lucră pentru înaintarea ne­­mului lor în cultură. Meritul princi­pal în acesta privința îl au fără îndo­ială P. O D. loan Cândea, protopres­­biter, dl loan Macsim, notariu comu­nal, precum și corpul invățătoresc de acolo, cari au făcut tot posibilul pentru a ne procura distracție pe de o parte, ci pe de altă a oferi dânșii în mod indirect unor învățători diurnele rece­­rute, cari durere din partea mai mul­tor comitete paroc­iale li se detrag sau din reavoință sau din necunoștință de causă. Primescu dar numitele cor­­porațiuni mulțămita nostră pentru os­pitalitatea manifestată membrilor reu­­uniunei cu ocasiunea ținerii adunării generale de acolo. La acel banchet s’au ținut și mai multe toaste. Președintele reuniunei, dl Dr. D. P. Barcianu a ri­dicat pocalul în sănătatea harnicilor avrigeni pentru căldurosa primire, de carea am fost părtași, protopresbiterul I. Cândea în onorea președintelui, pro­fesorul Vasile Bologa a bcut în sănă­tatea membrilor reuniunei, profesorul Dr. Petru Șpan a toastat pentru con­­tinuarea spiritului de înfrățire între membrii din cele trei tx­acte protopres­­biterale, secretariul George Joandrea a bcut în sănătatea protopresbiterilor tractuali, special în sănătatea proto­­presbiterului I. Cândea, ei membrul Dumitru Lăpedat ținând un toast plin de humor și satiră care a făcut forte mult haz, în sănătatea membrilor din despărțământul Avrigului. In decursul banchetului o capelă de musicanți din Făgăraș angagiați anume pentru ban­chet, a efecutat mai multe piese na­ționale. După a mecji la orele 31/2 s’a în­ceput ședința a doua, in care presi­­diul pune la ordinea c­ilei cetirea di­­sertațiunei: „Posiția istoriei în planul de învățământ și metodul ei“, de mem­brul Ioan Popovici, profesor la scala civilă de fete. Autorul în partea primă a diser­­tațiunei se ocupă cu multă cunoșcință de causă cu deslegarea întrebărei : „Contribue și istoria cu ceva la rea­­lisarea scopului educațiunei ?“. Ne spune, că „în primul loc din istoria patriei, din istoria poporului nostru trebue să scotem materialul de învă­țământ, căci din acesta are se învețe elevul a iubi poporul, cărui aparține, a admira cu pietate tot ce părinții au creat bun și frumos, a i­especta obiceiurile și moravurile poporului, din acesta va învăța a-și iubi patria și a se jertfi chiar pentru densa, din acesta va învăța a cunosce a respecta, a admira și a imita virtuțile și mă­rirea strămoșilor.“ In partea a doua autorul ne arată modul, cum ar tre­bui se se propună istoria în scalele poporale. Ne spune, că materialul istoric, ce­e­a se prelucra în scală, înainte de tote trebue împărțit în părți mai mici, în așa numitele uni­tăți metodice, recomandându-ne cu totă căldura propunerea istoriei după treptele formale. Disertațiunea fiind de o valore nedisputaveră, adunarea generală după o disensiune, la care iau parte membrii Dr. P. Span, Stoia D. Lăpădat și în urmă presidiul, la propunerea membrului G. Jandrea de­cide a se esprima disertantului I. Po­povici mulțumită protocolară. Același membru, dl Ioan Popo­vici, ne prezintă o schiță a unei pre­legeri practice din studiul istoriei, luându-și pe substrat poesia. Mama lui Ștefan cel Mare de D. Bolintinenu. In urma discusiunei, la care au par­ticipat membrii Dr. P. Span, Nicolau Nemțu și presidiul, adunarea gene­rală a acceptat în general ca potri­vite vederile espuse de prelegător lu­­ându-le spre plăcută cunoscință, și se face comunicația din țara Oltu­lui, de la Făgăraș, cu cele două orașe de frunte ale Ardelului, cu Sibiiul de-o parte și cu Brașovul de altă parte. In anii din urmă s’a construit dela Si­­biiu pănă la Făgăraș și o linie de cale ferată. Drumul de țară al Făgărașului, precum am amintit mai nainte, se ră­­mur­esce între satele Veștem și Tălmaciu, din drumul ce duce dela Sibiiu la Turnul­ Roșu și se îndrepta spre răsărit. Mergând pe el, trecem preste riul Ci­­bin și urcăm delul, ce se nalță lângă satul Brad. De pe culmea acestui del ni se deschide o panoramă frumosă înderept asupra plăcutului șes al Ci­­binului, asupra cetății ruinate Lands­­kron și în valea de munte a Sadului, era înainte, asupra Țerii Oltului și asu­pra munților Făgărașului, cari se nalță imposant la drepta. Dincolo de Brad drumul trece preste Olt, pe un pod de lemn aco­perit și astfel intrând în Țara Oltului, sosim în curând la comuna Avrig. Avrigul este un sat mare românesc, cu 2759 de locuitori, dintre care partea cea mai mare (2472 de suflete) sunt români. Aici să află scaunul unui protopopiat român gr. or de care să­­ ia 23 de parochii cu 21,885 suflete și o scolă elementară română gr. or. cu 4 învățători. Dar în Avrig lucrul cel mai însemnat este o criptă, sub care zac rămășițele pă­­mântesci ale unui suflet mare românesc, osă­­mintele marelui nostru bărbat de scula George Lazar. George Lazar a fost născut la anul 1779 în Avrig și întorcându-se din Româ­nia, unde a pus temelia sculelor naționale și a deșteptat pe români din letargia lor secu­­lară, a murit aici în anul 1823. El a fost înmormântat în curtea bise­ricei gr. or. din Avrig, lângă biserică, or la anul 1864 a fost desgropat și osele — căci numai acele s’au mai aflat — au fost înmor­mântate din nou, tot în curtea bisericei, dar la o depărtare cam de 20 pași dela zidul bisericei. Aici s-a făcut Carol Rossetti în semn de recunoscințâ o criptă de marmoră roșietică. Pe patra care stă î’idicată în sus și care are în vârf o cruciuliță de metal să află următoriul epitaf, tăiat cu litere cirile: Viețuitoriule ! Stăi puțintel și cete ace Dup’acesta socotesce Trista omului scrte Nepregetatóre mórte. Ce ești tu, eu am fost Acesta ’nvață de rost. Ce sunt eu acum, vei fi Când ciasul îti va sosi. 1 George Lazar theol. Transilv. N. 1779 M. 1823. El pe patra care acopere mormântul, și care asemenea e de marmoră roșietică, este urmatorea inscripțiune cu litere latine: „Precum Christos pe Lazar din morți a înviat Așa tu Român­ia din somn ai deșteptat. Lui George Lazar a ridicat acest monument scolariul seu Ha­giul și ieroselimii Carol Comite de Rosetti, la anul 1864. In Avrig să mai află un castel, cu grădină frumósa, care odiniora a fost a gu­vernatorului Ardenului Bruckenthal, apoi o fabrică de sticlă, care însă acum e pustie și o altă fabrică de postav dur (halina), pro­prietatea unor sași din Cisnădia. (Va urma). (Va urma) PARTEA SCIENTIFICĂ ȘI LITERARĂ. Țara nostră. Descriere poporală a Ardelului de Silvestru Moldovan. (Urmare). Pe șesul, ce se extinde la polele acestor munți, merge pe țermul stâng al Oltului un drum de țară, care îm­preună Sibiiul cu Brașovul trecând de-a lungul țerii Oltului, pri­n Făgă­raș și prește munții Perșanilor. Acest drum este unul din cele mai vechi drumuri ale țerii nostre și e forte cetat, fiind calea de comunicație^n­cipală a oltenilor, pe care s’ 455 Mulțămită. Tuturor preastimaților prietini și cuno­scuți, cari din tristul incident al mutării la cele eterne a preaiubitului soț și părinte, Dr. loan Crisian, fost protopresbiter și pro­fesor seminarial, prin condolențe, participare la înmormântare și daruri de cununi au con­tribuit a ne mângâia în durerea nostra, ne­­putându-ne adresa fie­căruia în parte, îi ru­găm să primesca pe acestă cale adânc sim­țită nostra mulțumită. Sibiiu, 26 Octobre, 1893. Văd. Maria Crisian, în numele său și al copiilor.

Next