Telegraful Roman, 1893 (Anul 41, nr. 1-143)
1893-10-16 / nr. 114
cut așa și în timpurile acestea este aperatarea cea mai mare a existenții nóstre naționale. Consolidându-se și întărindu-se ea prin credința nestrămutată a credincioșilor și faptele lor nobile, ne vom întări și consolida și noi sub aripele și scutul ei. Sufragiul universal la noi. Reforma electorală propusă de Taaffe cu înclinare spre sufragiul universal, va ave pute influența și asupra stărilor nóstre — de părerea acesta erau multe foi magiare. „P. Coresp.“ dela 22 Octobre publică cu privire la acesta sub titlul „Austria și Ungaria“ o scrisore dela un patriot ungur, care trăieșce în Viena. In acesta scrisore se aflce între altele: Austria se află în plină crisă și acesta nu se va pute resolva fără de o zguduire tare. Reforma electorală cu sufragiul universal, odată presentata camerei, nu mai póte fi luată de la ordinea slilei. Mișcarea, ce o va produce acesta reformă nu se va pute însă pentru durată opri la Laita, ci va trece și în Ungaria, unde pot se fie pregătiți, că ideia lărgirii dreptului electoral va bate la porțile parlamentului și va cere intrare cu voce poruncitore. „Un stat, ca Ungaria, liberal și democrat (?) nu se póte se fie principial’ în contra acestei idei liberale și democratice, și dieta mai curând sau mai târziu va fi moralicesce silită, de a satisface în acesta privință trebuinței, înainte de ce s’ar impune cu putere fisicâ. „Gouverner c’est prévoir“. Dacă națiunea magiară, dacă ralsa conducătóre voesce se ferescá statul de sguduirile, cari pentru moment amenință Austria, atunci trebue să se facă curând și energic tot ceea ce dă unității statului și administrației centrale o putere de ajuns, spre a pute opune lărgirii dreptului electoral și chiar și generalisării lui un contrapond susțitor de stat“. După acesta introducere (lice, că întreg complectul reformelor puse la ordinea țitei trebue se se aducă în împlinire, prefacându-se în legi, așa ca Ungaria se putá concede fără temere și claselor celor mai extinse dreptul electoral. „Nici deplina egalitate a calificațiunei de drept electoral pe întreg teritoriul statului, ce formeza un postulat al dreptății, ce nu se mai póte respinge, nici sufragiul universal, care va năvăli impins de curentul neinvincibil al timpului și asupra nostră, nu vor fi periculose, dacă vor fi controlate de o administrație în sine tare“. De aceea, orice, partidele trebue să înceteze cu certele și toți aderenții ideii de stat magiar trebue să-și dea mâna, spre a duce în împlinire tote reformele, ce servesc acestei idei de stat: reformele bisericesce, politice, apoi reformele administrației de stat .... „Sufragiul universal, și ca precursor al lui egalitatea, micșorarea censului în tota Ungaria, se va impune mai curând ori mai târziu — și încă probabil, că mai iute decât mai târziu — și Ungarei“.. . Față cu acesta eventualitate apeleza la compatrioții sei magiari, de a se uni și a face o politică practică național-liberală. Ce ar fi urmarea unui drept electoral egal, pentru cei ce sciu scrie și ceti și se platesc, se șlicem, un ceas de a fi.? Urmarea ar fi că ar întră în dietă pâte 30 sau cel mult 60 de deputați, ce nu vor fi destul de credincioși idei de stat, sau póte chiar cu tendințe centrifugale. Ce ar fi însă acești 30 sau 60, ba ce ar însemna chiar 100 de aceștia față cu 300—400 adicăi ideii de stat și uniți într’un partid, a căror greutate va fi încă mai mare prin curățenia alegerilor, din cari au eșit? Ce ar fi față cu camera magnaților, unde tendințele lor în cazul cel mai rău, ar avea pentru sine trei patru vturi din sînul episcopilor ortodocși? Astăzi, când fidelii idei de stat sunt divizați în trei partide, cari se combat înverșunat la alegeri nu póte fi vorba de o curățenie ideală a alegerilor.... Așadară: concentrare în jurul ideii de stat, apoi liberală, cavalerescă și bravă TELEGRAFUL ROMAN, cum se cuvine națiunei magiare, înaintare din propria inițiativă pe calea progresului și privitor la dreptul electoral. Acesta nu poate decât să aducă bine și se întărască Ungaria și magiarismul. „Gouverner c’est prévoir“. Noutăți. De la Curte. Maj. Lor monarhul și împérátesa regină au sosit în Budapesta, unde vor petrece două săptămâni. De cinci ani Maj. La impérátésa regină nu a mai fost în Budapesta. * * * Arhiducele Albrecht. Arhiducele Albrecht a călătorit la Berlin. La gară a fost primit de împăratul Wilhelm și prinții casei domnitore. In onarea dânsului s’au arangiat festivități de curte deosebite. * * * Sinod episcopesc. Precum se anunță din Carloviț, ministrul de interne a încunosciințat pe autoritățile bisericesci competente, că Maj. La monarhul a conces, ca sinodul episcopesc sârbesc să se întrunesca peliua de 30 Novembre a. e. n. pentru alegerea de episcopi în scaunele vacante din Neoplanta și St. Endre. Esmiterea unui comisariu, după cum s’a obicinuit timp de o sută de ani, nu va ave acum ioc, ceea ce dovedeșce deplina încredere, ce o are Maj. La monarhul și regimul față cu patriarhul Brancovici. Aceeași scrie anunță, că patriarhul a făcut din nou pașii necesari ca congresul bisericei sârbesci să se potă convoca în primăvara anului viitoriu. * * * Constituire. Societatea școlarilor dela gimnasiul superior din Năsăud, — pentru anul scolastic 1893/94 sub conducerea d-lui profesor Halița la 24 Septembre st. n. a. c. s’a constituit în următorul mod : Președinte Constantin Moisil din cl. VIII., vicepreședinte: Hie Popescu din cl. VII., notariu: Ioan Moldovan din cl. VIII., vicenotariu : Ioan Tahișiu din cl. VII., redactor: Vasiliu Șuteu din cl. VIII., bibliotecariu: Valeriu Tanco din cl. Vili., vicebibliotecariu : George Blaga din cl. VII., casariu: Simion Pușcaș din cl. VII, controlor : loan Morar din cl. VII. # *• * Suplement. Atragem atențiunea cetitorilor la suplementul alăturat la acest numer. Raport despre adunarea generală a „Reuniunii învățătorilor români ort or. din districtul Sibiiului“, ținută la 26 și 27 Septembre c. st. v. în Avrig. (Urmare.) După ridicarea ședinței prime, până când membrii comitetului central au făcut unele visite pe la fruntașii noștri din comune, ceialalți membrii ai reuniunei au cercetat spatiosa grădină a reposatului bar. Bruckenthal. Imediat după aceea toți membrii reuniunei au fost invitați la un prânz comun oferit gratuit de comitetul parohial și comunal de acolo. Nu ne așteptasem la atât sacrificiu din partea harnicilor avrigeni, se vede însă că spiritul social pătruns este și în clasa poporului nostru agricultor, și că seiu prețul pe acei gregari neobosiți, cari în tăcere, în liniște, nedesbinați în partide mereu lucră pentru înaintarea nemului lor în cultură. Meritul principal în acesta privința îl au fără îndoială P. O D. loan Cândea, protopresbiter, dl loan Macsim, notariu comunal, precum și corpul invățătoresc de acolo, cari au făcut tot posibilul pentru a ne procura distracție pe de o parte, ci pe de altă a oferi dânșii în mod indirect unor învățători diurnele recerute, cari durere din partea mai multor comitete parociale li se detrag sau din reavoință sau din necunoștință de causă. Primescu dar numitele corporațiuni mulțămita nostră pentru ospitalitatea manifestată membrilor reuuniunei cu ocasiunea ținerii adunării generale de acolo. La acel banchet s’au ținut și mai multe toaste. Președintele reuniunei, dl Dr. D. P. Barcianu a ridicat pocalul în sănătatea harnicilor avrigeni pentru căldurosa primire, de carea am fost părtași, protopresbiterul I. Cândea în onorea președintelui, profesorul Vasile Bologa a bcut în sănătatea membrilor reuniunei, profesorul Dr. Petru Șpan a toastat pentru continuarea spiritului de înfrățire între membrii din cele trei txacte protopresbiterale, secretariul George Joandrea a bcut în sănătatea protopresbiterilor tractuali, special în sănătatea protopresbiterului I. Cândea, ei membrul Dumitru Lăpedat ținând un toast plin de humor și satiră care a făcut forte mult haz, în sănătatea membrilor din despărțământul Avrigului. In decursul banchetului o capelă de musicanți din Făgăraș angagiați anume pentru banchet, a efecutat mai multe piese naționale. După a mecji la orele 31/2 s’a început ședința a doua, in care presidiul pune la ordinea cilei cetirea disertațiunei: „Posiția istoriei în planul de învățământ și metodul ei“, de membrul Ioan Popovici, profesor la scala civilă de fete. Autorul în partea primă a disertațiunei se ocupă cu multă cunoșcință de causă cu deslegarea întrebărei : „Contribue și istoria cu ceva la realisarea scopului educațiunei ?“. Ne spune, că „în primul loc din istoria patriei, din istoria poporului nostru trebue să scotem materialul de învățământ, căci din acesta are se învețe elevul a iubi poporul, cărui aparține, a admira cu pietate tot ce părinții au creat bun și frumos, a iespecta obiceiurile și moravurile poporului, din acesta va învăța a-și iubi patria și a se jertfi chiar pentru densa, din acesta va învăța a cunosce a respecta, a admira și a imita virtuțile și mărirea strămoșilor.“ In partea a doua autorul ne arată modul, cum ar trebui se se propună istoria în scalele poporale. Ne spune, că materialul istoric, ceea se prelucra în scală, înainte de tote trebue împărțit în părți mai mici, în așa numitele unități metodice, recomandându-ne cu totă căldura propunerea istoriei după treptele formale. Disertațiunea fiind de o valore nedisputaveră, adunarea generală după o disensiune, la care iau parte membrii Dr. P. Span, Stoia D. Lăpădat și în urmă presidiul, la propunerea membrului G. Jandrea decide a se esprima disertantului I. Popovici mulțumită protocolară. Același membru, dl Ioan Popovici, ne prezintă o schiță a unei prelegeri practice din studiul istoriei, luându-și pe substrat poesia. Mama lui Ștefan cel Mare de D. Bolintinenu. In urma discusiunei, la care au participat membrii Dr. P. Span, Nicolau Nemțu și presidiul, adunarea generală a acceptat în general ca potrivite vederile espuse de prelegător luându-le spre plăcută cunoscință, și se face comunicația din țara Oltului, de la Făgăraș, cu cele două orașe de frunte ale Ardelului, cu Sibiiul de-o parte și cu Brașovul de altă parte. In anii din urmă s’a construit dela Sibiiu pănă la Făgăraș și o linie de cale ferată. Drumul de țară al Făgărașului, precum am amintit mai nainte, se rămuresce între satele Veștem și Tălmaciu, din drumul ce duce dela Sibiiu la Turnul Roșu și se îndrepta spre răsărit. Mergând pe el, trecem preste riul Cibin și urcăm delul, ce se nalță lângă satul Brad. De pe culmea acestui del ni se deschide o panoramă frumosă înderept asupra plăcutului șes al Cibinului, asupra cetății ruinate Landskron și în valea de munte a Sadului, era înainte, asupra Țerii Oltului și asupra munților Făgărașului, cari se nalță imposant la drepta. Dincolo de Brad drumul trece preste Olt, pe un pod de lemn acoperit și astfel intrând în Țara Oltului, sosim în curând la comuna Avrig. Avrigul este un sat mare românesc, cu 2759 de locuitori, dintre care partea cea mai mare (2472 de suflete) sunt români. Aici să află scaunul unui protopopiat român gr. or de care să ia 23 de parochii cu 21,885 suflete și o scolă elementară română gr. or. cu 4 învățători. Dar în Avrig lucrul cel mai însemnat este o criptă, sub care zac rămășițele pământesci ale unui suflet mare românesc, osămintele marelui nostru bărbat de scula George Lazar. George Lazar a fost născut la anul 1779 în Avrig și întorcându-se din România, unde a pus temelia sculelor naționale și a deșteptat pe români din letargia lor seculară, a murit aici în anul 1823. El a fost înmormântat în curtea bisericei gr. or. din Avrig, lângă biserică, or la anul 1864 a fost desgropat și osele — căci numai acele s’au mai aflat — au fost înmormântate din nou, tot în curtea bisericei, dar la o depărtare cam de 20 pași dela zidul bisericei. Aici s-a făcut Carol Rossetti în semn de recunoscințâ o criptă de marmoră roșietică. Pe patra care stă î’idicată în sus și care are în vârf o cruciuliță de metal să află următoriul epitaf, tăiat cu litere cirile: Viețuitoriule ! Stăi puțintel și cete ace Dup’acesta socotesce Trista omului scrte Nepregetatóre mórte. Ce ești tu, eu am fost Acesta ’nvață de rost. Ce sunt eu acum, vei fi Când ciasul îti va sosi. 1 George Lazar theol. Transilv. N. 1779 M. 1823. El pe patra care acopere mormântul, și care asemenea e de marmoră roșietică, este urmatorea inscripțiune cu litere latine: „Precum Christos pe Lazar din morți a înviat Așa tu România din somn ai deșteptat. Lui George Lazar a ridicat acest monument scolariul seu Hagiul și ieroselimii Carol Comite de Rosetti, la anul 1864. In Avrig să mai află un castel, cu grădină frumósa, care odiniora a fost a guvernatorului Ardenului Bruckenthal, apoi o fabrică de sticlă, care însă acum e pustie și o altă fabrică de postav dur (halina), proprietatea unor sași din Cisnădia. (Va urma). (Va urma) PARTEA SCIENTIFICĂ ȘI LITERARĂ. Țara nostră. Descriere poporală a Ardelului de Silvestru Moldovan. (Urmare). Pe șesul, ce se extinde la polele acestor munți, merge pe țermul stâng al Oltului un drum de țară, care împreună Sibiiul cu Brașovul trecând de-a lungul țerii Oltului, prin Făgăraș și prește munții Perșanilor. Acest drum este unul din cele mai vechi drumuri ale țerii nostre și e forte cetat, fiind calea de comunicație^ncipală a oltenilor, pe care s’ 455 Mulțămită. Tuturor preastimaților prietini și cunoscuți, cari din tristul incident al mutării la cele eterne a preaiubitului soț și părinte, Dr. loan Crisian, fost protopresbiter și profesor seminarial, prin condolențe, participare la înmormântare și daruri de cununi au contribuit a ne mângâia în durerea nostra, neputându-ne adresa fiecăruia în parte, îi rugăm să primesca pe acestă cale adânc simțită nostra mulțumită. Sibiiu, 26 Octobre, 1893. Văd. Maria Crisian, în numele său și al copiilor.