Telegraful Roman, 1893 (Anul 41, nr. 1-143)
1893-01-14 / nr. 4
TELEGRAFUL ROMAN. Edarea unei foi pedagogice. (In ehe« re.) 7. Având în vedere, ca foia să fie accesibilă fiecărui învățătoriu, prețul abonamentului tiu va trece preste 3 fl. v. a pe tui presupunând un număr de 600 abonamente plătite, în care cai se pot acoperi tóte chieltuelile tipografiei și ale redacțiunei și ale colaborării, rămânând și un mic profit. Când numărul acesta de abonanți plătitori, nu s’ar putea dobândi prin modalitatea amintită în p. 11., Venerabilul consistoriu să fie rugat a veni în ajutoriu prin o potrivită subvenție anuală. 8. Editura și tipărirea foii o va primi tipografia archidiecesană, care va primi abonamentele și va plăti remunerațiunile și onorarele transpunând comitetului de redacțiune sumele cuvenite pe fiecare an în 4 rate, rămânând ca venitul curat după cele 600 abonamente să între în un fond de reservă menit v a asigura edarea faței în viitor. Când fondul va fi destul de mare pentru acest scop, o parte a venitului curat se va distribui la alte fonduri archidiecesane. 9. Pentru cazul când numărul abonamentelor plătite ar trece preste mie, costul abonamentului ficsat cu 311.. se va reduce la o sumă și mai mică. 10. Având în vedere, căldarea foiei s’ar putea începe și esistența ei ar fi asigurată numai pentru cașul, când ar fi asigurate 600 abonamente plătite. Venerabilul consistoriu se fie rugat a sprijini lucrarea acesta în favorul sculelor și a învățătorilor prin aceea, că va îndatora pe fiecare comună, care susține școlă confesională să prenumere soia pentru șcala confesională din comună, de asemenea să fie îndatorată oricare reuniune învățătorescă și subreuniunea prenumăra din mijlocele proprii cel puțin câte 1 exemplar eventual și mai multe, după mijlocele de care dispune. In feliul acesta, fără prea mare îngreunare, s’ar putea asigura numărul trebuincios de abonamente plătite, cari sparte prin abonamente din partea învățătorilor particulari și altor persone ar putea ajunge la suma de 800—1000, când apoi ar permite indicata reducere a prețului de abonament. 11. Faia ar urma a se eda începând cu anul scolariu și sfârșind cu el, vase 4.Cît *n 20 numeri de cel puțin o colă format octav mare, articulii principali cu cicero, ceialalți cu garmond, la 1 ma și la 15 a fiecărei luni 12. Comitetul redacțional își va determina lucrările sale mai deaprope în un regulament intern. 13. Venerabilul consistoriu să fie rugat a dispune, ca concursele la posturile învățătoresci să se publice în acestă faie, care se primască și factele cuvenite pentru aceste publicațiuni. 14. Pentru cazul de încetare al foii biblioteca și eventualul mobiliar al redacțiunei trece la biblioteca seminariului Andreian și la bibliotecile reuniunilor învățătoresci. Condusele ce onoratele adunări generale ale reuniunilor invățătoresci le vor aduce în acest obiect, fie că ele aderază întru tote la părerile indicate mai sus p. 1 —13, fie că vor mai adăuga și altele la dânsele, fie că vor modifica unele din aceste păreri, veți binevoi, prin comitetul central al reuniunei d-vóstre ale comunica comitetului central al reuniunei nóstre pentru ca combinându-le tote se putem presenta generatului consistoriu poftită părere concretă asupra înființărei foii pedagogice și astfel să facem cu toții un nou pas înainte în cele ce privesc scala, învățământul și educațiunea tinerei generațiunei a viitoriului numului nostru. Din ședința comitetului central și reuniunei învățătorilor ort. or. români din districtul Sibiiului, ținută în Sibiiu la 30 iuniu (12 iuliu n.) 1892. Dr. D. I. Barcian, I. Popoviciu, preș. secret. Noutăți. O măsură disciplinară. Mai mulți feciori din reg. al 62-lea din Alba-Iulia sau făcut vinovați de un mic esces, pentru care comandantul batalionului drept pedepsa a orânduit ca 2 compagnii să facă un exercițiu pe un dig de 23 grade dela Alba Iulia pănă la Vințul de jos, și retour, tefuri. Din cei 153 feciori nu au ’remas 10 La unii le-au înghețat urechile, la alții nasul, la alții degetele la piciore ori la mâni. Spitalul e plin de bolnavi. Măsura acesta draconică în atâta a spăltat pe comandante, încât nu a concos din causa bigului musica la cânțirea apei, ca nu cumva se degete instrumentele musicale din biseriă pănă în piața mare a orașului. In afacerea acesta dep. Ugron a făcut în dieta din Budapesta o interpelație. * . * * Invitare la „Petrecerea cu dans" ce se va arangia de cătră tinerimea română din Seseiori în salele scólei gr. or. la 28 latinaim 1893 st. n. Începerea la 7 ore sera. Venitul curat este destinat pentru înființarea unui fond scolastic. Prețul de intrare de familie 1 fl., de persona 50 cr. Oferte mari uimase se primesc cu mulțămita și se vor vizita pe cale publică. Domniiaspeți sunt rugați a se îngriji de tipt Pentru cuartir se va îngriji comitetul arangial-r. * * * Invitare la „Balul“ ce se va arangia în 16/28 ianuariu în „Otelul central“ din Brad. Venitul e destinat pentru „fondul protopresbiteral al trad. Zarand“. Prețul de intrare, de persona 1 fl., de familie 2 fl. Începutul la 8 ore sera. Pentru comitet: Dr. Pavel Oprima, Dr. Ioan Radu, președinte, secretariu, Stefan Albu, Constantin Costin cassariu, controlor. publice.Contribuiri și suprasolviri se vor curta * * * Invitare la petrecerea cu joc aranjată de inteligența Vișteană ce se va ținea în 17/29 ianuariu 1893 în casele lui Nicolae 8andru din Viștea suf. începutul la 7 ore sara. — Venitul curat este destinat pentru fondul casinei înființânde. Prețul de intrare , de persona 80 cr. Comitetul arangiator. * * Bal. Societatea academică „Junimea“ invită la „Balul“ care se va arangia Lunii în 25 lanuarie (6 Februarie) 1893 în sala societății filarmonice din Cernăuți. Președinte de onore: Baronul Alecsandru Vasilco. Proș. comit.arangiator. Președ. societății: Bar. George Styrcea, Alecsandru Popovici. Începutul la 8Y2 ore seta. Prețul de intrare 4 fl., — logia 20 fl. * * * Necrolog. Comuna bisericesca și politică Zernesci aduce cu durere la cunoscință trecerea din viața a lui Aldimir Badiu, notariu comunal, membru și notariu al comitetului parohial, membru al sinodului protopopesc, membru al Asociațiunei transilvane pentru literatura și cultura poporului român etc. care după scurte, dar grele suferințe în anul etății al 50-lea, al 25-lea an al funcționărei sale ca notariu, și al 21 lea al fericitei sale căsătorii, la 10/22 ianuariu 1893, dimineța fiind împărtășit cu sf. Tame, și a dat nobilul său suflet in mânile Creatoriului lăsând în greu doliu pe soția sa cu 9 copii minoreni. Fie-i țărîna ușară și memoria binecuvântată 1 prealabilă a decis să alegă pe subpretorele P. V. de membru municipal alăturea cu 9 români. A și reușit P. V. și tot Porsena 4>ce: »Noi ținem a fi mândri de sucesul nostru“. Se vă fie de bine ! Pentru publicul mare, ca să aibă criterii de judecată, vom însemna următorele despre alesul băițenilor, despre subpretorele P. V. El are meritul împreună cu șeful seu de a fi ținut două luni de zare miliție pe capul românilor în Baia de Criș și Brad, din Iuliu pănă în Septembre 1892; mai are apoi și meritul, că în personă a făcut percursiuuni la câțiva inteligenți în Brad, ba pe un inteligent l-a ținut în costumul de nopte pănă ce i-a cercetat tóte hârtiuțele. Aceste sunt lucruri apărute în fiuare, și Persena trebuia să le scie, precum le sciu alții din depărtare. Nu vezi die Porsenă și nu ai văslui în conferința prealabilă, că opiniunea publică o să ve condamne. Ce vei fi °e die P- lui Nenea Avram din Herțegani, sau lui Stan din Baița dacă a4i îi pui în listă pe subpretorese, ce a trimis gendarmi pe capul popilor, ă rămâne în causa alegerei de deputat îi vei (R ce nu asculte de subpretorele? Tocmai subpretorii se fie chemați a respresenta interesele românesci în adunările municipale! Och! sancta simplicitas ! Nu vezi c-lem, că prin alegerea efeptuită ați propagat demoralizarea în alegători, căci ce insamnă a alege pre unul ce lucră contra intereselor tale, decât a propaga demoralizare. E luptă de a linge mâna care te pălmesce ? De altcum să nu lungesc vorba. Dacă consciința dlui Porsena e atât de lalsă, ca se se umple de mândrie în fața faptelor enorate, nimenu o să-l conturbe. Porsena fiind carnelegile vede cai verdi pe păreți și înfiându-și plâmânile strigă: „Lase toți conducerea în Brad omului competent și nu voăscă toți gregarii să fie generali!“ Ei bine. Unul din apropierea dlui V. D. singurul chemat — după P. a fi general și câte tote — ne spune, că dânsul a compus singur sedulele, dânsul le-a împărțit cui a vrut și cum a sciut și când a fost vorba de a pacta cu pretorele lumea alegătore a fugit, zicând protopretorelui să vorbescă cu dl V. D Acesta însă nu a voit să stea de vorbă cu protopretorele, și pare că bine a făcut. Dacă lista dlui V. D. a căzut, nu i a imputat nime, cu atât mai vârtos, că chiar cei ce își întind mâna în blid cu dânsul, nu s’au arătat, când au fost să-și dea votul, ci și-au văzut de ale lor trebșore Va să 4ica era generalisimul, dar nu erau gregari! Aici e răul. Și se o soie Porsena, și toți cei din giurul alei cu carne, că pre cât sciu eu impregiurările, nime nu zoresce a lua locuru de general. Sunt însă și în Brad, și chiar afară din Brad, destui cari ne am săturat a vede o grămadă de lucruri stând baltă spre rușinea tuturor. Ori pote dl Porsena crede, că e bine a și închide totă lumea ochii, ca să nu vadă indolența, ce se manifestază adese în afaceri publice prin părțile Zarandului, și nime să nu supună criticei ceea ce reu să face. Atât deocamdată pentru luminarea publicului. Neinteresatul, de ar fi și acela de una și aceeași națiune, așa stă lucru și cu poporele , fii unui popor sau a unei națiuni simpatisază mai mult cu fii aceleiași națiuni, și au mai multă atragere unii cătră alții, — și dacă cugetăm, că și în deceniul al 70-lea din secolul acestea, erau neguțători români și în orașele principale din acestă țară, precum în Brașov, Sibiiu, Mureș-Oșorheiu, în număr nu neînsemnat, și mulți dintre ei dispuneau de avere de sute de mii de floreni, erau și în orașe de al 2-lea rang și în opt de neguțători români avuți, pe când astăzi și în orașele principale din Transilvania abia este unul doi și acelora încă le merge rău! Avem un număr însemnat de meseriași în Sibiiu și în alte orașe din țară, avem și in orașe de al doilea rang, în opinie și sate dară și acelora le merge rău, fiind mare concurență de o parte, oi de altă parte căci sunt puțin spriginiți dacă luăm d. e. Sibiiul cu un număr de sute de funcționari sași la magistrat și în alte oficii de diverse ramuri, vedem că aceștia nu prea cumpără lucruri produse de meseriași de națiunea nostră, ci de la meseriași sași, ținând ei strini la 4isa: „cămașa este mai aprope ca paltonul“ Drept aceea, când noi seim, că fii celorlalte națiuni din patriă ’și dau banii anumit pentru mărfuri și manufacturi la neguțători și meseriași de ai lor, când noi seim, că pentru aceste națiuni au fost timpuri mai favorabile, au în mânile lor industria în măsura, în care ea se póte găsi în Transilvania, stau prin urmare materialminte cu mult mai bine ca noi, când noi seim, că neguțătorii noștri sunt pretutindenea aprope de a apune, și meseriașilor noștri încă le merge rău, urmără raționalminte că noi înteligința clericală și laică din orașe și dela sate se fim conduși de sentimente adevărat frățesci, se ne interesăm de ei, să ținem și noi la 4 a sa de mai sus: „Cămeșa este mai aprópe ca paltonul“, să cumpărăm pentru noi, pentru familiile nóstre și pentru casele nóstre mărfuri dela neguțători români, să dăm florenii și crucerii noștri la conaționali de ai noștri. Căderea lor în abis se o înlăturăm fiind ea în detrimentul națiunii. Să tocmim vestminte și încălțăminte și alte obiecte anume; carii de și ceva mai scumpe de cum le am pută cumpăra în stabilimente jidovesci, sunt cu mult mai trainice, ca cele din bolte, lucrate cu mașina în fabrici; acelea sunt și mai greu de reparat, și reparațiile costază mai mult ca cele dela meseriași. Majoritatea populațiunei în acestă țară suntem noi românii, aflători în tote părțile ei, prin urmare crearea unei clase de mijloc nu ne va fi prea dificil, numai noi inteligința clericală și laică să ne încordăm puterile la acesta. Le îndemnăm și pe poporul nostru rustic a sprijini și el neguțătorii și meserieșii noștrii în modul arătat. Străinii nu ne ajută la ajungerea acestui scop, noi trebue să ținem în vederea sa, ajută-te, apoi și Dumnezeu te ajută. Georgiu Tăbăcariu. Corespondente particulare ale „Telegrafului Român“. De pe malul Mureșului în ianuariu 1893. Prea onorată redacțiune! In numărul 137 din 1892 din „Tel. Rom“ un anume „Porsena“ ocupându-se de alegerea de membrii municipali în cercul Bârței, debutată cu o mistificare nedemnă, voind a reflecta corespondentele Max. Voind ca să se facă lumină ve rog d-le redactor a publica următorele șire: „Porsena“, chiar el și nn altul (zice . Românii din țara Bârții în o conferință Sibiiu, 22 ianuarie n., 1893. Ajutate, apoi și Dumnezeu te ajută. Creați fiind omenii după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, s-ar părea că ei toți de pe întreg globul pământului sunt frați unii cu alții cum sunt frații cei dulci dela doi părinți, dar nu este așa. Omenii din lumea acesta sunt împărțiți in popore sau națiuni cu limbi deosebite, și precum frații dela doi părinți sunt legați și și cu mai multă atragere unii cătră alții decât cătră copii vecinilor lor. 15 Proiectul de lege asupra învățământului primar și normal primar presentat în camera României de domnul ministru al instrucțiunei Mache Ionescu. (Urmare.) Capitolul III. Scalele normale. Secția I. Disposițiuni generale. Art. 35. Scalele normale sunt aședeminte de stat, a căror menire este de a forma corpul didactic al scalelor primare urbane și rurale.