Telegraful Roman, 1893 (Anul 41, nr. 1-143)

1893-01-14 / nr. 4

TELEGRAFUL ROMAN. Edarea unei foi pedagogice. (In ehe« re.) 7. A­vând în vedere, ca foia să fie accesibilă fie­cărui învățătoriu, pre­țul abonamentului tiu va trece preste 3 fl. v. a pe tui presupunând un nu­măr de 600 abonamente plătite, în care cai se pot acoperi tóte chieltuelile ti­pografiei și ale redacțiunei și ale co­laborării, rămânând și un mic profit. Când numărul acesta de abonanți plă­titori, nu s’ar putea dobândi prin mo­dalitatea amintită în p. 11., Venerabi­lul consistoriu să fie rugat a veni în ajutoriu prin o potrivită subvenție anuală. 8. Editura și tipărirea foii o va primi tipografia arch­idiecesană, care va primi abonamentele și va plăti re­­munerațiunile și onorarele transpunând comitetului de redacțiune sumele cu­venite pe fie­care an în 4 rate, rămâ­nând ca venitul curat după cele 600 abonamente să între în un fond de re­­servă menit v a asigura edarea faței în vi­itor. Când fondul va fi destul de mare pentru acest scop, o parte a venitului curat se va distribui la alte fonduri archidiecesane. 9. Pentru cazul când numărul abonamentelor plătite ar trece preste mie, costul abonamentului ficsat cu 3­11.. se va reduce la o sumă și mai mică. 10. Având în vedere, că­ldarea foiei s’ar putea începe și esistența ei ar fi asigurată numai pentru cașul, când ar fi asigurate 600 abonamente plătite. Venerabilul consistoriu se fie rugat a sprijini lucrarea acesta în fa­vorul sculelor și a învățătorilor prin aceea, că va îndatora pe fie­care co­mună, care susține școlă confesională să prenumere soia pentru șcala confe­sională din comună, de asemenea să fie îndatorată ori­care reuniune învă­­țătorescă și subreuniune­a prenumăra din mijlocele proprii cel puțin câte 1 exemplar eventual și mai multe, după mijlocele de care dispune. In feliul acesta, fără prea mare îngreunare, s’ar putea asigura numă­rul trebuincios de abonamente plătite, cari spar­te prin abonamente din par­­tea învățătorilor particulari și altor persone ar putea ajunge la suma de 800—1000, când apoi ar permite in­dicata reducere a prețului de abona­ment. 11. Faia ar urma a se eda înce­pând cu anul scolariu și sfârșind cu el, va­se 4.Cît *n 20 numeri de cel pu­țin o colă format octav mare, articu­­lii principali cu cicero, ceialalți cu garmond, la 1­ ma și la 15 a fie­cărei luni 12. Comitetul redacțional își va determina lucrările sale mai deaprope în un regulament intern. 13. Venerabilul consistoriu să fie rugat a dispune, ca concursele la pos­turile învățătoresci să se publice în acestă faie, care se primască și factele cuvenite pentru aceste publicațiuni. 14. Pentru cazul de încetare al foii biblioteca și eventualul mobiliar al redacțiunei trece la biblioteca se­­minariului Andreian și la bibliotecile reuniunilor învățătoresci. Cond­usele ce onoratele adunări generale ale reuniunilor invățătoresci le vor aduce în acest obiect, fie că ele aderază întru tote la părerile indicate mai sus p. 1 —13, fie că vor mai adă­­uga și altele la dânsele, fie că vor mo­difica unele din aceste păreri, ve­ți binevoi, prin comitetul central al reu­­niunei d-vóstre ale comunica comite­tului central al reuniunei nóstre pen­­tru­ ca combinându-le tote se putem presenta generatului consistoriu pof­tită părere concretă asupra înființărei foii pedagogi­ce și astfel să facem cu toții un nou pas înainte în cele ce privesc scala, învățământul și educați­­unea tinerei generațiunei a viitoriului numului nostru. Din ședința comitetului central și reuniunei învățătorilor ort. or. ro­­­­mâni din districtul Sibiiului, ținută în Sibiiu la 30 iuniu (12 iuliu n.) 1892. Dr. D. I. Barcian, I. Popoviciu, preș. secret. Noutăți. O măsură disciplinară. Mai mulți feciori din reg. al 62-lea din Alba-Iulia sau făcut vino­vați de un mic esces, pentru care comandantul batalionului drept pedepsa a orânduit ca 2 compagnii să facă un exercițiu pe un dig de 23 grade dela Alba Iulia pănă la Vin­­țul de jos, și retour, tefuri. Din cei 153 feciori nu au ’remas 10 La unii le-au înghețat urechile, la alții nasul, la alții degetele la piciore ori la mâni. Spitalul e plin de bolnavi. Măsura acesta draconică în atâta a spăltat pe com­andante, încât nu a concos din causa bigului musica la cânțirea apei, ca nu cumva se degete instrumentele musi­cale din biser­i­­ă pănă în piața mare a orașului. In afacerea acesta dep. Ugron a făcut în dieta din Budapesta o interpelație. * . * * Invitare la „Petrecerea cu dans" ce se va arangia de cătră tinerimea română din Seseiori în salele scólei gr. or. la 28 latin­aim 1893 st. n. Începerea la 7 ore sera. Venitul curat este destinat pentru înfi­ințarea unui fond scolastic. Prețul de intrare de familie 1 fl., de persona 50 cr. Oferte mari uimase se primesc cu mul­țămita și se vor vizita pe cale publică. Domnii­aspeți sunt rugați a se îngriji de t­ipt Pentru cuartir se va îngriji comitetul arangial-r. * * * Invitare la „Balul“ ce se va arangia în 16/28 ianuariu în „Otelul central“ din Brad. Venitul e destinat pentru „fondul pro­­topresbiteral al trad­. Zarand“. Prețul de intrare, de persona 1 fl., de familie 2 fl. Începutul la 8 ore sera. Pentru comitet: Dr. Pavel Oprima, Dr. Ioan Radu, președinte, secretariu, Stefan Albu, Constantin Costin cassariu, controlor. publice.Contribuiri și suprasolviri se vor curta * * * Invitare la petrecerea cu joc aranjată de inteligența Vișteană ce se va ținea în 17/29 ianuariu 1893 în casele lui Nicolae 8andru din Viștea suf. începutul la 7 ore sara. — Venitul curat este destinat pentru fondul casinei înființânde. Prețul de intrare , de persona 80 cr. Comitetul arangiator. * * Bal. Societatea academică „Junimea“ invită la „Balul“ care se va arangia Lunii în 25 lanuarie (6 Februarie) 1893 în sala societății filarmonice din Cernăuți. Președinte de onore: Baronul Alecsandru Vasilco. Pro­ș. comit.­arangiator. Președ. societății: Bar. George Styrcea, Alecsandru Popovici. Începutul la 8Y2 ore seta. Prețul de intrare 4 fl., — logia 20 fl. * * * Necrolog. Comuna bisericesca și poli­tică Zernesci aduce cu durere la cunoscință trecerea din viața a lui Aldimir Badiu, notariu comunal, membru și notariu al co­mitetului paroh­ial, membru al sinodului pro­­topopesc, membru al Asociațiunei transilvane pentru literatura și cultura poporului român etc. care după scurte, dar grele suferințe în anul etății al 50-lea, al 25-lea an al func­­ționărei sale ca notariu, și al 21 lea al feri­citei sale căsătorii, la 10/22 ianuariu 1893, dimineța fiind împărtășit cu sf. Tame, și a dat nobilul său suflet in m­ânile Creatoriului lăsând în greu doliu pe soția sa cu 9 copii minoreni. Fie-i țărîna ușară și memoria binecu­vântată 1 prealabilă a decis să alegă pe subpre­torele P. V. de membru municipal ală­turea cu 9 români. A și reușit P. V. și tot Porsena 4>ce: »Noi ținem a fi mândri de sucesul nostru“. Se vă fie de bine ! Pentru publicul mare, ca să aibă criterii de judecată, vom însemna ur­mătorele despre alesul băițenilor, des­pre subpretorele P. V. El are meritul împreună cu șeful seu de a fi ținut două luni de zare miliție p­e capul ro­mânilor în Baia de Criș și Brad, din Iuliu pănă în Septembre 1892; mai are apoi și meritul, că în personă a făcut percursiu­uni la câți­va inteligenți în Brad, ba pe un inteligent l-a ținut în costumul de nopte pănă ce i-a cer­cetat tóte hârtiuțele. Aceste sunt lucruri apărute în­­ fiuare, și Persena trebuia să le scie, precum le sciu alții din depărtare. Nu vezi die Porsenă și nu ai văslui în con­ferința prealabilă, că opiniunea publică o să ve condamne. Ce vei fi °e die P- lui Nenea Avram din Herțegani, sau lui Stan din Baița dacă a4i îi pui în listă pe subpretorese, ce a trimis gendarmi pe capul popilor, ă ră­mâne în causa alegerei de deputat îi vei (R ce nu asculte de subpretorele? Tocmai sub­­pretorii se fie chemați a respresenta in­teresele românesci în adunările muni­cipale! Och! sancta simplicitas ! Nu vezi c-le­m, că prin alegerea efeptuită ați propagat demoralizarea în alegători, căci ce insamnă a alege pre unul ce lucră contra intereselor tale, decât a propaga demoralizare. E luptă d­e a linge mâna care te pălmesce ? De alt­­cum să nu lungesc vorba. Dacă consciința dlui Porsena e atât de lalsă, ca se se umple de mân­drie în fața faptelor enorate, nime­nu o să-l conturbe. Porsena fiind carnelegile vede cai verdi pe păreți și înfiându-și plâmânile strigă: „Lase toți conducerea în Brad omului competent și nu voăscă toți gregarii să fie generali!“ Ei bine. Unul din apropierea dlui V. D. singurul chemat — după P. a fi general și câte tote — ne spune, că dânsul a compus singur sedulele, dân­sul le-a împărțit cui a vrut și cum a sciut și când a fost vorba de a pacta cu pretorele lumea alegătore a fugit, zicând protopretorelui să vorbescă cu dl V. D Acesta însă nu a voit să stea de vorbă cu protopretorele, și pare că bine a făcut. Dacă lista dlui V. D. a căzut, nu i a imputat nime, cu atât mai vârtos, că chiar cei­ ce își întind mâna în blid cu dânsul, nu s’au ară­tat, când au fost să-și dea votul, ci și-au văzut de ale lor trebșore Va să 4ica era generalisimul, dar nu erau gregari! Aici e răul. Și se o soie Porsena, și toți cei din giurul alei cu carne, că pre cât sciu eu im­pregiurările, nime nu zoresce a lua locuru de general. Sunt însă și în Brad, și chiar afară­­ din Brad, destui cari ne am săturat a vede o gră­madă de lucruri stând baltă spre ru­șinea tuturor. Ori pote dl Porsena crede, că e bine a și închide totă lu­mea ochii, ca să nu vadă indolența, ce se manifestază adese în afaceri pu­blice prin părțile Zarandului, și nime să nu supună criticei ceea ce reu să face. Atât deocamdată pentru lumi­narea publicului. Neinteresatul, de ar fi și acela de una și aceeași națiune, așa stă lucru și cu poporele , fii unui popor sau a unei națiuni sim­­patisază mai mult cu fii aceleiași na­țiuni, și au mai multă atragere unii cătră alții, — și dacă cugetăm, că și în deceniul al 70-lea din secolul aces­tea, erau neguțători români și în ora­șele principale din acestă țară, pre­cum în Brașov, Sibiiu, Mureș-Oșorheiu, în număr nu neînsemnat, și mulți dintre ei dispuneau de avere de sute de mii de floreni,­­ erau și în orașe de al 2-lea rang și în opt de neguță­tori români avuți, pe când astăz­i și în orașele principale din Transilvania abia este unul doi și acelora încă le merge rău! Avem un număr însemnat de me­seriași în Sibiiu și în alte orașe din țară, avem și in orașe de al doilea rang, în opinie și sate dară și acelora le merge rău, fiind mare concurență de o parte, oi de altă parte căci sunt pu­țin spriginiți dacă luăm d. e. Sibiiul cu un număr de sute de funcționari sași la magistrat și în alte oficii de diverse ramuri, vedem că aceștia nu prea cumpără lucruri produse de meseriași de națiunea nostră, ci de la meseriași sași, ținând ei strini la 4isa: „cămașa este mai aprope ca paltonul“ Drept aceea, când noi seim, că fii celorlalte națiuni din patriă ’și dau banii anumit pentru mărfuri și manu­facturi la neguțători și meseriași de ai lor, când noi seim, că pentru aceste națiuni au fost timpuri mai favorabile, au în mânile lor industria în măsura, în care ea se póte găsi în Transilva­nia, stau prin urmare materialminte cu mult mai bine ca noi, când noi seim, că neguțătorii noștri sunt pre­­tutindenea aprope de a apune, și me­seriașilor noștri încă le merge rău, urmără raționalminte că noi înteligința clericală și laică din orașe și dela sate se fim conduși de sentimente adevărat frățesci, se ne interesăm de ei, să ținem și noi la 4 a sa de mai sus: „Cămeșa este mai aprópe ca paltonul“, să cum­părăm pentru noi, pentru familiile nóstre și pentru casele nóstre măr­furi dela neguțători români, să dăm florenii și crucerii noștri la conațio­nali de ai noștri. Căderea lor în abis se o înlăturăm fiind ea în detrimen­tul națiunii. Să tocmim vestminte și încălțăminte și alte obiecte anume; carii de și ceva mai scumpe de cum le am pută cumpăra în stabilimente jidovesci, sunt cu mult mai trainice, ca cele din bolte, lucrate cu mașina în fabrici; acelea sunt și mai greu de reparat, și reparațiile costază mai mult ca cele dela meseriași. Majoritatea populațiunei în acestă țară suntem noi românii, aflători în tote părțile ei, prin urmare crearea unei clase de mijloc nu ne va fi prea dificil, numai noi inteligința clericală și laică să ne încordăm puterile la acesta. Le îndemnăm și pe poporul nostru rustic a sprijini și el neguță­torii și meserieșii noștrii în modul arătat. Străinii nu ne ajută la ajun­gerea acestui scop, noi trebue să ținem în vedere­a­ sa, ajută-te, apoi și Dumne­­zeu te ajută. Georgiu Tăbăcariu. Corespondente particulare ale „Telegrafului Român“. De pe malul Mureșului în ianuariu 1893. Prea onorată redacțiune! In nu­mărul 137 din 1892 din „Tel. Rom“ un anume „Porsena“ ocupându-se de alegerea de membrii municipali în cer­cul Bârței, debutată cu o mistificare nedemnă, voind a reflecta corespon­dentele Max. Voind ca să se facă lu­mină ve rog d-le redactor a publica următorele șire: „Porsena“, ch­iar el și nn altul (zice . Românii din țara Bârții în o conferință Sibiiu, 22 ianuarie n., 1893. Ajutate, apoi și Dumne­zeu te ajută. Creați fiind omenii după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, s-ar pă­rea că ei toți de pe întreg globul pământului sunt frați unii cu alții cum sunt frații cei dulci dela doi părinți, dar nu este așa. Omenii din lumea acesta sunt împărțiți in popore sau națiuni cu limbi deosebite, și precum frații dela doi părinți sunt legați și și cu mai multă atragere unii cătră alții de­cât cătră copii vecinilor lor. 15 Proiectul de lege asupra învățământului primar și normal primar presentat în camera României de domnul ministru al instrucțiunei Mache Ionescu. (Urmare.) Capitolul III. Scalele normale. Secția I. Disposițiuni generale. Art. 35. Scalele normale sunt așed­e­­minte de stat, a căror menire este de a forma corpul didactic al scalelor primare ur­bane și rurale.

Next