Telegraful Roman, 1893 (Anul 41, nr. 1-143)

1893-10-14 / nr. 113

450 TELEGRAFUL ROMAN, care este durerosă pentru tote cla­­uzele poporațiunei. Nici un fel de re­gulament social nu va ave succes, dacă nu va fi prevenit de disposițiuni, cari să potă mântui țara de depresiunea economică. Causa principală a fost politica­rea financiară, care a luat asupră și cheltueli, ce trec îndoit ve­nitele, or capitalele s’au contras cu percente forte mari în străinătate. * .* pilele aceste ’si-a serbat Albert, regele Lad­oniei jubileul militar de 50 ani Acum s’au împlinit 50 de ani de când regele a devenit soldat și încă înainte de-a deveni rege a es­­celat pe câmpul de luptă. In 1866 regatul Sacsoniei a fost aliat cu Aus­tria și oștea sacsonă a fost condusă de el. Mai mare rol însă a jucat in 1870 în resboiul german-francez. Os­tea Sacsoniei întărită și înmulțită a operat în întrega campanie sub con­ducerea lui. El și a câștigat succese însemnate la urmărirea și închiderea în Sedan a ostei lui Mac-Mahon, pre­cum și la asediul Parisului. Aceste su­ccese­­ au câștigat un însemnat renume militar și după ce a devenit rege cu­vântul lui a avut și are mare punct în consiliul militar german Se vor­­besce chiar că într-un eventual resboiu el ar ave să ducă un rol de frunte în conducere, asemenea lui Moltke în 1870. Acesta se vede și de acolo că cât interes a arătat față de ma­nevrele mari dela Güns. Regele este de 65 de ani, dar cu totă vârsta îna­intată este în deplină vigore trupescu și sufletescu * * * Despre primirea rușilor în Paris să mai scriu următorele: In 20 Oc­­tobre pe bulevarde s’a adunat o mul­țime de omeni al căror număr se soco­­tesce a fi fost aprope un milion. Ofițerii ruși visitază edificile pu­blice. Directorii instutelor primiră pe ofițerii ruși cu vorbiri patiotice și pacinice. Femei și copii întindea ofițe­­rilor "Tbuchete de flori..................... In 21 Octobre, dr. Mohrenheim ambasadorul rus din Paris, a făcut o vi­­sită lui Avelane, vorbind cu el despre participarea ofițerilor ruși la înmor­mântarea lui Mac Mahon. Ospeții ruși au pus pe coșciugul mareșalului o mi­nunată cunună. Metropolitul din Paris a dat o circulară, în care z­ice, că acesta alianță intimă a celor două națiuni însemneza pentru patrie binecuvântarea lui Dum­nezeu ci pentru Europa chezășia pă­cii și sigurității. Din causa acesta me­tropolitul dă ordin clerului subaltern ca în tote bisericile diecesei sale să țină „Te Deum“ -uri. El­­ face mai de­­parte, că pe Francia o pătrunde adânc participarea Rusiei la înmormântarea lui Mac Mahon și deci ordonă, că după „Te Demn“ se se cânte „de profundis. Din causa înmormântării lui Mac- Mahon a trebuit să se schimbe pro­gramul serbărilor, representanța de gală de la operă s’a dat Marți. Ospeții francezi au dejunat în 21 Octobre la ministeriul de interne La banchet ministrul președinte Dupuy a ridicat un toast pentru țarul, ța­­revna și familia țarului, apoi pentru Avelane și pentru marina și armata rusescă. Lui Dupuy i-a răspuns dr. Mohrenheim, clicând, că pate nu va mai ave ocasie de-a goli un pă­­hat pentru președintele Carnot, de aceea prin toastul său strigă din adân­cul inimei: Trăiască președintele Car­not. Trăiască republica franceză. Ad­­miralul Avelane într’un toast călduros își goli păharul pentru ministru pre­ședinte Dupuy și pentru prosperitatea Franciei. După banchet a fost mare recep­­țiune, or după acesta ofițerii ruși s’au dus la „Grand Hotel“, unde s’a aran­­giat în onorea lor exerciții de scrimă . Noutăți. Proces pentru vătămare de onore. Pe Marți 24 i. e. n. a fost pusă Z­ de pertrac­tare în plus a procesului pentru Vate­rn­a­r­e­a de onore, făcută prin declaraț­iu­­nile revoltătore de bun simț și publicate în „Tribuna“ Nr. 133 și 135 din 1892. Dl Ioan Henteș, retrăgendu-și încă înainte cu câ­­te­va zile declarațiunea, dl loan Bratu l-a escepționat; oi tribunalul a achitat dimpre­­ună cu dl I. Henteș și pe N. Roman și S. Bocu, ca împreună autori ai declarațiunei, deore­ce în sensul legei, dacă și numai pentru unul dintre acuzați se retrage acasa, ea se priveșce de retrasă și pentru ceilalți făptu­itori. Ioan B ii B­ii Șirianul și Dr. I. Gr­ecu autorii declarațiunei din Nr. 133 al „Tribunei“ nu s'au presentat. La cererea re­­presentantului acusatori­ului, a d-lui Dr. Otto Czikmántori, tribunalul a hotârît să se țină pentru aceștia altă­­ri de pertractare. Curtea cu jurați s’a compus în partea cea cea mai mare din profesori de univer­­versitate, advocați, amploiați de stat și co­­mitatenți superiori.* ifi * nand. Călătoria archiducelui Francisc Ferdi­Presum­ptivul nostru moștenitor de tron s’a întors Z­lile trecute din călătoria, ce a făcut-o în jurul pământului. Călătoria a durat 10 luni. Principele a plecat spre răsărit și s-a întors acasă prin America. In decursul călătoriei a condus chiar, însemnând în el de și­ experiențele, impresiile și ob­servările sale. piartul se compune din 12 volume mari. Unele părți din aceste se va publica în tipar. Despre ^iariu­l arh­iduce­­lui spun fiarele m­emțesci, că e forte intere­sant și instructiv. Forte de amănuntui sunt caracterisate în el particularitățile Budiștilor, Bramanilor etc., fanatismul religios al Fakirilor, particulari­tățile istorico-culturale ale țărilor și locui­torilor. Cu deosebire esceleză prințul în des­crierea diferitelor jocuri­­­i petreceii de sport ale poparelor esoi­ce. El nu neglijeză însă nici­decum amănuntele culturale­ pe lângă cele etnografice: astfel, de exemplu, arată un mare interes pentru marile industrii din In­dia, Australia și America. Descrierile de peisage nu sun­t nici ele neglijate. O deosebită impresie au fă­cut asupra prințului munții Himalaia. Arh­iducele a adus cu sine numerose colecțiuni din țerile, pe unde a umblat. Ele cuprind 400 lăzi mari. * * ifi Ultima „operă“ a lui Hunfalvy. Se scie, că în anii din urmă ai vieței sale, gigan­ticul „istoric“ al magiarilor, Paul Hunfalvy s’a ocupat cu scrierea unei nouă „istorii“ privitore la „Rumuni“, cum îi botezase el. Martea însă nu l’a lăsat să mai debuteze înaintea lumei unguresci și cu acesta nouă comedie a sa; el a murit înainte de a-și fi completat scrierea, la care de altmintrelea se Z­ce, că a muncit ani de Zile- Manuscri­sul rămas de el, care ar conține un fel de „istorie“ și încă o „istorie sistematică“ a „minunilor“ până în secolul al 16-lea, s’a conservat de academia unguresca din Buda­pesta, care l’a predat unui elev al lui Hun­falvy, anume lui Réthy László, cu însărci­narea, ca să-l aranjeze și să-l publice. Réthy a și satisfăcut însărcinărei, așa că ultima „operă“ rămasă de Hunfalvy va apare cât de curând în editura academiei magiare din Budapesta.-- Vom vedea, ce m­irotenie va mai fi și acesta. * Un episcop patriotic. Foile magiare vestesc, că dr. Valyi Ianos episcopul gr. cat. ruten al Eperjeșului este forte patriotic și „servece” după cum i-e datoriafa causa ma­­giarismului.“ Etă pentru­ ce, dr. Valgi a adre­sat o ordinațiune la toți preoții diecesei sale, ca fie care să substerne la el, în decurs de opt z­le diplomele de învățător din parohii­, precum și atestatele, ce le au învățătorii dela cursurile su­pretorice d­e limba m­agiară. Tot odata să raporteze, care învețător n’are di­plomă, care întru cât vorbesce limba ma­­giară și cu ce succes pote propune în scolă acesta limbă . Scolă de finanțe di România are să să deschidă la 1 Noemvre o scolă specială de finanțe, carea se prepare tineri pentru toți romii finanțiali din­­ eră. Cursul va fi de trei ani, tinerii, cari doresc a fi primiți în seara acesta, trebuie se aibă bacalaurea­tul (maturitatea) gimnasial, real sau comer­cial. Statul dă pentru tinerii lipsiți 20 sti­pendii și 60 lei pe­ lună. «• *«• Memoarele lui Mac-Mahon. Mac-Ma­hon și-a terminat acum câți­va ani memoa­­rele sale și a dispus să se publice numai după mortea lui. Ele constau din cinci vo­lume grase. Intrega lucrare să împarte în 4 părți: expedițiile din Africa, resboiul din 1870—71, o stea de la Versail­es și presidenția republicei. Insemnările încep cu anul 1837 și să termină cu presidenția lui Mac-Mahon. Cu­ deosebire sunt, precum să spune, intere­sante părțile din urmă, în care să descopăr multe lucruri necunoscute și documente, re­­feritore la evenimentele, ce au precedat pre­sidenția lui și abalierea de president. Multe din aceste, să Z'cer l­a vâr 6 neplăcute pen­tru unii. Despre Mac-Mahon să povestesc mai multe anecdote, cari caracter bzaza pe acest bărbat, soldat din creștet până în tălpi. Intre altele să spune, că pe când Mac- Mahon era president, s’a întâmplat o estin­­dare mare de apă. Ministrul ca să i mă­­rescă popularitatea, de care nu să prea bu­cura, pe când a­u ști el la fața locului, a aranjat un pericol de înecare simulat al unei familii, pe care ar fi fost să o scape Mac- Mahon. El însă nu scia nimic despre lucru. Când să părea că familia se află în perico­lul cel mai mare în mijlocul apelor, m­ais­trul Zie lui Mac-Mahon să sară în ajutoriul ei cu o luntre, ce să afla la țerm. Presi­dentul, care să ți­ne strict de resortul său, zise: „Acesta se ține de sfera de activitate a ministrului de marină“. Avellane și stindardul francez. ț­arele aduc spirea despre o deosebită manifestație a admiralului Avellane pentru stindardul fran­ces. Când ofițerii escadrei rusești au mers la „Cercle militau“ din Paris, și mulțimea imensă striga: „L’amiral! L’amiral!“ el a apărut pe balcon, a luat stindardul frances, ce se afla arborat acolo, și la îmbrățișat și sărutat de repetite ori. Raportorul unei foi, care a fost de de față, ș­i e> ca astfel de demonstrațiune nu s’a mai pomenit, decât pe timpul, când gloria imperiului roman era la culme. * # * * * # Cronică.­ ­ Din comitatul Albei de jos. Culesul viilor s’a început, însă în z­iua când se începe să și termină cu culesul. Nici că se pote numi cules. In unele comune proprietarii de frunte abia adună 10—30 vedre, or cei săracii adună strugurii în câte un ciuberașiu. Cucuruzele s’au fost îndreptat, însă tot nu ca să acopere trebuințele omenilor. La pr­măvară cucuruzul se va scumpi și de aceea bine vor face ome­nii să nu prădeze mult puțin cât îl au. Sculele s’au început mai pretu­­tindenea, învățătorii sunt la postul lor și s’au apucat de munca cea grea și slab remunerată Unele organe din paroh­ii încă tot­ nu au simțul recerut, pentru de a ridica scala și posiția învățătoriului. Trebue ani, păn’ să vor deda ome­nii la ordine. Versu. Seala mântuire! voiu lua, și numele Domnului voiu biema. Măntuește pre noi Fiul Zeului. Versu. Rugăciunile mele Domnului voiu da inaintea a tot poporlui său. Măntuește pre noi. Mărire Tatălui. Măntueste Fiul Zeului. Și acum. Ununaskute Fiule și kuvrentule a Zeului karele ești nemuritoriu. Domineka, la Sântele Paști. Versu. Zeule­ mi selimște spre noi, și ne bine­­cuvântă. Măntuește pre noi, Fiul Zeului, karele invinși din morei, karii bântămu d­e. Aliluia. Versu. Luminăaza facia tăa preste noi, și ne misele. Măntueste pre noi Fiul Zeului. Versu. Ea se kunostemu pre pamântu kalăa tăa, in tote gintele mantuirea tăa. Măntueste pre noi Fiul Zeului. Mărire. Și acum. Ununaskute Fiule și Cu­­vântule a Zeului, karele ești nemuritoriu. Joi la m­alcarăa Domnului. Versu. Mare este Domnul, si laudat forte in cetatea Zeului nostru, in munte sântu­l său. Măntueste pre noi Fiul Zeului, karele te inal­­­tca și intru mărire, karii bântămu d­e. Aliluia. Versu: Zeu in palaturile ei se cunoste, kându ajută pre ăa. Măntueste pre noi Fiul Zeului. Versu. Râ ăata, imperacii pământului se adu­nară, se strinsera impreuna. Măntueste pre noi Fiul Zeului. Mărire. Si acum. Ununaskute Fiule și Ku­­văntule a Zeului, carele esti nemuritoriu. Domineica, la Cinzecim­e. Versu: S6 te asculte Domnul in zioa nekaslui, sa te văagle numele Zeului al Iakoului. Măntueste pre noi Mângâitorule bune, barii kân­­tâmiit d­e­ Aliluia. Versu. Se tramitâ d­e ajutoriu dintru cel Sântu, și din Sion sa te ajute. Măntueste pre noi Mângâitorule bune. Versu. Se reinime tot arzâmintul tău, și ar­­de răa de tot atea sa se ingrașie. Măntueste pre noi Mângâitorule bune. Mărire. Și acum. Ununaskute Fiule și Cu­­văntule a Zeului, karele ești nemuritoriu. Rogâciunăa Popei, la cântarăa Treptei de­ile a. Domne­zeul nostru . Măntu este poporlu tău, şi binecuvănta mostenirea tău, plinirea basericei teei vegle, sanceste pre karii ama ornamintul kaséi teei, tu mărește pre ei ku zeăaskă poterăa tău și nu lasă pre noi, karii sperâmu intru tine. Apoi zice: Diák. Éaró și éaró ku pace Demnului só ne rogómu. Kánt ár. Domne misele. Diák. Apără măntueste, misele, și vegle pre noi ku donsu tău. Kăntâr: Domne mișele. Diak. Pre prăa sânta, korata, pră a binekuvân­­tata, mărita, Stepăna nostra Zemna ske toVăa, și totu­­deuna Verginăa Maria, ku toci Sâncii se reinimâmu pre noi ânșine, și unul pre altul, și totă m­iaca nos­­tră Hristosluî Zeu se démn. K­â­n­t­ă­r, Cie Domne. Popa. Eu bun, și om amător în Zeu­l bstî, și d­e mărire in alcum, Tatălui, și Fiului, și Sântului Spirtu, acum și totudeuna, și in vietele vietelor. I K­â­n­t­ă­r. Amin. Dupa treele pacînte, se cântâ Trăanta­ treelea și anume : De este Domineka, seu Serbatoreaiveru­lui Sânt mare, Fericirile, precum urmi. Intru imperacita tăa reinimă pre noi, iDomm' kálid vei veni intru imperacita tăa. Ferici­ sunt seracii ku spirtul, kâ acelor este imperii ac­ea cerurilor. Fericici sunt karii plăngit, kâ acei se vor rafin­ăi. Pre 10. 1 Fericici sunt blânzii, kâ acei vor moș­teni paimănul. (Va arin­a.)

Next