Telegraful Roman, 1893 (Anul 41, nr. 1-143)

1893-10-14 / nr. 113

(Va urma) TELEGRAFUL ROMAN. 451 Area s’a înrădăcinat era veche pa­triarh­al ca sé o scoți la cale cu ei, cu una cu două Pre Sâmbătă în 28 este conche­­mată adunarea municipală în vestitul cuib al calvinilor în Aiud. La ordine sunt puse numai 44 de obiecte Intre aceste contragerea unui împrumut de 200,000, ca se ia statul drumul dela Alba-Iulia până la Abrud în grige, altul de 60,000 pentru dru­mul de fer pănă la Zlatna Va­se­­ Jică ți­neți-ve români la plată. De ar fi numai aceste. Dar sunt încă vr’o 10 aruncuri, pentru monografia comitatului, pentru fondul îngrijirei bolnavilor, pentru pensiunea notarilor, pentru pensiunea amploiaților, pentru că sarma honvezi­lor din Aiud, pentru că sarma din Abrud etc. Sermană lume­a grandomanică ungurescă, cum vrea ea se dea pe domnul de pe spatele sermanilor țărani ce cuprinde fiori, când cetesci convocătoriul. Și ce credeți, că nu se vor vota, ba da, tóte se vor vota în bloc, căci așa cer interesele statului și ale ideei de stat m­agiar. Românii cei lăudăcioși cu națio­nalismul lor de regulă stau acasă, au pertractări, trebșare, nu se vor duce ca de regulă se combată aceste arun­curi. De vre­un club municipal nu e vorbă căci unul e unit, altul neunit, unul e prea sincer, altul e prea încă runțit în fără de­legi și așa nu poți da de conducătoriu. Ne-a bătut D-tjeu și trebue să su­ferim starea miserabilă în care ne gă­sim — și poporul se încovoie sub gre­utatea proverilor. Va veni la ordine și faimoși res­cript al comitatului Nograd, ca să se pună scălușul în gura celor dela presă Și se va primi și aceea mm nstruositate — ca să se va dja cât de păcătoși suntem noi la noi acasă și câte porțiuni de indiferentism se recere, pentru ca se vadă lumea unde au decădut pre­tinșii fruntași ai poporului din părțile aceste. Dar se nu anticipăm — vom ve­dea după 28 — cine cum și-a făcut datoria și cari simt cei ce se jertfesc și pentru binele public românesc. Ocasiunea e dată. Material abundant, numai voie și inimă să fie ca se fie la postul lor. In special vor veni la desbătut două puncte, cari ating două scóle ro­­mânesci de ale nóstre. In comuna Crai­va este un fond de bucate — din care s’ar pute asi­gura esistența scólei. La inițiativa paroh­ului de acolo — comitetul co­munal a decis, ca să se dea pe sama sculei— și nesupunându - se organele comunale — adm. protopresbiteral a insinuat proces la vice com­itele, care a supus obiectul deliberărei adunărei generale. Tot același adm a făcut pași ca împrumutul de 1700 ff. din Geogiul de sus să se destineze pe sama scalei — și comitetul s’a învoit. Re­­mâne ca adunarea sé încuviințeze sau ba. Vom vede cu ce bunăvoință se vor desbate aceste două obiecte, fi-vor magiarii și alți înguști la inimă, cum sunt în tote afacerile, sau apoi dar cestiunile aceste culturale le vor privi Ai noștri să fie cu băgare de tună și să nu-și pregete a apăra drepturile, căci altcum ce folos are roporul de inteligință, și ce folosesce înțelepciunea la mu­ți, dacă aceea e numai pentru ei, oi când e vorba de afaceri publice să pun în reservă și lasă lumea se-și alerge caii după plac. X y. Raport despre adunarea generală a „Reuniunii învățătorilor români ort. or. din distric­tul Sibiiului“, ținută la 26 și 27 Sep­tembre c. st. v. în Avrig. • (Urmare ) La propunerea membrului G. Stă­­nesă se pune la ordinea bilei cetirea disertațiunei: „Jocurile de copii și im­portanța lor pedagogică“, de Aleman Galea, învățător în Rășinari. Autorul vorbeșce mai întâi despre jocurile de copii, cari sunt în etatea dela 3—11 ani, după aceea ne arată importanța jocurilor și pentru elevii șcalei popo­rale. După cetirea disertațiunei, se încinge o disensiune, la care iau parte membrii: Dr. l Petru Șpan, profesor se­­minarial în Sibiiu, D. Lăpădat și în urmă președintele Dr. D­r. Barcianu, din care reese importanța jocurilor de copii presta tot, se invită pe lângă susținere­a în totă forma lor originală a jocurilor naționale românesci, cari trebuesc puse în serviciul educațiunei. Prin jocuri se desvoltă fantasia în co­pil, se cunosce spiritul și aplicările lui, trebue să fim însă cu mare aten­țiune la alegerea lor. Se abandonăm jocurile străine, cari nu se potrivesc cu natura vieie a copilului nostru. După acesta discusiune adunarea ge­nerală la propunerea membrului C. 1­ăpădat decide a se esprima mulțu­mită autorului pentru zelul său ma­nifestat în compunerea disertațiunei, și a se da publicității. Secretariul Ioan Popovici, profe­sor la șcala civilă de fete a „Asocia­­țiunii“, cereste raportul privitor la uniformitatea în serbările școlare, care la adunarea generală din anul trecut din causa scurtimei timpului nu s’a putut pune în discuție Adunarea ge­nerală decide a se ține următorele sărbări școlare: 1 Deschiderea solemnă a anului școlar, împreunat cu chemar­ea sântu­lui Duh­ și rugăciune de cerere în biserca, apoi întrunirea elevilor și a comitetului paroh­ial în școlă, unde se va țină o vorbire împreunată cu cetirea regulelor școlare. Acesta săr­­bare se va ține în cea dintâi Dumi­necă ori sărbătore mare, ce urm­eza după începerea anului școlar. 2. piua onomastică a Maiestății Sale împăratului Rege cu întrunire în șcală și cântarea imnului poporal 3. piua sântului Andrei, în me­moria fericitului metropolitului Andrei bar, de Șaguna , dacă e posibil în le­gătură cu o producțiune a elevilor și o vorbire acomodată din partea învă­ță­to­riului. 4. Maialul, împreunat cu jocuri de copii, cu cântări și eventual alte producțiuni.­­5 Chramul scólei, cu sânțirea apei, o cuvântare ocasională, în care să se cuprindă și numele binefăcăto­rilor scólei. 6. Inchiderea festivă a anuului școlar, cu ocasiunea esamenelor anuale. Fiind timpul înaintat, ședința primă se ridică la 1 oră p. m. PARTEA SCIENTIFICĂ ȘI LITERARA. Țera nostră. Descriere poporală a Ardelului de Silvestru Moldovan. (Urmare). Grupa Surului, se află așezată la capătul apusen al șirului de munți. Piscul cel mai nalt este Surul (2288 mtri), cu multe văgăuni stâncose pe cóste, eri în partea de sus aprópe pleș. De pe vâr­­ful lui avem­ o privire depărtată. In jur se înalță piscurile: Vârful­ Tătarului, al că­rui nume este póte o reminiscență de pe vremea năvălirii tătarilor, piscul Scara în forma unei piramide, Budislavul, apoi Ciorta cu trei piscuri și spre răsárit de la el despărțit prin o curmătură, piscul tepiș Gârbova. Castele piscului Ciorta și Gârbova sunt stâncose și for­­meză o vale de munte, în fundul căreia se află lacul Avrigului, de formă lungărară și cu țermi stâncoși. Spre mâ^lății de la Su­rul și Budislav, pe teritoriul României se nalță muntele Olan. Grupa Neg­oi­ului cu piscurile Ne­­goiul­ mare și­ Negoiul mic. Negoiul mare este cel mai nalt pisc al Ardelului, 2536­ me­tri prește suprafața mării. Vîrful lui se sfîr­­șește în o stâncă, cam de 3 metri de lată și 15 metri de lungă, acoperită cu mușchiu­l pe ea se află o piramidă de pietri, (pira­midă triangulară), făcută de inginerii militari. De pe vârful Negoiului avem o privire fru­­mósă și lungă asupra văilor și delurilor Ar­delului, cari se perd în colța depărtării și tot asemenea asupra ramurilor de munte, ce se resfireza spre me^e^li în România. In apropiere, la polele muntelui, în o vale adâncă, numită Strunga-Dracului vedem ca doi ochi albaștri, două lacuri de munte, des­părțite prin o casta de del de cătră olaltă. Unul este lacul Negoiului (la o­nălțime de 1963­ metri preste nivelul mării), cr cela­lalt e iezerul Gârșovei sau iezerul Câlțun (la î­nălțime 2140 metri.) Spre mezanopte de la Negoi se nalță piscurile Săratei și Tin­o­sului. De pe vârful Săratei ni se deschide privire frumosa spre pasul Turnului­ Roșu. La polele piscului se estinde valea adâncă a Sărații, apoi valea Porumbacului cu brădet bogat și dincolo de ea se nalță Surul pleș Mai în depărtare se vede de­lul Tălmaciului și șesul Cibinului cu Si­­biiul.­­Dela Negoi mai departe spre răsárit se află munții Cârtișorei, cu piscu­rile : Vârful Laitn­, Paltina și Vânátórea lui Buten, care are o­nălțime de 2510 metri, ci spre mezanapte amintim Piscul Bulii și Vârful Merlii. De pe acest din urmă avem o privire frumosa asupra Țerii Oltului și spre apus pană la Sibiiu, apoi în văile fru­­mose de munte ale Laizii și Valea Domnei și asupra piscurilor din apropriere. Dintre lacurile din acești munți sunt mai însem­­nate : iezerul din Valea­ Domnei, iezerul Că­­prăreț și cu deosebire frumosul lac al Bulii, aflător în valea de asemenea numire, la po­lele piscului Vitingu, spre apus de la Vénató­­rea lui Buten, în î­nălțime de 2050­ m. In valea Bulii din jos de lac se află un cataract format de păreții Bulii, unul dintre cele mai mari și mai interesante cataracte ale Ardelului. Apa are o cădere de aprope 80­ de metri și în lățime, cu deosebire primăvara când se topeșce zăpada de vre-o 20­­etri, formând mai multe cascade și aruncându-se cu sălbătăcie și zuzet­a lui­ Zitor printre stânci și bolovani. Munții Arpaș­ului cu piscurile Arpașul-mare sau Vârtop, Arpașul-Mic sau Vertopel, cu castele lor stâncose, apoi Po­­dragul și Podrăgelul. La polele lor se află în două văi adânci lacul Podrag, de es­tindere considerabilă și lacul Bodrăgel. In munții Ucei se nalță piscurile Ucia Mare și Ucișora, de la a este mai de­parte spre răsărit urm­eza munții Viștea­ Mare, între păraiele Viștea Mare și Viști­­șora. Piscul lor mai nalt este Colțul Vi­ștea­ M­are, care după Negoiul este cel mai nalt pisc al țării, având o­nălțime de 2520 metri. De pe vîrful lui, afară de pano­rama frumósa, ce o vedem în apropiere la polele munților, formată de șesul de pe țăr­mul Oltului, cu satele dese și mulțimea de rîulețe, ca nește cărări argintii, privirea ne străbate în depărtare mare preste delurile Ardelului, ci spre răsărit dăm cu ochii de uriașii munți ai țărei Bârsei, de Piatra Cra­iului și Bucecii, apoi de munții Ciucului de la răsărit și de șirul Arghitei. De pe Vârful­ Urlii, așezat mai spre răsărit, asemenea ni se deschide o privire frumoasă, cu deosebire­ asupra munților Țerei- Bârsei, a Buzeului și Treiscaunelor și mai aprope asupra munților Perșanilor. Vârful Urlii este de 2479 metri de nalt și-și are numele de la urletul unui cataract de la po­lele lui, format de un rîuleț, ce isvorește din un frumos lac de munte. Lângă Vâr­­ful­ Urlii se află pasul Brezei, singura tre­­cetare mai comoda din munții Făgărașului, prin care putem trece mai cu ușurătate din Ardel în România ; în colo nu se află prin ei decât cărări de munte grele de străbătut. Dela Vârful­ Urlci spre răsărit munții Făgărașului nu mai au piscuri așa de nalte, ca în partea lor apusena și centrală. In grupa de la capătul resaritén al șirului, în munții Sebeșului,ti­­piscul cel mai mare, Vârful Ludii, are o­nălțime de 2179 metri. t?pre resărit munții Făgărașului se împreună cu cei ai Țării Bârsei și ai Perșanilor. (Va urma). O carte de cetire. In editura librăriei Ciurcu din Brașov a apărut • Carte de cetire pen­tru clasa I­ și II. gimnasială și reală; seminare pedagogice și scule supe­­riore de fete de loan Popea, prof. la gimnasiul român gr. or. din Brașov. Ediția III, din nou prelucrată. Brașov, 1893. Prețul 2 corone 70 bani. Edițiunea acesta diferă mult de cele două de mai nainte, și adecă di­­ferința zace în întocmirea și acomodarea ediți­unii presente planului de învăță­­mânt pentru limba română la gimnasiul din Brașov, lucrat în conformitate cu planul statului de profesorul V. Onuț, deși dl profesor I. Popea nu s’a ținut până în tote amănuntele strict de acest plan. Așa aflăm în acesta edi­­țiune a cărții de cetire: povești, mi­turi tradițiuni, legende, schițe etno­grafice — dar aflăm și piese de cetire, cari nu le pretinde planul de învăță­mânt amintit, ca descrieri de țări și din regnul animalelor. Nu putem de­cât să ne bucurăm de pornirea salu­tară, ce ni-o dovedesce și manualul present, a profesorilor dela gimnasiul nostru din Brașov, de a lucra manuale pentru studiul limbei române în con­formitate cu un plan stabilit, spre a se face posibilă instrucțiunea în acest obiect de învățământ cu succesul re­clamat de importanța limbei materne între obiectele de învățământ din gim­­nasiu. Forte mare ușurință s’ar face prin prevederea cărții cu note espli­cative, cu ocasiunea unei nouă edi­­țiuni. In cât privesce adtiustarea este­­rioră constatăm, că acesta mulțămeșce, ba chiar întrece tate așteptările, ca manual didactic. Diverse. Posiția unui redactor. Un Ziar ger­man descrie posiția unui redactor astfel : Redactarea unui­­ ar­e fără îndoală o ocupațiune forte plăcută, ce­­ face redacto­rului multă onore și bârne de cap. Cănd Ziariul cuprinde prea multă politică, publicul e nemulțămit, dacă Insé cuprinde prea pu­țină abonații se întreba, că pentru ce dau ei banii pe un Ziar sec ? Dacă tiparul e mărunt lumea se vaetă că-și strică ochii, dacă e mare, toți Zic, că nu e vrednic cuprinsul Ziarului de prețul abonamentului. Dacă atacă pe cine­va, unul varsă foc, ceil­alți rîd. Dacă menagază pe cineva, toți stau gata se-i sară în cap și se-i înjure: dacă nu laudă pe nimenea atunci e prea smintit, ori­ărăși parțial, scrii un articol pentru dame, bărbații spun, că Ziarul e pentru copii și nu se aboneza; dacă nu îm­­plinesc­ și dorințele femeilor, ele fac pro­pagandă contra Ziarului­ *­ Numiți as­fel de la satul Sebeș, aflător la po­­lele lor. ---­-------------------------------------­ Loterie. Mercuri, în 25 Octobre, 1893. Bronn: 64 45 56 69 7

Next