Telegraful Roman, 1893 (Anul 41, nr. 1-143)
1893-11-25 / nr. 130
518 TELEGRAFUL ROMAN. Mântuitoriul ispititorilor farisei, — ceea ce a împreunat Dumnezeu, — pentru că mare e taina acesta (Efes). Având a se face căsătoria creștină „după Domnul“ (I Cor. VII, 9) ca spre deosebirea altor căsătorii, atât pe timpul apostolilor, cât și în timpul nostru se sevârșeșce prin un act religios al bisericei și prin un ceremonial deosebit. Acesta sântă taină are a se administra dar numai prin episcopi și respective prin preoți. (Can. Ap 31, 47, 49 și conconsiliul de la Niceea can. 18.) Sântul Ignatie scrie încă în secolul al doilea cătră Policarp din Smirna, că uniunea conjugală a mirelui și a miresei să se facă cu consensul și prin binecuvântarea episcopului, pentru ca astfeliu se se facă „după Dumnezeu” și nu din patimă; ci Tertulian învăța, că „fetele, care voiau a se lua în căsătorie mergeau la episcop, îi descoperiau cugetul lor, ci episcopul cerceta cu consiliul bătrânilor după starea și purtarea fețelor și dacă nemic nu sa găsit în privința cugetului lor, atunci își dedea el consensul și binecuvântarea sa. Chriso 8tom în omil. 48 învață, că tinerilor (după logodnă) se se dea învățătura creștinescă spre căsătorie și preotul să întărescă căsătoria intenționată prin rugăciuni și binecuvântare. Sântul Vasilie o pune drept canon, condiționându-o numai de la preot. Legătura căsătoriei prin preot se face. (Hor. 7. S. V.) țenie Aceste doctrine le apocau cu sân nu numai biserica ortodocsă, și biserica apusului, dar și alte biserici, cari prin abaterile, ce le-au făcut, au devenit eterodocse. Singură biserica, așa numită protestantă, nu o admite ca dogmă, însă a rămas în aceeași sânzenie, a rămas în us și în biserica protestantă, urmindu-se acesta taină încă în prezența omenescă a fiului lui Dumnezeu. Urmez, dar, că adevărații creștini nu pot privi cu nepăsare la încercările de a li se slăbi credința. Ei sunt datori a-și apăra doctrinele bisericei, conform exemplelor, ce le-au dat martirii creștinismului. Numai astfeliu pot dovedi ei, că țin cu sânțenie ca să nu li se știrbéscu credința sântă, ce o profeseză, numai astfeliu pot purta adevăratul nume de creștini adevărați și pot fi membrii ai bisericei. Ioan Brotu. Oprirea zidirei unei biserici româneșci ortodocse în Secuime. De sub Vițel, la 15 Nov. 1893. (Inchcere). In urma acestei decisiuni demne de stările escepționale, în care trăiesc astăzi românii de ambele confesiuni în liberala Ungarie, comuna bisericesca a esmis o comisie din sinul său, carea în frunte cu preotul s’a presentat la Ilustr. La cornițele suprem al comitat. Trei scaune: Pécsa József, și înmâmnându-i recursul contra decisului pretorial a arătat și verbal, că motivele aduse de disolgăbirău, după care biserica proiectată a fi lângă drum și numai 100—105 metri depărtare de biserica reformată, nefiind basate nici pe lege, nici pe vre-un ordin sau regulament lovesc în față fără cruțare libertatea religiosă a confesiunei ortodocse române A arătat mai departe, că între locul bisericei proiectate și biserica reformată sunt două intravilane (curți) spațiose, proveztite cu supraedificate economice, ba chiar și aceste 2 intravilane sunt despărțite printr’o stradă largă, și că la acesta distanță nici pomenire nu pate fi de conturbare în cele religiose. In fine preotul Puianu, scoțând faia „Pesti Hirlap” din 21 Martie 1893 Nr. 80 și acolo pe pagina 7 a arătat dlui comite suprem, că în Pozsony (Pressburg) jidovii ortodocși au proiectat zidirea unei sinagoge în imediata apropiere, așadară lângă biserica catedrală catolică, contra căreia episcopatul catolic a recurs pănă la ministrul de interne, carele însă pe lângă tote opintirile catolicilor a conces zidirea sinagogei lângăcatedrala catolică și dar nici comunei biserici gr. or. rom. din Doboli inf. nu i-se pute denega dreptul de construire, fiind proiectata zidire 20 metri dela drum și 105 metri dela biserica reformată. N. dl comite a demis comisia pe lângă promisiunile cele mai favorabile, zicând intre altele, că nu va suferi în comitatul încredințat guvernărei sale, jignirea libertății religionare din motive personale sau particulare. La 2 săptămâni s’a comunicat decisul comitelui, prin care se concede clădirea bisericei românesci, cu acel adaus însă din partea solgăbireului, că numai la 15 Z lp dela datul înmanuărei va ceda concediul și și atunci numai așa dacă nu vor întră recurse, pănă atunci deci interzice începerea zidirei. Pănă la 15 Zle a întrat trei recursuri contra decisiunei comitelui, una mai patriotică decât ceealaltă a la Kapocsányi Mor, și prin urmare s’a interzis începerea zidirei. Aceste recurse s’a pertractat în congregațiunea comitatensă din 6 Iunie a. c. unde s’a nimicit decisul comitelui și s’a aprobat cel al pretorului denegând dreptul zidirei bisericei din motivele susindicate, adăungând numai atâta, că pe locul cel vechiu, carele nu este în mijlocul comunei ci ascuns într’o stradă tindă, concede zidirea bisericei. Comuna bisericescá a făcut din nou recurs la dl ministru de interne, arătând nedreptatea, paguba materială ce i-se causază prin decisul congregațiunei, motivând și adudând actul inginerului, carele declară, că la locul unde a fost biserica veche numai cu spese enorme s’ar putea zidi biserica, și că comuna bisericesca numai constrânsă de acesta împregiurare, fiind săracă și primind acel loc aprópe gratis dela un creștin a parochiei Doboli inf. a trebuit să se decidă la zidirea bisericei în acel loc. Mai departe, că decisiunile forurilor inf. vatămă adânc sfințenia dreptului proprietății și libertatea bisericei gr. or. întregi, și în fine, că conform legei numai vecinii trebuiesc întrebați la construirea unui edificiu, er nu vecinul al 4-lea — biserica reformată care nu are drept de a se amesteca în acesta afacere etc. Totodată preotul a alergat îndată la Sibiiu spre a preda arătarea în scris în acesta cestiune Escelenței Sale metropolitului Miron Romanul, ca capului suprem al bisericei ortodocse române din Ungaria și Transilvania, alăturând tote actele referitore la cestiune, și comunicând și verbal totă starea afacerei și peripețiile prin care a trecut ea pănă atunci la 9 Novembre a. c. așadară după 6 luni a sosit decisul ministrului de interne la cornițele suprem al Treiscaunelor, în care se denegă dreptul zidirei bisericei ortodocse române in Doboli ins. pe baza motivelor aduse de pretorele cercului. In societatea magiară din Treiscaune să scie și se vorbesce, că 3 deputați din camera din Pesta precum și episcopul reformat din Transilvania au învins și la silit pe ministru ca să denege dreptul construirei bisericei românesci în comuna Dobol inf. Intâmplatu-8’au creatare volnicie de când lumina creștinismului a pătruns în Europa? Este are vre-un stat constituțional, care pretinde a fi liberal, neescepționând nici chiar era incursiționalâ, unde să se înterzică conconstruirea unei biserici creștinesc, din motiv, că e la o depărtare numai de 100—105 metri de o altă biserică creștinască? Paginile istoriei bisericei ortodocse române din Transilvania și Ungaria sunt pline de suferințele și persecuțiunile seculare din partea dușmanilor săi. Timpuri triste a fost și cele de sub era principelui Apafi și cele de la începutul secolului present, când episcopului ortodocs i se înterzisese cumpărarea unei locuințe în cetatea Sibiiului. Suferita biserica ortodocsâ română în trecut și sufere și astăzi. Și suferințele din Z*le nestre sunt cu atât mai durerose, cu cât preoțimea și poporul nostru nu mai este misera plebi, ci a ajuns la un grad destul de frumos al culturei într’un timp relativ forte scurt, și cu j cât va Înainta în cultură, cu cât se va dezvolta consciința de sine într’ânsul mai mult, cu atât loviturile se vor părea mai amare. La anul 1882 în ■ Kezdi Vásárhely, în Secuime, lângă biserica română ortodocsă de acolo, la depărtare de 1 metru, scris un metru, s’a conces din partea ministrului de interne clădirea unei fabrici de spirt, și astăzi din causa zgomotului și a mirosului lăturilor nu poți sta aprópe nici un minut în biserică. In anul 1889 primarul comunei Doboli înf. a clădit un grajd de șase metri în fața casei parochiale gr. or române din Doboli înf. astfel cu încât mirosul escurgerilor infectătore aici este ne mai suferibil, éi la cașul unui incendiu preotul român arde în casa parochială. Atât în Kezdi-Vásárhely cât și în Doboli înf. dl ministru a trebuit se conceda construirea fabricei respective a grajdului, căci nu a voit să vateme sfințenia dreptului proprietății. Comunei bisericesci ortodocse române din Doboli înf nu i se póte măsura cu aceea măsură, având chiar dreptate, căci printr’ânsa s’ar vătăma — idea de stat unitar național magiar. Comunei bisericesci Doboli ini. a cărui bieți membrii au tras bucătura din gura familiei lor ca să potă plăti și aruncurile pentru zidirea bisericei lor pe lângă impozitele grele ale statului — i s’a făcut prin volnicia acesta medievală o pagubă de 2000 fl. Cine îi va despăgubi ? Nimenea. Turcul te bate, turcul te judecă! Din cele de pănă aicea se vede clar, că ținta contrarilor acestei comune bisericesci este nimicirea aceleia. Și acesta se vede lămurit din împregiurarea, că deodată cu afacerea zidirei bisericei s’a asaltat și esistența școlei confesionale din Dobolini. Matadorii răuvoitori prin intrigă, ură, calomnie și minciuni au esuperat dela înaltul ministru al cultelor, construirea unei scole de stat în acesta comună și a obligat și pre românii gr. or. cari a declarat, că vor susținea scala lor confesională și în viitoriu, ca pe lângă școla lor confesională susținută din sudarea lor proprie, să contribuie cu 5% după darea directă la suținerea acelei scale de stat și să presteze tote lucrările la adunarea materialului precum și lucrul de mână trebuincios pănă la construirea definitivă a acelei de stat! Confesiunea ortodocsă a recurs la dl ministru al cultelor contra acestei decisiuni Ce resultat va ave, vom vede. In jurul comunei bisericesci Doboli înf. s’a nimicit sculele confesionale în tóte comunele locuite de români. Acum, mai mult ca sigur, că se va nimici și acésta scală unică románéscá, căci nu se póte crede și nici aștepta, ca după lovitura și paguba primită din incidentul construirei bisericei, acésta comună bisericéscá avisată esclusiv la puterile sale, acésta mână de omeni, sdrobiți în consciința lor religiosă morală, să se mai potă reculege și jertfi atâta ca se construeze biserica la locul cel vechiu — dacă i se permite orecând acesta, — și se mai susțină și scala sa confesională română. Videant consules!! Quintus. Noutăți. Alegere de protopresbiter. Marți în 23 Noembre s’a făcut în Alba-Iulia alegerea de protopresbiter tractual sub conducerea P. C. I. comisariu consistorial Ioan Pa piu, protopresbiter. Ales a fost, după informațiunile: ce ci se comunică, M. O. D. Nicolau Ivan, administrator protopresb, cu unanimitatea voturilor. * * * Societatea de lectură „Andreiu Șaguna“!. invită la ședința publică, ce se va ține Luni în 29 Novembre st. v., în memoria Martiui ArchipăstoriÎreiu, in sala cea mare a „Seminarului Andreáiu;“ cu urătoriul program : "x. 1. „Cuvânt ocasional“ rostit de Albu Roman,vieric în cursul al IlI-lea. 2 .Petructareș“ poesie eroica, uc loan Nenițescu, declamată de George Perian, pedagog în cursul al III-lea. 3. „El R’ban“, poesie de V. Alecsandri, cor cu solo de tenor de Bus. Manduceschi, executat de Vasilie Popovici, cleric în cursul al 111-lea și corul seminarial. 4- „Fraga“, poveste în versuri, declamată de autorul loan Moța, cleric în cursul al IlI-lea 5, piȚigarul împărat“, anecdotă de Th D. Speranță, declamată de Teodor Orlea, cleric în cursul al IlI-lea 6. „România“ cor de E. Wachmann, esecutat de corul seminarial, începutul la 7 ore séra. Ofertele marinimase se primesc cu mulțămita și se vor curta pe cale publică. * * * Academia română. In sesiunea Academiei din primăvara anului viitor se vor ț ine patru discursuri de recepțiune de cătră unii membri noi: Gr. Tocilescu despre Dimitrie Cantemir, I. Calenderu asupra episcopului Melchisedec, dl Olănescu (Ascanio), despre Alecsandri și Alecs. Xenopol asupra lui Mihail Cogălniceanu. * * * Tinerimea universitară magiară din Cluj, precum î-se depoșăza lui „Bud. Hirțu a decis se nu fie adunarea festivă proiectată pentru aderare la reformele liberale politico-bisericesci, nevoind a da ocasiune universitarilor români de a pute comite scandaluri, asemenea acelora prin cari au conturbat adunarea din zilele trecute. Tinerimea română n’a comis scandaluri, ci a protestat cu demnitate și chiar asta a impus. Vorba e, că aderarea nu s’ar pute face cu unanimitate și tinerii români ar ave ocasiunea de a spune în față colegilor lor o parte din nedreptățile comise de magiari față de noi. Ca s- o încunjure acésta, ei protecstezá altă causa. Vorba vulpei din poveste: „sunt acri strugurii... scrie, învățătorii din Bihor. „Bud. Hirs.“ In adunarea comitetului comitatens inspectorul reg. Spos, în sensul ordinațiunii ministeriale a presentat catalogul acelor învățători români, cari nu sciu unguresce. Numărul lor e de 27 și adecă 8 gr. oriental și 19 gr. cat. Diplome învățâtoresci nu au 20 de învățători gr. or. și 91 gr. cat. Comitetul administrativ a decis, ca se rege pe vicariul Goldiș și pe episcopul Pavel, ca pe învățătorii fără diplome să-i ridice imediat din post, ci pe ceialalți să-i provoce a-și însuși limba magiară până la finea anului școlar. Ore corectă e statistica acesta a inspectorului Sipos, care tare drag îi are la suflet pe învățătorii noștri? Violeant consules ... * * * f Prof. Ștefan Ștefureac, unul dintre cei mai activi și zeloși lucrători pe terenul cultural român din Bucovina, a răposat filele trecute. El a întemeiat societatea „Scala română“ din Sucéva. Inmormêntal’a făcut Miercuri, săptămâna trecută. * * * Jubileu. Ministrul președinte al României, dl Lascar Catargiu împlineșce în Ziua de 25 Noembre vârsta de 70 de ani. Timp de 50 ani și-a consacrat activitatea pe teren politic pentru promovarea intereselor țerei. Amicii și partizanii șefului partidului * * *