Telegraful Roman, 1893 (Anul 41, nr. 1-143)

1893-11-25 / nr. 130

518 TELEGRAFUL ROMAN. Mântuitoriul ispititorilor farisei, — ceea­ ce a împreunat Dumnezeu, — pen­­tru­ că mare e taina acesta (Efes). Având a se face căsătoria creș­tină „după Domnul“ (I Cor. VII, 9) ca spre deosebirea altor căsătorii, atât pe timpul apostolilor, cât și în timpul nostru se sevârșeșce prin un act religios al bisericei și prin un ceremonial deosebit. Acesta sântă taină are a se administra dar numai prin episcopi și respective prin preoți. (Can. Ap 31, 47, 49 și con­­consiliul de la Niceea can. 18.) Sântul Ignatie scrie încă în secolul al doilea cătră Policarp din Smirna, că uniunea conjugală a mirelui și a miresei să se facă cu consensul și prin binecu­vântarea episcopului, pentru­ ca astfeliu se se facă „după Dumne­zeu” și nu din patimă; ci T­e­r­tu­l­i­a­n învăța, că „fetele, care voiau a se lua în căsătorie mergeau la episcop, îi descoperiau cugetul lor, ci episco­pul cerceta cu consiliul bătrânilor după starea și purtarea fețelor și dacă nemic nu sa găsit în privința cuge­tului lor, atunci își dedea el con­sensul și binecuvântarea sa. Chri­­s­o 8­t­o­m în omil. 48 învață, că tinerilor (după logodnă) se se dea învățătura creștinescă spre căsătorie și preotul să întărescă căsătoria intenționată prin rugăciuni și binecu­vântare. Sântul V­a­s­i­l­i­e o pune drept canon, condiționându-o numai de la preot. Legătura căsătoriei prin preot se face. (Hor­. 7. S. V.) țenie Aceste doctrine le a­pocau­ cu sân nu numai biserica ortodocsă, și biserica apusului, dar și alte biserici, cari prin abaterile, ce le-au făcut, au devenit eterodocse. Singură biserica, așa numită protestantă, nu o admite ca dogmă, însă a rămas în aceeași sân­­zenie, a rămas în us și în biserica protestantă, urmindu-se acesta taină încă în prezența omenescă a fiului lui Dumnezeu. Urmez, dar, că adevărații creștini nu pot privi cu nepăsare la încercă­rile de a li se slăbi credința. Ei sunt datori a-și apăra doctrinele bisericei, conform exemplelor, ce le-au dat mar­tirii creștinismului. Numai astfeliu pot dovedi ei, că țin cu sânțenie ca să nu li se știrbéscu credința sântă, ce o profeseză, numai astfeliu pot purta adevăratul nume de creștini adevărați și pot fi membrii ai bisericei. Ioan Brotu. Oprirea zidirei unei biserici ro­­mâneșci ortodocse în Secuime. De sub Vițel, la 15 Nov. 1893. (Inchcere). In urma acestei decisiuni demne de stările escepționale, în care trăiesc astăzi românii de ambele confesiuni în liberala Ungarie, comuna bisericesca a esmis o comisie din sinul său, carea în frunte cu preotul s’a presentat la Ilustr. La cornițele suprem al comitat. Trei scaune: Pécsa József, și înmâmnân­­du-i recursul contra decisului pretorial a arătat și verbal, că motivele aduse de di­solgăbirău, după care biserica proiectată a fi lângă drum și numai 100—105 metri depărtare de biserica reformată, nefiind basate nici pe lege, nici pe vre-un ordin sau regulament loves­c în față fără cruțare libertatea religiosă a confesiunei ortodocse române A arătat mai departe, că între locul bisericei proiectate și biserica refor­mată sunt două intravilane (curți) spa­­țiose, proveztite cu supraedificate eco­nomice, ba chiar și aceste 2 intravi­lane sunt despărțite printr’o stradă largă, și că la acesta distanță nici po­menire nu pate fi de conturbare în cele religiose. In fine preotul Puianu, scoțând faia „Pesti Hirlap” din 21 Martie 1893 Nr. 80 și acolo pe pagina 7 a arătat dlui comite suprem, că în Pozsony (Pressburg) jidovii ortodocși au proiectat zidirea unei sinagoge în imediata apropiere, așa­dară lângă bi­serica catedrală catolică, contra căreia episcopatul catolic a recurs pănă la ministrul de interne, carele însă pe lângă tote opintirile catolicilor a conces zidirea sinagogei lângăcatedrala catolică și dar nici comunei biserici gr. or. rom. din Doboli inf. nu i-se pute denega drep­tul de construire, fiind proiectata zidire 20 metri dela drum și 105 metri dela biserica reformată. N­. dl comite a demis comisia pe lângă promisiunile cele mai favorabile, zicând intre altele, că nu va suferi în comitatul încredințat guvernărei sale, jignirea libertății religionare din mo­tive personale sau particulare. La 2 săptămâni s’a comunicat de­cisul comitelui, prin care se concede clădirea bisericei românesci, cu acel adaus însă din partea solgăbireului, că numai la 15 Z­ lp dela datul în­­manuărei va ceda concediul și și atunci numai așa dacă nu vor întră recurse, pănă atunci deci interzice începerea zidirei. Pănă la 15 Zle a întrat trei re­cursuri contra decisiunei comitelui, una mai patriotică decât ceealaltă a la Kapocsányi Mor, și prin urmare s’a interzis începerea zidirei. Aceste re­curse s’a pertractat în congregațiunea comitatensă din 6 Iunie a. c. unde s’a nimicit decisul comitelui și s’a apro­bat cel al pretorului denegând dreptul zidirei bisericei din motivele susindi­­cate, adăungând numai atâta, că pe locul cel vechiu, carele nu este în mi­jlocul comunei ci ascuns într’o stradă tind­ă, concede zidirea bisericei. Comuna bisericescá a făcut din nou recurs la dl ministru de interne, ară­tând nedreptatea, paguba materială ce i-se causază prin decisul congregați­­unei, motivând și ad­udând actul ingi­nerului, carele declară, că la locul unde a fost biserica veche numai cu spese enorme s’ar putea zidi biserica, și că comuna bisericesca numai constrânsă de acesta împregiurare, fiind săracă și pri­mind acel loc aprópe gratis dela un creștin a parochiei Doboli­ inf. a tre­buit să se decidă la zidirea bisericei în acel loc. Mai departe, că decisiu­­nile forurilor inf. vatămă adânc sfin­țenia dreptului proprietății și libertatea bisericei gr. or. întregi, și în fine, că conform legei numai vecinii trebuiesc întrebați la construirea unui edificiu, er nu vecinul al 4-lea — biserica re­formată care nu are drept de a se ames­teca în acesta afacere etc. Totodată preotul a alergat îndată la Sibiiu spre a preda arătarea în scris în acesta cestiune Escelenței Sale me­­tropolitului Miron Romanul, ca capu­lui suprem al bisericei ortodocse ro­mâne din Ungaria și Transilvania, ală­turând tote actele referitore la ces­tiune, și comunicând și verbal totă sta­rea afacerei și peripețiile prin care a trecut ea pănă atunci la 9 Novembre a. c. așadară după 6 luni a sosit decisul ministrului de in­terne la cornițele suprem al Treiscau­­nelor, în care se denegă drep­tul zidirei bisericei ortodocse române in Doboli ins. pe baza motivelor aduse de pretorele cercului. In societatea magiară din Treiscaune să scie și se vorbesce, că 3 deputați din camera din Pesta precum și epis­copul reformat din Transilvania au în­vins și la silit pe ministru ca să de­­nege dreptul construirei bisericei ro­mânesci în comuna Dobol­ inf. Intâmplatu-8’au cre­atare volnicie de când lumina creștinismului a pă­truns în Europa? Este are vre-un stat constituțional, care pretinde a fi liberal, neescepționând nici chiar era in­­cursiționalâ, unde să se înterzică con­­construirea unei biserici creștinesc­­, din motiv, că e la o depărtare numai de 100—105 metri de o altă biserică creștinască? Paginile istoriei bisericei ortodocse române din Transilvania și Ungaria sunt pline de suferințele și persecuțiunile seculare din partea duș­manilor săi. Timpuri triste a fost și cele de sub era principelui Apafi și cele de la începutul secolului present, când episcopului ortodocs i­ se înter­­zisese cumpărarea unei locuințe în ce­tatea Sibiiului. Suferit­a biserica or­­todocsâ română în trecut și sufere și astăzi. Și suferințele din Z*le ne­­stre sunt cu atât mai durerose, cu cât preoțimea și poporul nostru nu mai este misera plebi, ci a ajuns la un grad destul de frumos al culturei într’un timp relativ forte scurt, și cu­­ j cât va Înainta în cultură, cu cât se va dezvolta consciința de sine într’ân­­­­sul mai mult, cu atât loviturile se vor părea mai amare. La anul 1882 în ■ Kezdi Vásárhely, în Secuime, lângă bi­­­­serica română ortodocsă de acolo, la depărtare de 1 metru, scris un metru, s’a conces din partea ministrului de in­terne clădirea unei fabrici de spirt, și astăzi din causa zgomotului și a mi­rosului lăturilor nu poți sta aprópe nici un minut în biserică. In anul 1889 primarul comunei Doboli înf. a clădit un grajd de șase metri în fața casei parochiale gr. or române din Doboli înf. astfel cu încât mirosul es­curgerilor infectătore aici este ne mai suferibil, éi la cașul unui incendiu preotul român arde în casa parochială. Atât în Kezdi-Vásárhely cât și în Do­boli înf. dl ministru a trebuit se con­­ceda construirea fabricei respective a grajdului, căci nu a voit să vateme sfințenia dreptului proprietății. Co­munei bisericesci ortodocse române din Doboli înf nu i se póte măsura cu aceea măsură, având chiar dreptate, căci printr’ânsa s’ar vătăma — idea de stat unitar național magiar. Comunei bisericesci Doboli ini. a cărui bieți membrii au tras bucătura din gura familiei lor ca să potă plăti și aruncurile pentru zidirea bisericei lor pe lângă impozitele grele ale sta­tului — i­ s’a făcut prin volnicia ace­sta medievală o pagubă de 2000 fl. Cine îi va despăgubi ? Nimenea. Turcul te bate, turcul te judecă! Din cele de pănă aicea se vede clar, că ținta contrarilor acestei co­mune bisericesci este nimicirea aceleia. Și acesta se vede lămurit din împre­­giurarea, că deodată cu afacerea zidi­rei bisericei s’a asaltat și esistența școl­ei confesionale din Dobol­­ini. Ma­tadorii rău­voitori prin intrigă, ură, ca­­lomnie și minciuni au esuperat dela înal­tul ministru al cultelor, construirea unei scole de stat în acesta comună și a obligat și pre românii gr. or. cari a declarat, că vor susținea scala lor confesională și în viitoriu, ca pe lângă școla lor confesională susținută din sudarea lor proprie, să contribuie cu 5% după darea directă la suține­­rea acelei scale de stat și să presteze tote lucrările la adunarea materialului precum și lucrul de mână trebuincios pănă la construirea definitivă a ace­lei de stat! Confesiunea ortodocsă a recurs la dl ministru al cultelor con­tra acestei decisiuni Ce resultat va ave, vom vede. In jurul comunei bisericesci Do­boli înf. s’a nimicit sculele confesio­nale în tóte comunele locuite de ro­mâni. Acum, mai mult ca sigur, că se va nimici și acésta scală unică ro­­mánéscá, căci nu se póte crede și nici aștepta, ca după lovitura și paguba primită din incidentul construirei bi­­sericei, acésta comună bisericéscá avi­­sată esclusiv la puterile sale, acésta mână de omeni, sdrobiți în consciința lor religiosă morală, să se mai potă reculege și jertfi atâta ca se construeze biserica la locul cel vechiu — dacă i se permite ore­când acesta, — și se mai susțină și scala sa confesională română. Videant consules!! Quintus. Noutăți. Alegere de protopresbiter. Marți în 23 Noembre s’a făcut în Alba-Iulia ale­gerea de protopresbiter tractual sub condu­cerea P. C. I­. comisariu consistorial Ioan Pa piu, protopresbiter. Ales a fost, după in­­formațiunile: ce ci se comunică, M. O. D. Nicolau Ivan, administrator protopresb, cu unanimitatea voturilor. * * * Societatea de lectură „Andreiu Șa­guna“!. invită la ședința publică, ce se va ține Luni în­ 29 Novembre st. v., în memoria Martiui­ ArchipăstoriÎr­e­i­u, in sala cea mare a „Seminarului Andreáiu;“ cu ur­­ătoriul program : "x. 1. „Cuvânt ocasional“ rostit de Albu Ro­m­­an,­­vieric în cursul al IlI-lea. 2 .P­etru­ctareș“ poesie eroica, uc loan Nenițescu, declamată de George Pe­rian, pedagog în cursul al III-lea. 3. „El R’ban“, poesie de V. A­l­e­c­­sandri, cor cu solo de tenor de Bus. Manduceschi, executat de Vasilie Popo­vici, cleric în cursul al 111-lea și corul seminarial. 4- „Fraga“, poveste în versuri, decla­mată de autorul loan M­o­ț­a, cleric în cur­sul al IlI-lea 5, piȚigarul împărat“, anecdotă de Th D. Speranță, declamată de Teodor Or­le­a, cleric în cursul al IlI-lea 6. „România“ cor de E. Wach­mann, esecutat de corul seminarial, începutul la 7 ore séra. Ofertele ma­­rinimase se primesc cu mulțămita și se vor curta pe cale publică. * * * Academia­ română. In sesiunea Aca­demiei din primăvara anului viitor se vor ț ine patru discursuri de recepțiune de cătră unii membri noi: Gr. Tocilescu despre Di­­mitrie Cantemir, I. Calenderu asupra epis­copului Melchisedec, dl Olănescu (Ascanio), despre Alecsandri și Alecs. Xenopol asupra lui Mih­ail Cogălniceanu. * * * Tinerimea universitară magiară din Cluj, precum î-se depoșăza lui „Bud. Hirț­u a decis se nu fie adunarea festivă proiec­tată pentru aderare la reformele liberale po­litico-bisericesci, nevoind a da ocasiune uni­versitarilor români de a pute comite scan­daluri, asemenea acelora prin cari au con­turbat adunarea din z­ilele trecute. Tinerimea română n’a comis scanda­luri, ci a protestat cu demnitate și chiar asta a impus. Vorba e, că aderarea nu s’ar pute face cu unanimitate și tinerii români ar ave ocasiunea de a spune în față cole­gilor lor o parte din nedreptățile comise de magiari față de noi. Ca s- o încunjure acésta, ei protecstezá altă causa. Vorba vul­­pei din poveste: „sunt acri strugurii... scrie, învățătorii din Bihor. „Bud. Hirs.“ In adunarea comitetului comitatens inspectorul reg. S­pos, în sensul ordinațiunii ministeriale a presentat catalogul acelor în­vățători români, cari nu sciu unguresce. Nu­mărul lor e de 27 și adecă 8 gr. oriental și 19 gr. cat. Diplome învățâtoresci nu au 20 de învățători gr. or. și 91 gr. cat. Co­mitetul administrativ a decis, ca se rege pe vicariul Goldiș și pe episcopul Pavel, ca pe învățătorii fără diplome să-i ridice ime­diat din post, ci pe ceialalți să-i pro­­voce a-și însuși limba magiară până la finea anului școlar. Ore corectă e statistica acesta a in­spectorului Sipos, care tare drag îi are la suflet pe învățătorii noștri? Violeant con­sules ... * * * f Prof. Ștefan Ștefureac, unul din­tre cei mai activi și zeloși lucrători pe te­renul cultural român din Bucovina, a răpo­sat­­ filele trecute. El a întemeiat societatea „Scala română“ din Sucéva. Inmormênta­­l’a făcut Miercuri, săptămâna trecută. * * * Jubileu. Ministrul președinte al Ro­mâniei, dl Lascar Catargiu împlineșce în Ziua de 25 Noembre vârsta de 70 de ani. Timp de 50 ani și-a consacrat activitatea pe teren politic pentru promovarea intereselor țerei. Amicii și partizanii șefului partidului * * *

Next