Telegraful Roman, 1893 (Anul 41, nr. 1-143)
1893-12-04 / nr. 134
ABONAMENTUL. Pentru Sibiiu pe an 7 f., 6 luni 3 fl. 50 cr., 3 luni 1 H. 75 cr. Pentru monarcie pe an 8 fl, 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl. Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fl. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 45 Corespondențele sunt a se adresa la Redacțiunea ,,Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 45 Epistolele nefrancate se refusă — Articoții nepublicați nu se înapoiază. INSERȚIUNILE : Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei or 15 cr., rândul cu litere garmond — și timbru de 30 cr. pentru fiecare publicare. Sibiiu, Sâmbătă 4/16 Decembre 1893. GRAJFL ROMAN. Apare Marița, Joia și Sâmbăufc Anni * XLI Nr. 7761 Preș. Publicare oficială. In legătură cu cerculariul consistorial din 1 Novembre a c. Nr. 0619 Plen. se face cunoscut pe calea acesta tuturor celor interesați, că pentru actul scrutiniului la alegerea unui deputat congresual miren în cercul electoral al dușului cu centrul în duș este mai de nou denumit comisariu consistorial judele tablei regesei in pensiune Petru Pipoș, în locul advocatului Vasiliu Almașan, carele din motive considerabile a renunțat la acesta misiune. Sibiiu, 2 Decembre, 1893. Presidiul consistorialul archidiecesan. Sibiiu, 3 Decembre, 1893. Precum limba, religiunea și datinele caracterisăză membrii unei națiuni, așa sunt și alte deprinderi naționale răsărite din religiune, din datine și din împrejurările în cari a trăit un popor și acestea formăză separarea membrilor lui de alte nemuri și îngrădirea lor între sine. Din aceste cause au Jim și cetim cjllnic prin foile magiare invinuinduse românii din Transilvania și Ungaria de separatiști, de dacoromâni și de nepatrioți. Separatismul li se atribue românilor, ca o învinuire, pentru că nu să amestecă cu străinii, nu se asimilăză cu ei, nu se încuscresc cu streinii, nu întră in căsătorii cu cei de alt năm, nu participă la petrecerile streinilor, nu primesc datinele, nici limba streină, scurtis, nu 8 ® desnaționalisără, întrebăm să fie pre aceste deprinderi defectuase? Răspundem că nu, nicidecum. Din contră aceste deprinderi sunt mijloce neapărat de lipsă, pentru conservarea naționalității române, mai ales în aceste vremi triste când stăpânirile nemurilor să fac vânători de omeni la lumina zilei. Guvernele și bărbații unor națiuni cari stăpânesc alte nemuri, cari să gereze de culți și de liberali, nu se generă a fi în secolul al 19-lea a propune legislațiunii mijloce de desnaționalisare; ei ca omeni culți voesc să înghită pe cei mai puțin culți, să se mănânce om pe om, precum pescii cei mari mănâncă pe cei mici. Așa este: nu să geneza guvernul Rusiei a rusifica pe nemții Finlandei și pe alte nemuri, nu să genăză guvernul Germaniei a germanisa pe Poloni și nici guv. Ungariei a voi să magiariseze poparele Ungariei. Formându se curentul astfel, precum toți îl vedem și greu îl simțim, nu trebue să credem vorbelor amăgitore și trebuie se înțelegem, că aoi e mai rău, de cum era în timpurile invasiunilor poparelor asiatice Acelea răpeau averea, însă nu luau limba nemurilor învinse. Să folosim deci acele mijloce legale, cari le-au folosit strămoșii noștri. Ținutau românii din aceste țări cu tărie la limba și la religia lor; folosit-au ei separatismul și și-au apărat naționalitatea lor. Vremi grele erau în secolul al 16 lea. Ardelul avea principi calvini. Adusu-s’au atunci afurisitele legi ale lui Sf. Bathori numite „aprobate și compilate“. Acestea au silit pre boerii români din Ardel se trecă la legea calvină, fiindcă religia ortodocșă și nația română era numai suferită în țară „până ce va plăcea principelui“ ; și boerii ca ortodocși nu puteau se să folosesc ade drepturile țerii. Părăsindu-și ei legea sau contopit cu magiarii. Cam așa se lucrăm și aeji cu limba Trebuesce separatismul, deci apărare și să folosim ca mijloc de apărare. Asemenea ne opresce de la amestec cu străinii, dela căsătoriile mieste, legea nostră. Sf. Scriptură la cartea lui Esdra, ne poruncesce: „Fetele Vostre nu le dați fiilor streinilor și din fetele lor nu luați fiilor Voștri, că nem stricat Vă faceți corcindu-Vă. Stim noi că adevărata cultură și adevăratul creștinism nu consultă separatismul, ci creștinii trebuesc să trăască ca frații. Ce e de făcut însă când unii lucreza la desnaționalizarea altora? Față de magiarizarea naționalităților, la care se lucreza după un plan în Ungaria, au eșit in publicitate d-nii Jancsó Benedek. Bodnar Zsigmond și Horváth Gyula cu alte idei. Domnul profesor Bodnár scrie sciintific și nepreocupat. Domnul Horváth vrea să tragă pe sferă pe cei din România, éra dl Jancsó scrie obictir și calm, dar tot cu ideea magiarizării, din studiul dânsului să vede că a studiat literatura română. Nu s’a prins însă ideile d sale,de inima nostră. Când dlui consultă ministrului ung. de culte, să aibă grije de seminarele românilor, de pedagogii, se facă învățătorilor români 600 fi. salar, și profesorilor magiari le consultă să prindă pe școlarii români și limba magiară la sculele medii confesionale se se propună de profesori magiari, să vădesce că are scopul de a magiariza pe nesimțite, urmeza scala lui Szécheny. Dacă dl Jancsó în adevăr voesce înpretiuirea nemului românesc cu cel magiar, se nu caute cum a crescut naționalismul la români, ci ce a făcut magiarii românilor de stat dușmăniți ? Ar fi bine să consulte d-sa magiarilor, să desfacă ei ceea ce au făcut rău. Ar putea d-sa scrie: De atâția secuii au trăit laolaltă magiarii cu românii, și aceștia cu tóte încercările și apăsările suferite nu s’au contopit în magiari, deci de prisos este tota încercarea de a’i magiarisa. Lăsații în pace, că cu ei avem se trăim și de aci înainte, cu ei avem să ne apărăm contra inimicilor patriei. Modificați legile de magiarisare, cele pentru sculele confesionale poporale și medii, cea pentru kisdedovuri, îndreptați legea electorală a Transilvaniei, împărtășiți-i la dreptul limbei lor și la oficiile statului după legea naționalităților din anul 1868. Cruțați și nu atacați legea confesiunii gr. or.; dați bisericii gr. or. ajutorul de stat; sistați legea pentru căsătoria civilă, nu mai aduceți legea pentru matriculele civile și opriți fanatismul societăților de magiarisare etc. In acest mod scriindu-se vom crede că încercarea împăciuirii e sinceră și va avea resultat, altfel nu credem. Câtă vreme legile de magiarisare rămân în putere, câtă vreme guvernul lucrăzi cum a declarat în dietă ministrul Csaky, că va magiarisa, câtă vreme societățile de magiarisare lucrăză împreună cu municipiile comitatelor, românii trebuesc să se apere, trebuesc să folosescă separatismul de limbă și obiceiuri și să se întarescă în biserică, în șcală și în familia lor, ferindu-se de orice atingere cu străinii în detrimentul avutului lor național și bisericesc. Revista politică. Gestiunea română, pusă în discuție de dl Sturdza în senatul României a provocat discusiuni mari în presa din România și din monarhia nostră. Pe când presa oposițională din România aprobă întru tote ținuta oratorilor din oposiție și vorbirea dlui Sturdza, atacând guvernul, că n’are energie a pă și deschis pentru apărarea cestiunei române și special a celei ardelene, foile guvernamentale se delectăză de răspunsul dlui Lahovary, acuzând pe liberali, că esploateza acesta cestiune în interesul partidului liberal, facându-o clar cestiune de partid. FOSTĂ Documente pentru limbă și istorie. Un manuscript în limba Macedo - română. (Urmare.) Eâ sânt ești Zeul nostru, și de mărire i alcâmu, Tatălui, și Sântului Spirtu, acum și totdeuna, și in vietele vietelor. Kântâr. Amin. Apoi zice Diakonlu: Mândâ Stepâne. Și vinu la sededu, și la venire zice Popa: Binekuventat este, karele vine intru numele Domnului. Bară Diak: Binekuvănta Stepâne spre Sedetlu. Și Popa: Binecuvăntat ești spre Skaonlu marirei imperadei reci, barele șezi spre Heruvimi, pretutindenăa, acum și totdeuna, și in vietele vietelor. Amin. Și după sevărșirea Tresandei vine Diakonlu miântă a Ușiei, și zice: Să luăm aminte. Bară Popa. Pace totulor. Diak. Ințelepciune. Și legitoriul incepe: Versul prescris a Davidlui. Și care zice Diak: Ințelepciune. Legitoriul zice, și după el Kântâtorîul cânta titula Apostoliul, și a zilei. Și iară zice Diak: Să luămu aminte. Acum legitoriul legeste Apostolim Bară după sevărșirea Apostoliul zice Popa: Pace tuturor. Diak. Ințelepciune. Legitoriul Apostoliul zice : Aliluia. De trei ori, și Versul prescris a Davidlui. După acista delok incepe Kântâtoriul a cânta: Aliluia. De trei ori: Apoi la Diakonlu Timperiul și Țintea, merge la Popa, și zice: Binekuvănta timea. Bară Popa binecuvănta, și zice urmâtore Rogâciune: Timea aduceniu de FIristose Zeul nostru inodora placerei spirtuale, trimite noă zeeskul don prăa sântului tău Spirtu, pretutindenăa, acum și totudeuna, și in vietele vietelor. Amin. Și Diakonlu timeatâ Măasa sântă impregiur, și tot Sântuariul, și Aeriu. Sub timpul acistu zice Popa incet urmâtore Rogâciune : Strălucește in inimile nostre, omamâtorule Stepâne ! lumina restrikâcîosâ a kunostinceî Zeiței teeî, și deskhide ochii bugetlui nostru spre ințelegerea evangelicestilor tele prevnstiincarî. Pune intru noi și frika fericitelor telemândâciunî, ka să kalkămu tote poftele truplui, și să petrecemu viaca spirituală, să bugetămu, și să facemu tote, kare suntu spre bunaplaceră a rea, ka tu ești luminarăa sufletelor, și trupurilor nostre, Hristose Zeule! și de mărire malcâmu, împreună ku neinceputlu tău Părinte, și ku plăasântul, și buntu, și viaca saketorlu Spirtul teu, acum și totudeuna, și in vietele vietelor. Amin. Iară dup acista depune Timperiul, merge h Popa, plăakâ katrâ el kaplu, și după fakuta lui inklinâciune ku sântul Evangel, karele ku Orarîul in mână lu cene cu marginile degitelor, aceea e, in sokiu Mesei sântă, zice: Binekuvăntu, Stepâne! pre Binevestitoriu sântului Apostol, și pre Binevestitorlu acistu’. Bară Popa binekuvăntu pre el, și zice: Zeul, pentru rogâciunîle sântului, și a mariilui Apostol, și a Binevestitoriul acistui, să dée de kuventu a binevesti ku mare potere pre Binevestitoriu. Și Diak, zice: Amin. Și basîâ ku umilincâ sântul Evangel, ese prin sânta Ușa, mânzăa lui merge ku luminârile și Timperiul, vine, și se stie pre Redicellu, seu in loklu datinat. Dup’aceasta Popa mântă a sântei Măasâ ku fac la intorsu câtrâ Apus și zice: Eu ințelepciune derăaptâ să askultamu sântul Evangel, pace totulor. Și Diak. Dela Evangelia sântului Binevestitor (kutare) leghre. Kântar. Mărire de Domne, mărire de. Și Popa. Să luămu aminte. Akum Diakonlu legește Evangeliu. Bară după sevărșirea Evangeliu! zice Popa hâtrâ Diakonlu: Pace de. Kântâr. Mărire de Domne, mărire de. (Va urma.) Din causa sfintei serbători a „Păr. Nicolae”, Numerul proclim al fóiei nóstre va apărea Joi în 9 Decembre stilul vechiu an. cur. )