Telegraful Roman, 1894 (Anul 42, nr. 1-141)

1894-01-01 / nr. 1

V a) Cei legitimați legal prin căsătorie I ulteriora, întrucât e vorba de descendenți ai femeii, și copii nelegitimi ; b) cei legitimați prin rescript legel și cei adoptați; c) descendenții după punctul a) ai co­piilor am­b­tiți în punctele a) și b). Pentru stabilirea cazurilor de con­­sangenitate ce s’ar ivi, aceste disposiții tre­­bue să se aplice conform. §­ 154. O adopțiune, la care tatăl natural și-a reservat autoritatea paternă sau mama naturală tutornlul, nu se va ave în vedere la aplicarea legii actuale. § 155 ,§ 522 și 524 ai art. de lege LIV : 1868 și §­ 89 al art de lege LIX, 1881 se modifică astfel, că în ori­ce caz de declarare a morții trebue aplicate acele norme ale procedurii, care sunt normative în cazul declarării cerute a morții ii­dco­­scopul luării în posesie a moștenirii. Un defensor matrimonial să nu se numască nici atunci, dacă declarația morții se cere deja soț. O sentență despre declarația morții, adusă în cașul punctului b) § 522 art. de lege LIV. 1868 e tot așa de valabilă ca și o sentență adusă în cașul punctului a). Capitolul al fiecelea Disposiții finale. § 156. Jurisdicțiunea în afaceri ma­trimoniale aparține sferei de activitate a tribunalelor reg. § 157. Procesele matrimoniale și de log­odică pendente au să se predea tribuna­lelor reg. Tribunalele judecă în aceste pro­cese: a) Asupra validității căsătoriei după normele de drept care au existat înainte de intrarea în vigore a legii actuale. b) Divorțul și despărțirea de masă și de pat o pot hotări numai atunci, dacă acesta e cu putință atât după normele de drept ce au esistat cât și după actuala lege, sau dacă despărțirea de pat și de masă s’a în­tâmplat pe maza unui fapt, care după legile esistente constitue un motiv de despăr­țenie. In procesele de logodnă în curgere au să se aplice exclusiv disposable legii actuale. § 158. Validitatea căsătoriilor înche­iate înainte de intrarea în vigore a legii actuale are să se judece după normele de drept de mai nainte. Atari căsătorii pot fi atacate însă pe baza unei astfel de pedeci de validitate, pe care legea actuală nu o recunosce ca atare numai atunci, daca după legile de mai na­inte nu exista dispensare. § 159. Căsătorii încheiate înainte de intrarea în vigore a legii actuale pot fi disolvate și pe baza astorfel de fapte, care s'au ivit sub regimul normelor de drept de mai nainte, dacă aceste fapte atât după normele de drept ce au fost valabile pen­­t­tru căsătorie, cât și după legile actuale ser­vesc ca motiv de despărțenie, sau dacă pe baza unui fapt ce după legea actuală con­stitue un motiv de despărțenie a existat despărțirea de pat și de masă. In cozuri de acestea pîrîtul, conform­­­ lui 107, póte cere ca pîrîtorul se fie de­clarat vinovat, dacă póte dovedi în contra lui un fapt, care după normele de drept de mai nainte a servit ca motiv de despăr­țenie, deși după legea actuală acesta nu e considerat ca atare. § 160. Dacă în sentență adusă pe baza normelor de drept de mai nainte s’a­­ restrins capabilitatea de a încheia căsăto­rie a unuia dintre soți, acesta restricție are valore numai în cazul prevăzut în § 24 al legii actuale. § 161. Dacă după normele de mai nainte soții au fost despărțiți în mod legal de pat și de masă pe maza astorfel de fapte care în legea actuală servesc ca motiv de despărțenie, fie­care dintre soți póte cere, sub condițiunile cuprinse în § 130 ca ju­dele de schimbe sentență privitore la des­părțirea de pat și de masă în sentență de despărțenie. I § 162. Dacă părțile dovedesc că ves­­­tirea s’a făcut înainte de a întră în vigon legea actuală conform y de mai nainte, atunci nu e necesară a se face o nouă vestire Funcționarul civil e ínsé și în cazul acesta îndatorat să cerce­teze, dacă cumva după legea actuală nu există vre-o pedică de căsătorie. § 163. Dacă legea hotăreșce un ter­min pentru validitatea drepturilor și legea de mai nainte nu cunosce o astfel de res­­tricțiune, în cazul acesta terminal se va computa, începând din z­iua de când a in­trat în vigore legea actuală. § 164. Dacă legea actuală hotărește pentru validitatea drepturilor un termin mai scurt decât cel mai înainte în cazul acesta disposiția legii actuale e a se aplica numai atunci dacă pentru validitarea drepturilor, după normele de drept de mai nainte, părțile dispun încă de timp mai lung decât cel ficsat în legea actuală. In astfel de cozuri noul termin se vai computa începând din d­iua intrării în vigore a legii actuale. § 165. Ministrul va fi autorizat ca să dispună prin o ordonanță intrarea în vi­­gore a legii actuale în oraș și teritorul ora­șului Fiume. § 166. Legea actuală va întră în vi­gore în ț­iua ..... a lunii..................anul 189..................... începând cu ziua acesta normele de drept esistente cu privire la afacerile ma­trimoniale vor eși din vigore și în locul lor vor întră in vigore disposiții­le legii ac­tuale. § 167. Cu esecutarea acestei legi sunt însărcinați fe miniștrii de justiție și de in­terne. PARTEA SCIENTIFICĂ ȘI LITERARA. Țara nostră. Descriere poporală a Ardelului de Silvestru Moldovan. (Urmare.) Cu împrejurimea imediată a Bra­șovului ^^»Jiseză în privința frumseței ținutul,cărui loc de frunte este Brașovia.B­­umele acestui ținut este Țara Bună, de la rîul cel mai însem­nat al^K- Bârsa. Țara­ Bârsei, ca și alte ținturi ale țărei nostre, este un întreg pentru sine, de unde se vede că își are străvechea și caracteristica numire de „țară“. In mijlocul ei se estinde un frumos șes, în formă ro­­tunjiră, din care pătrund prin munții hotărnici de la metjársi, ca niște cărări uriașe, trei păsuri însemnate: pasul Bracului, al Timișului și al Șanțului. Este șesul Bârsei; el spre melanopte­­résárit stă în legătură cu șesul Trei­­scaunelor, el încolo este înconjurat jur împrejur cu o frumosă și puter­nică cunună de munți. Marginea de metronopte al lui e spălată de undele Oltulu­i, în care se varsă Bârsa și ce­lelalte rîulețe și păraie, ce-i udă su­prafața. Dincolo de Olt se nalță mun­ții Baraoltului, spre apus el e mărgi­nit­­ f de munții Perșanilor, ci spre mnc­­<jă<și îi pun hotar munții Țărei Bârsei, cari sunt cei mai puternici și preste costele și piscurile lor trece de la apus spre răsorit granița țărei. Munții Perșanilor despart Țara­ Bârsei de Țara­ Oltului și se estind în direcțiune de la mérjanopte spre mo­­să­i. In partea lor dela mânănopte și-a tăiat cale prin ei Oltul, prin strîm­­torea dela Rákos, străbătând pe aici pe șesul Țării­ Oltului. Mai trec apoi prin ei de-a curmezișul două drumuri de țară, mânecând ambele dela Brașov. Ului parcurge de-a latul șesul Bâr­­lei, trece pe la Feldióra și apoi se in­b­âptă prin­­ munți spre Cohalm; ce­­lîlalt merge pe la Codlea și trece la Sferșani, în Țara­ Oltului.­­ Dintre piscurile acestor munți cel mai interesant este piscul Măgura-Codlii, lângă comuna de asem­enea numire, la marginea de cătră șesul Bârsei. El se nalță ca un h­omonotoriu puternic spre șes, cu coma­rtă și cu caste ,st­âncase și prețioișe, cari alocurea paria fi nesc vechi ruine de state. Colorea acestor stânci, precum și de­simea pădurii de stejari și fagi, cu care e acoperit, ii dau o înfățișare întunecată. Munții Perșanilor se estind spre mo<ia­ ji pănă în valea formată de cur­sul superior al Bârsei, care-i desparte de Piatra Craiului. Piatra­ Craiului se ține de munții Țării­ Bârsei, dar e despărțită de ei prin lata curmătură dela Bran, spre apus stă în legătură cu munții Țării­ Oltului. Fiind astfel despărțită prin văi adânci de munții vecini, ci față de ramurile munților făgărășeni, cu cari stă în legătură, având înălțime consi­derabilă, ea nu se înfățișază încă din depărtare ca o grupă singuratică, se­parată de grupele de munți din jur. Ea este alcătuită din stânci vărase și e bogată în coste prețioișe, prăpăstii sălbatice și peșteri. Piscurile ei mai nalte sunt: Piscul Baciului, care are o­nălțime de 2241 mtri și e proved­ut cu o piramidă (movilă) de petri, făcută de inginerii militari, apoi piscul Piatra, sau la Cruce, care își are numele din urmă de la o cruce mare de lemn, ce se află pe creștetul lui. Piatra are o­nălțime de 1814 metri. Aceste două piscuri sunt despărțite prin o prăpastie îngustă și stân­­cosă, numită Cropatura. Spre mod­ă d­i-apus, în România, Piatra­ Craiului se termină în valea îngustă și romantică a Dîmboviței. Pe vârful Piscul Baciului este un re­­sunet (ecou) interesant, care redă 15 silabe, cea ce este o raritate și ecoul acesta ocupă un loc de frunte între ecourile cunoscute in Europa, cari redau mai multe silabe.*) tot de pe acest vârf avem una dintre cele mai frumuse și depărtate priveliști. La stânga vedem munții Făgărașului în lățime, înălțându-se ca nesce turnuri uriașe unul după altul, la polele muntelui se extinde valea isoarelor Bârsei, la drepta pasul Bra­­nului, cu locuințele împrăștiate ale Coliba­­șilor, ci dincolo de pas se nalță în șir, uriașii soți ai Petrii-Craiului, Bucecii, Cristianul- Mare, Piatra-Mare etc. în fața apoi avem șesul Bârsei și al Treiscaunelor, înconjurate in semicerc de munți, cari se perd în cofa albăstrie a depărtării. . Se spunem că în munții Piatra-Craiu­­lui în vremile străvechi, despre cari abia ne-au rămas amintiri, locuiau b­ine, ci pe coistele stâncose și întunecate ale Mâgurii- Codri își avea scaunul domnesc Imp­ré­­tésa Négra. Imperatésa avea un fecior voi­nic, care umblând prin cei munți la vena­­tore, s’a rătăcit și prin țara finelor, prin munții Pietrii Craiului. Odată apoi dadu ei cu ochii de o ți­ nă frumósa, ca ruptă din sare și cum o zări, o și îndrăgi. Mumă-sa avand despre dragostea lui, îi păru­ri căci credea, că se va încuscri cu sinele. Ea îl îndemna se cerceteze cât mai des pe Jină și tot mai mult ațîța în el patima iu­­bitei. ț­ina primea bine pe voinic și își petrecea cu el vesel prin văile și luncile romantice ale munților, dar când el, la în­demnul mamei sale o ceru­ de nevastă, dina 11 spunei că ea nu-l iubesce și nici nu vrea să fie nevasta unui om muritor. Feciorul se întristă forte mult și după ce tote rugurile la plină fură zadarnice se usca pe piciore de dor și durere, cum se usca stejarul, la a cărui rădăcină râde ver­meie stricăcios. Mumă-sa era vrăjitore și vezând că feciorul său se veștejesce pe fii ce merge, cercă cu el tot feliul de vrăjitorii cu ierburi farmecate, dar nu isbuti să-i afle locul. Nu peste mult feciorul muri. . Atunci Imperátésa Négru în necazul ei nebun, luă la gînă pe d­înă cu puterea ei vrăjitoréscá. ț­îna eși din țara ț­unelor și ca se scape, o luă la fugă pe Țara Oltului Impérátésa Ineé o ajunse la Vaida­ Rece de 3­ ori Și o făcu etan de piatră. Și stanul de piatră și azi se vede în formă de femeie, pe hotarul comunei Vaida­(Va urma). Rece. I TELEGRAFUL ROMAN *) Bielz în „Siebenbürgen“ (ed. II 1885, p. 249) scrie, că acest resunet mai bine se prod­uc dacă ne coborim pe casta de cătră apus a Piscului­ Baciu­­lui în jos, în depărtare de 43 de urme de la piramida militară și aici se ne întorcem cu fața spre méi înopte apus, înspre castele acoperite cu păduri, în stânga de la Zernesci, și se strigăm. Resunetul mai bine îl va amfi acela, care va fi pe vârf, întors cu fața spre apus și răzimat cu spatele de piramida de pârză, ciun, broșura 6 (No. 11 și 12) din anul II are următoriul cuprins: Tecst. Sera pe lună, poesie de­­ Vla­­huță (cu ilustrație) — Sfântul Munte (Muntele Athos) după George Ebers cu 8 ilustrații — Legenda Crivățului poesie de Iuliu I. Roșca (cu ilustrație) Poveste de Crăciun, de Traian Deme­­trescu (cu ilustrație) — Ce­­ Iice Dum­nezeu ? poesie de Th. D. Speranță — Vae victis, de Sofia Kowalewska, tra­ducere de Z. C. Arbore (cu ilustrație) Doina dorului de mamă, poesie de N. Beldiceanu — Bate vântul... poesie de Alecsandrina Mihăiescu — Politică la sat, poesie de George Coșbuc — Ampresatul păcălit, poesie de Grigo­ri N. Lazu (imitație după „Der geplag­te Bräutigamn“ de Körner) — Tranda­firii, poesie de Artur Stavri — Din Șomcuta­ mare, descriere (cu ilustra­ție) ■ — A mea este răsburarea, roman din viața poporană islandeză de Hali Taine (­urmare)—Bun de plată, poe­sie de A Steuerman (de la Iași) — Călătorul, poesie de Endymion — Spe­ranța (după Schiller), poesie de Adri­an Milian — Viață, nuveletă de Anton Bacalbașa — Viața de actor în pro­vincie, nuvelă de N. G. Rădulescu-Ni­­ger (urmare și sfârșit) — Elegie, ver­suri de A. Naum (cu ilustrație) — Mărturisirea lui fragment de legendă de Dimitrie Nanu (cu ilustrație) — Onore și Datorie, roman de Alphonse de Launay (operă premiată de Aca­demia francesa) (urmare) — Principele Alecsandru de Battenberg, comite de Hartenau (cu ilustrație) — Cele două stele, (poveste de Crăciun) de Paul Arâne (traducere de I. R. — Partea recreativă. Ilustrați­uni: Sera pe lună (poesie de A. Vla­­huță). — Intrarea mănăstirei Aghia Lavra (de la Sf. Munte). — Christ la Maria și Martha, tablou de Heinrich Siemiradzki. — Turnul de pază al mănăstirei Aghia Lavra. — Bine­cu­­vântarea unei corăbii în schela mănă­stirei Aghia Lavra. — Călugărul bă­tând toca lângă biserica mănăstirei Vatopedi de la Sf. Munte. — Vederea mănăstirei Vatopedi. — O bucătărie din mănăstirea Vatopedi. — Intrarea mănăstirei Vatopedi. — Vederea mă­năstirei d-lui Pavel (de la Sf. Munte).— Legenda Crivățului (poesie de Iuliu I. Roșca. — Peisagiu de iarnă (po­veste de Traian Demetrescu) — Fan­tasie (Vae victis). — Fuga in Egipet tablou de A. Liezen. — Corul plu­garilor români din Șomcuta­ mare. — Stephen­ Orry și Mihail­ Aurică, din romanul „A mea este răsburarea“. — Elegie, (versuri de A. Naum). — Măr­turisirea lui (fragment de legendă de Dimitrie Nanu). — Locotenentul Cla­­udiu (din romanul Onore și Datorie). — Desgustați de viață, tablou de Emile Neide. — Principele Alecsandru de Battenberg, Comite de Hartenau (cu descriere). — Supliment: Iartă-le Domne!... Tablou de Hoffmann. Din public:­ Recunoștință! Mai jos subscrișii comit, bisericesc și școlar prin acesta recunoscem, că cu țliua de astăzi am primit un dar, adecă cinste de la dl Nicolau Crisian notariu cercual pentru renoirea scaunelor din scala nostră gr. or. o sumă de 30 fl. adecă treiț­eci fiorini v. a. pe care sumă cu mulțămită am primit-o la mână. Di­ornai, în 19 Martie, 1893. Iacob Rad, loan Bereia, loan Trutz, Buta Alecsiu, Siofron Zama,epitrop, Gligor Rad,epi­­trop: Mihailă Rad, loan Piltiu, Ioan Lung, Szima Luka, Nicolae Ștef, Gavrilă Stana. *) Pentru cele publicate în rubrica ace­sta redacțiunea nu e responsabilă. Red.,

Next