Telegraful Roman, 1894 (Anul 42, nr. 1-141)
1894-01-01 / nr. 1
V a) Cei legitimați legal prin căsătorie I ulteriora, întrucât e vorba de descendenți ai femeii, și copii nelegitimi ; b) cei legitimați prin rescript legel și cei adoptați; c) descendenții după punctul a) ai copiilor ambtiți în punctele a) și b). Pentru stabilirea cazurilor de consangenitate ce s’ar ivi, aceste disposiții trebue să se aplice conform. § 154. O adopțiune, la care tatăl natural și-a reservat autoritatea paternă sau mama naturală tutornlul, nu se va ave în vedere la aplicarea legii actuale. § 155 ,§ 522 și 524 ai art. de lege LIV : 1868 și § 89 al art de lege LIX, 1881 se modifică astfel, că în orice caz de declarare a morții trebue aplicate acele norme ale procedurii, care sunt normative în cazul declarării cerute a morții iidcoscopul luării în posesie a moștenirii. Un defensor matrimonial să nu se numască nici atunci, dacă declarația morții se cere deja soț. O sentență despre declarația morții, adusă în cașul punctului b) § 522 art. de lege LIV. 1868 e tot așa de valabilă ca și o sentență adusă în cașul punctului a). Capitolul al fiecelea Disposiții finale. § 156. Jurisdicțiunea în afaceri matrimoniale aparține sferei de activitate a tribunalelor reg. § 157. Procesele matrimoniale și de logodică pendente au să se predea tribunalelor reg. Tribunalele judecă în aceste procese: a) Asupra validității căsătoriei după normele de drept care au existat înainte de intrarea în vigore a legii actuale. b) Divorțul și despărțirea de masă și de pat o pot hotări numai atunci, dacă acesta e cu putință atât după normele de drept ce au esistat cât și după actuala lege, sau dacă despărțirea de pat și de masă s’a întâmplat pe maza unui fapt, care după legile esistente constitue un motiv de despărțenie. In procesele de logodnă în curgere au să se aplice exclusiv disposable legii actuale. § 158. Validitatea căsătoriilor încheiate înainte de intrarea în vigore a legii actuale are să se judece după normele de drept de mai nainte. Atari căsătorii pot fi atacate însă pe baza unei astfel de pedeci de validitate, pe care legea actuală nu o recunosce ca atare numai atunci, daca după legile de mai nainte nu exista dispensare. § 159. Căsătorii încheiate înainte de intrarea în vigore a legii actuale pot fi disolvate și pe baza astorfel de fapte, care s'au ivit sub regimul normelor de drept de mai nainte, dacă aceste fapte atât după normele de drept ce au fost valabile penttru căsătorie, cât și după legile actuale servesc ca motiv de despărțenie, sau dacă pe baza unui fapt ce după legea actuală constitue un motiv de despărțenie a existat despărțirea de pat și de masă. In cozuri de acestea pîrîtul, conform lui 107, póte cere ca pîrîtorul se fie declarat vinovat, dacă póte dovedi în contra lui un fapt, care după normele de drept de mai nainte a servit ca motiv de despărțenie, deși după legea actuală acesta nu e considerat ca atare. § 160. Dacă în sentență adusă pe baza normelor de drept de mai nainte s’a restrins capabilitatea de a încheia căsătorie a unuia dintre soți, acesta restricție are valore numai în cazul prevăzut în § 24 al legii actuale. § 161. Dacă după normele de mai nainte soții au fost despărțiți în mod legal de pat și de masă pe maza astorfel de fapte care în legea actuală servesc ca motiv de despărțenie, fiecare dintre soți póte cere, sub condițiunile cuprinse în § 130 ca judele de schimbe sentență privitore la despărțirea de pat și de masă în sentență de despărțenie. I § 162. Dacă părțile dovedesc că vestirea s’a făcut înainte de a întră în vigon legea actuală conform y de mai nainte, atunci nu e necesară a se face o nouă vestire Funcționarul civil e ínsé și în cazul acesta îndatorat să cerceteze, dacă cumva după legea actuală nu există vre-o pedică de căsătorie. § 163. Dacă legea hotăreșce un termin pentru validitatea drepturilor și legea de mai nainte nu cunosce o astfel de restricțiune, în cazul acesta terminal se va computa, începând din ziua de când a intrat în vigore legea actuală. § 164. Dacă legea actuală hotărește pentru validitatea drepturilor un termin mai scurt decât cel mai înainte în cazul acesta disposiția legii actuale e a se aplica numai atunci dacă pentru validitarea drepturilor, după normele de drept de mai nainte, părțile dispun încă de timp mai lung decât cel ficsat în legea actuală. In astfel de cozuri noul termin se vai computa începând din diua intrării în vigore a legii actuale. § 165. Ministrul va fi autorizat ca să dispună prin o ordonanță intrarea în vigore a legii actuale în oraș și teritorul orașului Fiume. § 166. Legea actuală va întră în vigore în țiua ..... a lunii..................anul 189..................... începând cu ziua acesta normele de drept esistente cu privire la afacerile matrimoniale vor eși din vigore și în locul lor vor întră in vigore disposițiile legii actuale. § 167. Cu esecutarea acestei legi sunt însărcinați fe miniștrii de justiție și de interne. PARTEA SCIENTIFICĂ ȘI LITERARA. Țara nostră. Descriere poporală a Ardelului de Silvestru Moldovan. (Urmare.) Cu împrejurimea imediată a Brașovului ^^»Jiseză în privința frumseței ținutul,cărui loc de frunte este Brașovia.Bumele acestui ținut este Țara Bună, de la rîul cel mai însemnat al^K- Bârsa. Țara Bârsei, ca și alte ținturi ale țărei nostre, este un întreg pentru sine, de unde se vede că își are străvechea și caracteristica numire de „țară“. In mijlocul ei se estinde un frumos șes, în formă rotunjiră, din care pătrund prin munții hotărnici de la metjársi, ca niște cărări uriașe, trei păsuri însemnate: pasul Bracului, al Timișului și al Șanțului. Este șesul Bârsei; el spre melanopterésárit stă în legătură cu șesul Treiscaunelor, el încolo este înconjurat jur împrejur cu o frumosă și puternică cunună de munți. Marginea de metronopte al lui e spălată de undele Oltului, în care se varsă Bârsa și celelalte rîulețe și păraie, ce-i udă suprafața. Dincolo de Olt se nalță munții Baraoltului, spre apus el e mărginit f de munții Perșanilor, ci spre mnc<jă<și îi pun hotar munții Țărei Bârsei, cari sunt cei mai puternici și preste costele și piscurile lor trece de la apus spre răsorit granița țărei. Munții Perșanilor despart Țara Bârsei de Țara Oltului și se estind în direcțiune de la mérjanopte spre mosăi. In partea lor dela mânănopte și-a tăiat cale prin ei Oltul, prin strîmtorea dela Rákos, străbătând pe aici pe șesul Țării Oltului. Mai trec apoi prin ei de-a curmezișul două drumuri de țară, mânecând ambele dela Brașov. Ului parcurge de-a latul șesul Bârlei, trece pe la Feldióra și apoi se inbâptă prin munți spre Cohalm; celîlalt merge pe la Codlea și trece la Sferșani, în Țara Oltului. Dintre piscurile acestor munți cel mai interesant este piscul Măgura-Codlii, lângă comuna de asemenea numire, la marginea de cătră șesul Bârsei. El se nalță ca un homonotoriu puternic spre șes, cu comartă și cu caste ,stâncase și prețioișe, cari alocurea paria fi nesc vechi ruine de state. Colorea acestor stânci, precum și desimea pădurii de stejari și fagi, cu care e acoperit, ii dau o înfățișare întunecată. Munții Perșanilor se estind spre mo<ia ji pănă în valea formată de cursul superior al Bârsei, care-i desparte de Piatra Craiului. Piatra Craiului se ține de munții Țării Bârsei, dar e despărțită de ei prin lata curmătură dela Bran, spre apus stă în legătură cu munții Țării Oltului. Fiind astfel despărțită prin văi adânci de munții vecini, ci față de ramurile munților făgărășeni, cu cari stă în legătură, având înălțime considerabilă, ea nu se înfățișază încă din depărtare ca o grupă singuratică, separată de grupele de munți din jur. Ea este alcătuită din stânci vărase și e bogată în coste prețioișe, prăpăstii sălbatice și peșteri. Piscurile ei mai nalte sunt: Piscul Baciului, care are onălțime de 2241 mtri și e provedut cu o piramidă (movilă) de petri, făcută de inginerii militari, apoi piscul Piatra, sau la Cruce, care își are numele din urmă de la o cruce mare de lemn, ce se află pe creștetul lui. Piatra are onălțime de 1814 metri. Aceste două piscuri sunt despărțite prin o prăpastie îngustă și stâncosă, numită Cropatura. Spre modă di-apus, în România, Piatra Craiului se termină în valea îngustă și romantică a Dîmboviței. Pe vârful Piscul Baciului este un resunet (ecou) interesant, care redă 15 silabe, cea ce este o raritate și ecoul acesta ocupă un loc de frunte între ecourile cunoscute in Europa, cari redau mai multe silabe.*) tot de pe acest vârf avem una dintre cele mai frumuse și depărtate priveliști. La stânga vedem munții Făgărașului în lățime, înălțându-se ca nesce turnuri uriașe unul după altul, la polele muntelui se extinde valea isoarelor Bârsei, la drepta pasul Branului, cu locuințele împrăștiate ale Colibașilor, ci dincolo de pas se nalță în șir, uriașii soți ai Petrii-Craiului, Bucecii, Cristianul- Mare, Piatra-Mare etc. în fața apoi avem șesul Bârsei și al Treiscaunelor, înconjurate in semicerc de munți, cari se perd în cofa albăstrie a depărtării. . Se spunem că în munții Piatra-Craiului în vremile străvechi, despre cari abia ne-au rămas amintiri, locuiau bine, ci pe coistele stâncose și întunecate ale Mâgurii- Codri își avea scaunul domnesc Imprétésa Négra. Imperatésa avea un fecior voinic, care umblând prin cei munți la venatore, s’a rătăcit și prin țara finelor, prin munții Pietrii Craiului. Odată apoi dadu ei cu ochii de o ți nă frumósa, ca ruptă din sare și cum o zări, o și îndrăgi. Mumă-sa avand despre dragostea lui, îi păruri căci credea, că se va încuscri cu sinele. Ea îl îndemna se cerceteze cât mai des pe Jină și tot mai mult ațîța în el patima iubitei. țina primea bine pe voinic și își petrecea cu el vesel prin văile și luncile romantice ale munților, dar când el, la îndemnul mamei sale o ceru de nevastă, dina 11 spunei că ea nu-l iubesce și nici nu vrea să fie nevasta unui om muritor. Feciorul se întristă forte mult și după ce tote rugurile la plină fură zadarnice se usca pe piciore de dor și durere, cum se usca stejarul, la a cărui rădăcină râde vermeie stricăcios. Mumă-sa era vrăjitore și vezând că feciorul său se veștejesce pe fii ce merge, cercă cu el tot feliul de vrăjitorii cu ierburi farmecate, dar nu isbuti să-i afle locul. Nu peste mult feciorul muri. . Atunci Imperátésa Négru în necazul ei nebun, luă la gînă pe dînă cu puterea ei vrăjitoréscá. țîna eși din țara țunelor și ca se scape, o luă la fugă pe Țara Oltului Impérátésa Ineé o ajunse la Vaida Rece de 3 ori Și o făcu etan de piatră. Și stanul de piatră și azi se vede în formă de femeie, pe hotarul comunei Vaida(Va urma). Rece. I TELEGRAFUL ROMAN *) Bielz în „Siebenbürgen“ (ed. II 1885, p. 249) scrie, că acest resunet mai bine se produc dacă ne coborim pe casta de cătră apus a Piscului Baciului în jos, în depărtare de 43 de urme de la piramida militară și aici se ne întorcem cu fața spre méi înopte apus, înspre castele acoperite cu păduri, în stânga de la Zernesci, și se strigăm. Resunetul mai bine îl va amfi acela, care va fi pe vârf, întors cu fața spre apus și răzimat cu spatele de piramida de pârză, ciun, broșura 6 (No. 11 și 12) din anul II are următoriul cuprins: Tecst. Sera pe lună, poesie de Vlahuță (cu ilustrație) — Sfântul Munte (Muntele Athos) după George Ebers cu 8 ilustrații — Legenda Crivățului poesie de Iuliu I. Roșca (cu ilustrație) Poveste de Crăciun, de Traian Demetrescu (cu ilustrație) — Ce Iice Dumnezeu ? poesie de Th. D. Speranță — Vae victis, de Sofia Kowalewska, traducere de Z. C. Arbore (cu ilustrație) Doina dorului de mamă, poesie de N. Beldiceanu — Bate vântul... poesie de Alecsandrina Mihăiescu — Politică la sat, poesie de George Coșbuc — Ampresatul păcălit, poesie de Grigori N. Lazu (imitație după „Der geplagte Bräutigamn“ de Körner) — Trandafirii, poesie de Artur Stavri — Din Șomcuta mare, descriere (cu ilustrație) ■ — A mea este răsburarea, roman din viața poporană islandeză de Hali Taine (urmare)—Bun de plată, poesie de A Steuerman (de la Iași) — Călătorul, poesie de Endymion — Speranța (după Schiller), poesie de Adrian Milian — Viață, nuveletă de Anton Bacalbașa — Viața de actor în provincie, nuvelă de N. G. Rădulescu-Niger (urmare și sfârșit) — Elegie, versuri de A. Naum (cu ilustrație) — Mărturisirea lui fragment de legendă de Dimitrie Nanu (cu ilustrație) — Onore și Datorie, roman de Alphonse de Launay (operă premiată de Academia francesa) (urmare) — Principele Alecsandru de Battenberg, comite de Hartenau (cu ilustrație) — Cele două stele, (poveste de Crăciun) de Paul Arâne (traducere de I. R. — Partea recreativă. Ilustrațiuni: Sera pe lună (poesie de A. Vlahuță). — Intrarea mănăstirei Aghia Lavra (de la Sf. Munte). — Christ la Maria și Martha, tablou de Heinrich Siemiradzki. — Turnul de pază al mănăstirei Aghia Lavra. — Binecuvântarea unei corăbii în schela mănăstirei Aghia Lavra. — Călugărul bătând toca lângă biserica mănăstirei Vatopedi de la Sf. Munte. — Vederea mănăstirei Vatopedi. — O bucătărie din mănăstirea Vatopedi. — Intrarea mănăstirei Vatopedi. — Vederea mănăstirei d-lui Pavel (de la Sf. Munte).— Legenda Crivățului (poesie de Iuliu I. Roșca. — Peisagiu de iarnă (poveste de Traian Demetrescu) — Fantasie (Vae victis). — Fuga in Egipet tablou de A. Liezen. — Corul plugarilor români din Șomcuta mare. — Stephen Orry și Mihail Aurică, din romanul „A mea este răsburarea“. — Elegie, (versuri de A. Naum). — Mărturisirea lui (fragment de legendă de Dimitrie Nanu). — Locotenentul Claudiu (din romanul Onore și Datorie). — Desgustați de viață, tablou de Emile Neide. — Principele Alecsandru de Battenberg, Comite de Hartenau (cu descriere). — Supliment: Iartă-le Domne!... Tablou de Hoffmann. Din public: Recunoștință! Mai jos subscrișii comit, bisericesc și școlar prin acesta recunoscem, că cu țliua de astăzi am primit un dar, adecă cinste de la dl Nicolau Crisian notariu cercual pentru renoirea scaunelor din scala nostră gr. or. o sumă de 30 fl. adecă treițeci fiorini v. a. pe care sumă cu mulțămită am primit-o la mână. Diornai, în 19 Martie, 1893. Iacob Rad, loan Bereia, loan Trutz, Buta Alecsiu, Siofron Zama,epitrop, Gligor Rad,epitrop: Mihailă Rad, loan Piltiu, Ioan Lung, Szima Luka, Nicolae Ștef, Gavrilă Stana. *) Pentru cele publicate în rubrica acesta redacțiunea nu e responsabilă. Red.,