Telegraful Roman, 1894 (Anul 42, nr. 1-141)
1894-06-11 / nr. 64
254 TELEGRAFUL ROMÂN. Dar mărturisesc, că chiar deputații ardeleni au înduplecat guvernul, să nu accepteze programul activiștilor și să nu-l spriginescá. Ei au motivat cu aceea, că e mai bine să fie pasiviști românii, căci atunci mai ușor de pute isprăvi cu ei. Unul dintre prelații noștri s’a dus la Tisza Kálmán, prim-ministrul de atunci și i-a comunicat, că românii moderați vreau se întemeieze un partid. Tisza la acesta a răspuns: — Noi nu avem lipsă de acest partid. Noi nu pretindem altceva dela români decât supunere. (engedelmesség). Prelatul ne-a comunicat răspunsul ministrului și în anul următor comunele încă au sters din budgetul lor prețul de abonament al fatei. A trebuit în curând se sistăm fata. Atunci au pășit de nou ultraiștii și au făcut memorandul. Celealalte sunt cunoscute. Acum dau adeseori prin fiarele magiare de întrebarea: unde sunt românii moderați ? Aceștia sunt impotenți, după flascul lor. Le este imposibil să pașăscă, căci oricare dintre ei ar face-o acesta, românii T ar lua în rîs. Nu rămâne altceva, decât ca guvernul să pacteze, cu cei ce juca rol acum. Acesta firesce e lucru greu, deorece șovinismul magiar numai decât ar resturna guvernul acela, care ar vrea să pacteze cu românii. Tocmai de aceea eu țin, că e chemarea fiarelor de a orienta în mod obiectiv despre cestiune opiniunea publică magiară, a o pregăti și astfel să prepare terenul pentru acțiunea guvernului. Se cheme guvernul la o conțelegere bărbați din tote partidele române. Aceștia s'ar înțelege între olaltă și ar stabili un nou program. Dacă s'ar înțelege cu privire la legea electorală și de naționalitate, dacă ar chlarifica drepturile scalei, ale limbii și ale ațoa mmiei bisericesci atunci cestiunea dualismului și a uniunei ar cade de sine. Acesta e părerea mea și acesta am spus-o și românilor. Că are o aproba cu toții, asta e întrebare. In fine sunt de credință, că dacă cestiunea română a luat o estensiune așa de mare, meritul preponderant este al guvernului. Căci dacă nu punea la cale procesul memorandului, cestiunea română nu lua un caracter european. Și pentru aceea, aceia cari jucă rol acum, numai guvernului au de a-i mulțămi rolul lor. La 1867 când s’au presentat la actul încoronării treisprezece deputați ardeleni, între cari am fost și eu, ultraiștii s’au adunat la Murăș-Oșorheiu și au publicat un pronunciament. Procuratura regesca le-a intentat proces, întocmai ca acum. Nu preste mult apoi și noi deputații români am votat pentru un proiect de lege precare, al ministrului de justiție Horvát Boldizsár. Horvát Boldizsár atunci a venit la noi, ne-a mulțămit pentru bunăvoință și a întrebat, că avem vreo dorință? La acesta eu i-am răspuns, se sisteze procesul intentat din incidentul de la M. Oșorheiu. Și ministrul de justiție a sistat pe cale telegrafică procesul. Și acum asemenea ar fi trebuit să facă. Când la 1872, la provocarea lui Francisc Deak, Lonyai a început pertractări de pacificare cu românii, ministrul president a provocat pe metropolitul Vancea, să concheme câțiva conducători români, cu cari pute conferi și ce-i substârnă dorințele acestora. Lonyai totodată a întrebat pe vicepresidentul curții de compturi, Iosif Hossu, că pe cine să chieme metropolitul la conferență ? Hossu ia dat sfatul, ca să nu cheme pe moderați, ci pe ultraiști. Intre aceștia era deja și Rafiu și Barițiu, vestitul gazetar român. Căci — Zi se Hossu — dacă Escelența Vostră faceți pact cu aceștia, noi moderații suntem de prisos. Acesta o zic și eu acum. Nu cred, că acești domni, dacă vor vedea că vine rîndul la învoială, își vor susține întreg programul. Firesce între atunci și acum este mare deosebire. De atunci încoce s’au adus legi, cari au făcut ilusorie legea de naționalitate, autonomia, drepturile scalei. El acesta atinge pe preoți și pentru aceea agnteza. Este încă noroc, că guvernul nu forțeză pretutindenea înființarea asilurilor de copii. Lucrul de căpetenie ar fi firesce, modificarea legii electorale ardelene. Domnii ardeleni cred, că în acest caz aici ar fi aleși în tóte cercurile deputați români. Eu am calculat, că în Ardel s’ar pute alege cel mult 20- -25 de deputați români. Ei acesta n’ar fi un lucru așa de mare. Revista politică. Fotoliul ministrului de agricultură e încă tot vacant. Secretul care zace asupra acestei împrejurări agită în continuu spiritele la fel de fel de combinațiuni. Astfel publică „Hazank“ scirea dată cu reservă, că se vorbesce în anumite cercuri de denumirea definitivă a lui Gromon de ministru de honvezi și a lui Kemény Gábor de ministru de agricultură. Fejérváry, care de present ocupă ambele fotolii provisorie se va retrage. E interesantă enunciațiunea lui Wekerle referitor la ocuparea fotoliului de agricultură, că în întregul partid nu se află un singur om, care ar poseda oalificațiune necesară pentru acest fotoliu. Din enunciațiunea acesta reese o lumină destul de caracteristică despre capabilitatea de guvernare. •k ** inștința guvernului Rusiei de a suprima constituțiunea Finlandei a produs mare nemulțumire între locuitorii finlandezi. Dieta provincială, carea s’a ocupat de nou cu cestiunea este față de guvernul rusesc de tot impotentă și a decis a face țarului o representațiune, în care a so’l rege a lăsa nealterată constituția, cu atât mai vertos, că însuși țarul înainte cu trei ani prin un ucaz asigurase poporațiunea finlandeză, că-i va lăsa nealterată constituția. * * * O mare indignare domnesce în Serbia contra lui Milan, pre care nu-l mai pot suferi. Guvernul a încercat o împăcare cu radicalii, dar pănă fiu se va depărta Milan nu se pute ajunge la nici un resultat. Denunțările și suspicionârile nu mai încetați deci se ivesc nouă conflicte personale, mai tate pentru Milan. Așa cât dacă el nu se depărtază, oile triste se preved pentru biata Serbie. * * * Martea neasteptată a lui Mouley- Hassan sultanul Marocului, dă din nou lucru Europei, care și astfel nu stetea cu mantle în sin în timpul din urmă. Muley Hassan s-a urcat pe tronul Marocului la 1873 când a urmat tatălui său Mouley Mohamed Om de o activitate rară, defunctul sultan al Marocului în tot timpul lungei sale domnii a fost mereu pe drumuri, de la Gez la Marakech, la fruntariile Algeriei, la Riff, de aci la litoralul oceanul atlantic, alerga în persană, nu ca să facă imposite, ci ca să rescule triburile și ca să instaleze noi cădii și noi guvernatori. Politica sa ave devisa: Divide et impera și scopul seu de căpetenie era se înmulțască numărul și să micșoreze întinderea cercurilor administrative. Așa în Sud, unde făcu în scurt două expediții succesive în 1882 și 1883 nu înființă mai puțin de patru-zinci și trei de guvernatori, în speranță, că acastă puzderie de șefuleți ar fi mai ușor de supus decât trei patru personagii importante. In intervalul resbóielor, ne spun ziarele franceze, care sunt mai în curent cu cele ce se petrec în Africa. Mouley Hassan, ca un adevărat impărat musulman, se adâncea în cetirea cărților sfinte ale islamului și în comentariile lor, în cultura științei arabe, mai ales astronomia și astrologia. Sultanul Marocului a murit în nișce circumstanțe, care dau loc la bănueli și lasă succesorului său o situație din cele mai încurcate. Mai întâiu e însăși cestiunea moștenirii, împins de o sclavă favorită și atotputernică Mouley-Hassan a lăsat tronul unui tiner, aprope copil de șasesprezece ani, fiul său favorit Mouley-Abdel- Aziz. Acesta alegere nu e tocmai contrarie ordinei, succesorale stabilite, fiindcă, cum zice „Le Temps“ la dreptul vorbind în privința acesta în Maroc nu este nici o ordine legală. Dar Koranul și tradițiile invariabile ale islamului cer ca succesiunea sé treca la cel mai mare din familie. E forte probabil că în acest mare corp fără coheziune și fără unitate va isbucni dezordine. Oricât de mare va fi norocul tinerului Abdel-Azis, e de prevăzut că va ave să susțină asalturi seriose și se-și cuceresca corona pe câmpul de bătaie. In aceste condiții e natural, că Europa sé se preocupe de noua situațiune. Noutăți. O sora plăcută. A fost o dorință generală încă de prin anii trecuți, ca reuniunea română de musica din Sibiiu sé nu se marginesca numai pe lângă programe de concerte și se fie totdeodată un mediu social de conveniri cu petreceri. De acesta dorință a ținut seria brava nostră reuniune și după concertele cele mari și renumite, ce le-a dat, terminându-și Miercuri séra probele, ne-a surprins cu o convenire plăcută. La 7 oro sora s’a arangiat o cină comună în grădina „Hermann“ de peste 70 tacâmuri. La 10 ore a urmat, dansul, care a durat cu vioiciune până după 2 ore. Atât în decursul cinei cât și în pansele jocurilor membrii reuniunei au esecutat cu mult avânt și mare precisiune sub conducerea neobo iiului dirigent G. Dim a mai multe cântece poporale: „O faci Zonă?“ de G. Dima, apoi; „Stâncana“ „Baba și moșnegul“, „Nevasta care iubesce“, de Musicescu „Cin mine fugi și fi a mea“ și altele care tóte au electrisat prin tocul și farmecul lor. A fost o idee fericită arangiarea acestei conveniri și ea nu trebuie abandonată căci numai așa se află terenul adevărat de a se pute promova cultivarea musicei. Astfel s’a aflat și mediul unor conveniri sociale, care în desvoltarea nostra au o mare importanță. A cina împreună, a cânta și a juca eta o variație, care te răpesce din mijlocul grijilor și ispitelor zilnice pe câteva momente și meritul este al bravei nóstre reuniuni, care a secerat atâța lauri prin escelentele ei producțiuni Séra de Miercuri încă m-a dovedit, că românul e stăruitorui în cultivarea virtuților nobile și în butul greutăților, ce se descarcă asupra lui ’și se se face și e’e bune. * 9 ] * Domnișorele române. Cu ocasiunea sosirii condamnaților dela Cluj, mai multe domnișore române din Sibiiu, cari s’au aflat la gară spre întâmpinarea condamnaților au avut cocarde tricolore. Contra lor s’a făcut arătare la judecătoria din Sibiiu și acum vor fi trase în cercetare. Autoritățile magiare își fac de cap.* * * De la curtea română. Veștile sosite din Neuwied anunță că suverana României este cât se pate de bine. M. S. regele este așteptat la Neuwied pe la 15 sau 20 ale acestei luni, de unde împreună cu M. S. regina va pleca la băi, în Enghitera. In țară se vor întorce pe la începutul lui August.* * * Procesul memorandului la Curie. Foile din Budapesta scriu, că tribunalul reg. din Clusiu a trimis Luni în 18 Iuniu Curiei reg. din Budapesta actele referitóre la proprocesul memorandului. Procesul verbal al pertractării se extinde pe șase sute cóse, cuprinse în trei foliante legate în pele. Inclusiv se speră, că într'o lună de Zile la Curte vor termina cu studierea petițiunilor de nulitate ale acusaților și sa va aduce sentența de cizőtare. Dorita grabnică de liberare este cu atât mai ușor, cu cât judele referenți și senatul special cunosc bine materia procesului din acte și raporturi anteriore mai vechi * 1 * % . Sartea condamnaților. Tabla regesca din Cluj a decis în causa părintelui G. Domide, care a fost arestat la Blaș și apoi deținut în Cluj, că recursul înaintat de operatorul acestuia să fie trimis la curia regesca, deorece este litigiosa cestiunea competenții. După ce dar tabla nu se crede competentă a resolva recursul, părintele Domide rămâne tot deținut, pănă ce va decide cursa reg. * •K * Pentru preoții din România dupăcum anunță Zorele de dincolo, I. P. S. metropolit primat a dat o circulară, prin care li s’a interzis de-a mai umbla călare, în căruță deschisă, precum și de a-și mâna singuri caii * & « România la Dunărea de jos. Cu data de 15 Iuniu i se comunică din Danzig, că a sosit acolo un trimis al guvernului român, ea se ia în primire patru năi, ce le-a comandat guvernul român, ca se le folosesca pentru serviciul de pază la Dunărea de jos. Căile sunt construite după tote referințele tehnice moderne, au vapore puternice și sunt de o forte mare vitală, oi la cas de nevoie se pot folosi și spre scopuri belice. De-ale timpului. Timpul continuă a fi rece și ploios. Din mai multe părți ne vin solri forte îngrigitare. Grânele cresc în plaie și devin tacimase, cucuruzul a început a îngălbeni, cr érba cosită, neputându-se usca se putrezește. Multe rîuri au eșit din albie și s’au făcut mari vărsări de apă. S’au periclitat chiar și ómeni. Retragerea notelor de stat se va începe cu I Iuliun. Ordinațiunea respectivă va urma încă în decursul lunei viitóre Retregerea notelor de a fi. se va face mai iute, ca cum se plănuise, deorece în anul acesta trebue să fie retrași din circulațiune 100 milione de floreni. Societatea de acțiuni a drumului ferat vicinal Avrig—Făgăraș si a ținut adunarea generală și din raport reese, că vitratele au fost de 57.970 fi. creșttele de 31.392 fl. * * * Serbare la Bucuresci. La serbarea ce s’a dat Duminecă séra la Ateneu și în grădina episcopiei din Bucuresci, în folosul societății studenților universitari, au luat parte : Regele, prințul de corona, principesa, mai mulți miniștri, generali și multă lume alesá. Decorația a fost splendidă, lumină electrică, foc bengalic, concert, bal, mai multe musici militare și lăutari etc. etc. Cele două salone de pictură au fost luminate cu lumină electrică. Succesul în total a fost strălucit. $ * * încuviințare pentru repetarea examenului se pute da de acum, încolo în înțelesul unei ordinațiuni a ministrului de instrucțiune publică, și de cătră directorii supremi. Ministrul însă dându-le împuternicirea acesta, totodată și-a exprimat dorința, că repetarea esamenului din două obiecte se se conceda numai în cozuri extraordinare. * ♦ * Himen. Dl Constantin Popp, funcționariu la institutul „Albina“ s’a încredințat cu dșora Maria Raicu, fica dlui vice-protopop gr. cat. din Cohalm, Clemente Raicu. Felicitările nóstre! * * * Descoperire importantă. Săptămâna trecută un domn Fronst, servitor în comuna Seligny, Franța, a descoperit săpând sub un arbore, o cantitate mare de monede de argint cu efigia lui Ludovic al XIV și al XV. Monedele sunt în bună stare, dar coplite din cauza lungei îngropări în pământ. Câmpul, în care s’a găsit a fost peste tot răscolit de omeni, deorece tradiția spune, că în acele locuri au fost ascunse comorile seniorilor de Daguerre și Bulardière. Un proprietar din Magny-le-Descot a găsit în grădina sa o morwidă de aur cu efigia lui Jean II, «Jl ® imnul rege.(1350—1364) Jean II este înfățișat călare și armat din cap, pănă în piciore ■ cu o mână ține o laptee și cu alta se raZimă pe un blasou cu trei flori de crin. împrejur se citeece : Ioannes dix, Franco TM“» Rex, ér pe dos este inscripția : Christus vineti, Christus regnat, Cristus imperat. * * * * * * * * *