Telegraful Roman, 1895 (Anul 43, nr. 1-143)

1895-01-14 / nr. 5

TELEGRAFUL ROMAN. 19 N­outăți. Concertul reuniunei sodalilor ro­mâni din Sibiiu. Cu datul Sibiiu, 24 Ia­nuariu 1895 primim urmatorea scrisóre, căreia cu plăcere îi dăm loc: Stimate d­e redactor! Vezând că n’ați scris mai pe barg despre producțiunea de Sâmbătă a sodalilor români din loc,­­Causa a fost lipsa de spat. Red.) Ve rog se publicau­ următorele: Participând la con­ertul socialilor după ce am ascultat întrega producțiune, m­i-am făcut judecata asupra lui, împărțind punctele programului, afară de cele esecutate de musică, în trei grupe. O grupă o formeza un singur punct, dar unul dintre cele mai valorose puncte ale programei: declamarea frumosei poesii de Vlăhuța, „Laicana“, prin cunoscuta scriitare a nóstra, d-na Margareta Mol­dovan. D nei Moldovan i-a succes a inter­preta forte bine și fidel cuprinsul intern, altcum greu de interpretat al poesiei: spe­ranța și durerea de mamă și furia inconsole, care duce pe desnădăjduita mamă la nebunie, din causa morții băiețelului ei în fața icenei preasfinte, la care se ruga ea, ca să il scape. Felicitez pe dna Moldovan pentru acest suc­ces și sper, că pe viitor vom ave ocasiune a ne delecta și în alte declamațiuni de ale d-sale. A doua grupă o formeza 4 piese cân­tate solo de dl N­. H. Banei­u, red­, ales cu acompaniare pe pian de dșbra Olimpia N­egoe, care ca și in alte rânduri, a ese­­cutat acompaniarea în mod precis și esce­­lent. Dsa este cunoscută publicului no­stru, pe când dl Banciu acum a pășit prima­ ora în public, atât ca solist, cât și ca condu­­cătoriu al corului sodalilor. In ambele dcri­­sül și-a împlinit rolul în mod escelent, deși, cu deosebire la cântările solo, acustica­rea a salei nu l-a favorisat. Dl Banciu, după cum îmi du­cea la concert un specialist în musică, cu care eram vecin, este o putere bună de tenor și dacă ar face scala la un conservator, nația nóstra ar ave în dânsul o putere musicală escelentă. Doleu să-i ajute! Cântările corului au fost precise, deși vre-o daue prea, scurtă, în­să esecutate cu succes, care este a se atribui în locul prim­ului Banciu, ca conducător, pentru ostenela ce și-a dat în instruire. Publicul a aplaudat frenetic pe debutanți, precum și marșurile naționale ale musicei, încheind felicit pe sociali pentru prestațiune și pentru ca și-au putut aculta puteri, ca cele amintite mai sus, cari au ri­dicat mult valorea concertului lor. Până aci corespondentul nostru. Noi mai adaugem, că în cor a luat parte și dl V. Gogan, care în p. penultim, „Arcașul“ a cântat și solo, esecutându-i forte bine. După producțiune s’a jucat „C­ă­l­u­ș­e­r­u­l“ și „­Bătuta“ sub conducerea vătafului G. Poponea, tipograf, tinerii fiind viu aplaudați de public. A urmat apoi jocul, începându-se cu hora și durând pănă în zori. Public a fost forte mult, între care și inteligență nu­­mărasă. * * * Camera advocațială din Cluj face cunoscut, că advocatul Dr. Zosim Chirtop cu locuința în Câmpeni, e introdus în lista camerei advocațiale. H­ * Proiectele de legi despre exercițiul liber religionar și despre recepțiunea relig. judaice vor veni în desbatere în casa mag­naților, după cum asigură „Corespond. Pol.“ prin jumătatea a doua a lunei lui Faur. * * * Procedura penală. Dintre operele moștenite de la exminist­­ul Szilágyi, noul mi­nistru de justiție Erdély Sándor mai întâiu va pune în desbatere proiectul despre pro­cedura penală. Proiectul fiind pregătit încă de antecesorul său, noul ministru îl va lua la reviste și după eventuale modificări, îl va subșterne Coronei spre aprobare. In cercu­rile juriștilor pare să fie bine­venită vestea, că noul ministru pune între agendele de fr­unte tocmai reorganizarea procedurei penale. * • * Fusiunea la ordinea­­ Jilei. Depu­tații disidenți, vre-o 17 la număr, în frunte cu contele Iuliu Szapáry au făcut în 21 i. e. n. o visită la clubul partidului național, unde apponyiștii, cari erau în mare număr de față și între cari se aflau contele Apponyi și Horanszki Nándor, i-au primit forte bine. Disidenții cu acéstá ocasiune s’au consultat cu apponyistii preste dóué éré. * * * Boboteza în Bucuresci. Din Bu­curesci să scrie: Sărbarea sfințirii apelor în 6 Ianuarie s’a oficiat conform programului oficial în pavilionul de pe cheiul Dâmbo­­viței.. La acestă sărbare religiosă au asista* M. La regele și principele Ferdinand îna­intat la gradul de locotenent-colonel, purta uniforma de vânători. Detașamente din tru­pele din garnizonă au defilat pe dinaintea suveranului. Dl general Argetoian comanda trupele de paradă. Timpul fiind frumos, multă lume a asistat la acestă serbare re­­ligiosa. * * * Nouă rețea telefonică în comitatul Brașovului. Pe teritoriul comitatului Bra­șov s-a înființat o noua rețea telefonică cu stațiuni publice la oficiile poștale din Fel­diora, Prejmer­ și Săcele, cari sunt puse în legătură cu cele esistente deja: Ghim­bav, Codlea, Râșnov etc. Convertiri. De pe lângă Alba Iulia s'a scris unor jurnale cu data de 19 Ianuariu 1895 urmatorele: Cu părere de rău vin a vă aduce la cunoscință urmatórea durerosa faptă, care nu va lipsi a produce adâncă durere și indignațiune în tot românul de bine. Și anume din comuna Bărăbanț, de lângă Alba Iulia, din causa relelor înțelegeri între preot și învățătoriu cu poporul, înainte de sfintele sărbători 42 capete de familii ro­mâne, de confesiunea gr­ cat, au făcut pași de lipsă la episcopul romano-catolic din Al­­ba-Iulia, pentru trecere la confesiunea rom. cat.; firesce au fost forte bine primiți la epi­scop și asigurați de cel mai bun sprijin al lui. * * * Sculele comunale ajutorate de stat. Ministrul ing. de instrucțiune a emis o or­­dinațiune privitore la alegerea învățătorilor de la sculele comunale ajutorate din partea statului. In urma acestei ordinațiuni atât sculele comunale ajutorate de stat cu cel puțin CC fr. înainte de esecutarea art. de lege 2­ i din 1893, cât și a telea cari dela acesta lege încaci primesc ajutoriu permanent dela stat, — de aci încolo nu-și pot numai sin­gure alege învățătorii fără scirea statului. Protocolele despre decursul alegerii respec­tivilor învățători, diplomele de cualificațiune ale acestora, documentele despre serviciu și o însemnare compusă în tota regula despr­e competențele lor, — comitetele administra­tivă sunt obligate a se trimite în viitoria ministrului spre aprobare. Patriarh­ul Brancovici, după­ cum se anunță din Carloveț, în 14/26 Ianuarie a. c. va dărui pe sema sculelor sârbesci din patriarh­at suma de 10.000 fl. Numitul pre­lat și în anul trecut a dăruit o asemenea sumă pentru același scop. * * * Foi și cărți oprite. Ministerial ma­­giar a detras debitul poștal­­ siariului „Func­­ționariul“ din Bucuresci, opusui „Voci latine“ și „Calendariul pentru toți românii“. Guvernul rusesc a detras debitul poștai țliarului magiar „Pesti Hirlap“. * * * Perchisiții domiciliare in casarme. „Wiener Allgemeine Zeitung“ primește scr­rea din Berlin, că în 22 i. c. în tote casar­­mele din Germania s’au ținut perchisițiuni domiciliare pentru confiscarea dintre soldați a scrierilor socialiste. Resultatul perchisiții­lor nu este încă cunoscut. * * * O deputațiune de evrei la noul ministru - president. Ministrul - president Bánffy a primit în 23 i. e. o deputațiune de 24 rabini și primari evrei. După cum spune „Allgemeine Jüdische Zeitung“ la alo­cuțiunea ce a ținut-o rabinul Rosenbaum, baronul Bánffy a răspuns cu cuvinte forțe amabile și a asigurat deputațiunea, că dîn­­sul și de aci înainte va lucra tot în aceeași direcție ca și pe timpul când a fost comite suprem, în care oficiu dînsul s’a convins pe deplin de patriotismul evreilor. După firea acestui patriotic răspuns întrerupt adese de aclamațiuni entusiaste, ministrul - president strânse mâna fiecărui rabin și aceștia pără­sesc sala. De la dînsul rabinii s’au dus la ministrul de culte Dr. Iuliu Wlassics. • * Călătoria regelui Alexandru. Con­form disposițiunilor de pănă acum regele Alexandru în 26 a curentei va sosi la Viena unde va petrece timp scurt, așa­ că pe ziun­ie 28 va fi în Paris. Scopul călătoriei sale e să mijlocescă între părinții săi împăcare totală și în tote privințele deplină, cu acesta călătorie se mai aduc în legătură câte tote combinațiuni, dar acestea se declară din loc competent de nebasate. * * * De la Ligă. De anul nou președintele Ligei culturale române a primit o frumosa manifestațiune, care nu pate să rămână ne­cunoscută, deore­ce aceea manifestațiune se adresă nu atâta dinn V. A. Urechiă, cât însă și frumosei instituțiuni, în fruntea căreia se află d-sa. Dacă din țară și din ținuturile române de sub sceptru­ străini, președintele Ligei a primit aprope 3000 de bilete și un număr considerabil de scrisori, de la particulari și și de la diverse societăți, cum și câteva sute de telegrame, numai puțin importantă a fost manifestațiunea din străinătate. Cancelaria Ligei a ales din grarul de cărți din străinătate câteva, cari credem util a le face cunoscut lumei române. Felicită pe președintele Ligei, din Italia vre-o dóué sute de domni senatori și depu­tați. uităm pe Barone Girolaino Del Balzo, Comm. Nicola Visehi, Marchese di Rodini, fost președinte de consiliu ■ Carlo Donați, Clemente Oorte, De Gubernutis, B. E. Mai­­neri, Luigi Luchini, Dr. Edoardo Galenda di Tavani, Ettore Ferrari, Patro Paulo Trom­­peo, Prof. Giovanni Capelini, Prof Luigi Palma, G. Galtierotti Morelli, Gualtiers Da­­nielo, Giovani Mestica, Comm. Nicola Ba­­rozzi, Eugenio Maury de Moroni, Comm. Attilio Brunialti, Cav. Ottón Calderara, E. Ghigi, Marchis di Pandolfi, Arturo Galletti di Cadilhoe, Giuseppe Ostini, Antonio Ri­­maldi, Tullo Massaroni, Marchese di Sânt Onofro, Adolfo Brunicardi, Giuseppe, Bian­­cheri președintele camerei deputaților. Să spicuim câteva nume din restul Europei: Emilie Castelar, marele orator al Spa­niei ; Manuel Tamayoy Baus, secretar per­petuu al academiei spaniole, Ramon de Cam­­poanon, Manuel del Palacio, ministru-preșe­­dinte; Vicente Barrantes, El Marchis de Val mar, senator spaniol; Manuel B. Cossio, Francisco Giner, de los Rios, Francisco Gaicia Aguso, Catedratico er San Isidoro, Francisco A. Commelerand, academician; Antonio Bailly-Baillyere, Enrique Builly- Baillyere, Baronul și baronesa An. Gunda­­cear von Sutfner, Dr. von Bor geh. Jus­­titzrath pro!, an der Universität Göttingen, Dr. Hermann Erkelenz, R. Eigel. Domnul ministru van Honten al Olandei, C. B. Spruyt, E. V. Rahousen did de Erste Karner, Dr. Bierens de Haar din Olanda. Dr. Joao de Paiva, împreună cu 28 de parlamentari și jurnaliști din Portugalia, Gladstone, W. Pollard, Byles și alți 25 de parlamentari și publiciști englezi. Dnul deputat Friderik Bayer (Dane­marca), Le Capitaine, A. d Jrgens-Bergh, gentilom al camerei mâiestății sale regelui danez, Eugene Van de Rest, profesor uni­versitar la Bruxelles, A. Houzeau de Lehaye deputat, Ferd. Gentet advocat în Elveția, G. Fazy advocat, Comte Vandal, Theod. Blancard, Alfred Naquet deputat, Emile Le­­vasseur, celebru geograf, Aimé Bouvier, di­rectorul învățământului, Le Docteur Eduard Méné, Emile Picot, Auguste Meulemans, An­­natole Leroy-Beaulieu, profesor, Leonce Pin­­card, Augustin Ubony. G. Eg. Bertrand, De Rozny, Lessouef, Eugene Gibert, Charles Loiseau, directeur du journal „La Verité“, General Young, Juan Z»rila, Mariano Ca­talina, membru al academiei spaniole, ducele Enrique de Saavreda, Michai deputat trances etc. Peste tot 498. Din partea macedo-românilor dl și din Urechia au primit câte un frumos obiect de artă, un calimar în formă de corabie în argint filigram și un pănoraș admirabil, lucrate ad­mirabil de argintari, români din Macedonia. Inc’o adresă, Comitatul Somogy a votat o adresă cătră parlament, care se va trimite și tuturor comitatelor, în care se cere ca să se pună mai mare pundt pe­ cultivarea spiritului național magiar în viața statului. * * * Venus în 1895. Pănă în 21 i. e. n. planeta Venus, steua ț­eiței amorului, s’a putut vede strălucind pe firmament numai în­­ fiorile dimineții. începând din 22 i. c. anul acesta pănă la începutul lunei lui Au­gust, Venus va apare totdeauna ca stea de sara. Din August pănă la mijocul lui Oc­­tobre ea va fi acoperită de sare și pentru noi devine invisibilă; din Octobre înse­mănă la finea anului, din nou se ivesce, dar arăși numai ca steaua aurorei va ave să-și per­­curgă calea sa infinită. — In l­a Februarie 1896 Venus și cu atât de rar visibil Mercur se vor întâlni de tot aprope, dar cest din urmă numai d­ece­niile va pute să fie văd­ut, pentru ca să dispară apoi pe multă vreme în infinitul univers. Fulgerul fotograf. La Chambery, în Savoia, se refugiază doi soldați pe timpul unei furtuni sub un castan. Unul a fost lo­vit de fulger și pe brațul său gol se vedea bine o arsură, ce avea figura unei ramuri de arbore. Cazuri ca acesta s’au întâmplat adeseori. Sub­t câțiva ani, în Francia, un grădinar voia se culegă fructe dintr’un pom și fiind trăsnet, avea pe piept figura între­gului pom în culori roșii. Berthold istori­­sește că la 1795 a­u­st trâsnit­ femeia unui preot, care purta o haină cu flori roșii Pe mâna ei erau imprimate florile hainei, de tot lămurit. Un matroz, care dormea pe bordul unei corăbii sub o vîsle întinsă, care purta numărul 44 în litere de metal, fu­­răși lovit de fulger și avea numărul 44 în urmă pe piept. Chiar și în „Gentlemans Magazine” se afirmă, că figura unui om, care fu lovit de fulger, pe când sta lângă un zid alb, s’a găsit pe zid în mărime naturală, dar care semăna cu o fotografie ștârsă. In­­ Imn­e „lengua“ din America su­dică au un obiceiu curios, că la mortea unuia dintre membrii lor, schimbă numele tuturor celorlalți ca astfel să inducă în erore mor­tea, care după credința lor are lista tuturor viețuitorilor și când mai vine nu scie pe cine să ia. — Un obiceiu sălbatic și crud al lor este, că in gropa de vii îndată după naștere copii­lor de sex femeiesc, afară de fiica primă născută, și acesta să face de în­săși mamele lor cu atât sânge rece și liniște ca și cum e europenă și ar adormi copilul legănându-i. Motivul acestui obiceiu nu e altul decât ca să facă pe femei mai căutate. * * * Invitare la balul ce se va arangla Sâmbătă, în 28 Ianuarie (9 Februarie) 1895 în hotelul „Central“ din Brad. Venitul e destinat pentru sporirea bibliotecei dela gim­­nasiul român din Brad. Intrarea: de per­­sona 2 coróne, de familie 4 corone; începutul la 8 ore sera. Contribuiri și suprasolviri se vor curta publice. -­a * * * * * * * * * * * * a * * Din public.*) Mulțămită publică. „Reuniunea sodalilor români din Sibiiu“, dându-și concertul în 19 Ianuarie n. 1895, aduce pe acesta cale mulțumită onoratelor persane, care aflând despre starea critică în care se află reuniunea nóstră, n’au întârziat a-și oferi binevoitoriul concurs la acest con­cert, înfrumsețând astfel programul seu. Și adecă știm. d­­ă Margareta Moldovan ca­­rea a declamat frumósa poesie: „La icenă“, de Vlăhuță , precum și d-ș0rei Olimpia Nea­­goe, carea în mai multe rîn­duri a sprijinit reuniunea nostră, acompaniând la pian solu­rile cântate. De asemenea mulțămeșce­nlui dirigerii al corului N­. R. Banciu, carele pe lângă munca obositóre ce a avut de-a in­­strua meseriașii noștri în cor, fără de-a pre­tinde vre-o remunerațiune, n’a desitat de-a se produce și cu câte­va cântări solo. D-țleu le răsplatescá acesta faptă nobilă. Suprasolviri au incurs dela următorii domni: Escelența Sa Miron Romanul 2 fl. 50 cr.; Dr. Il. Pușcariu, archim. 1 fl.; 20 cr.; Tit Liviu Albini 1 fl.; George Moldo­van 1 fl.; St. Moga 1­ fl.; loan Russu-Șiri­­anu 50 cr.; Dr. C. Diaconovici 70 cr.­­ N. N. 50 cr.; d-na Simonescu 50 cr.; C. Ste­jar 20 cr.; N. Togan 20 cr.; A. Blotz 20 cr.; N. Cioran 20 cr. ■ pentru care se aduce mulțămită pe acestă cale. Comitetul. *­ Pentru cele publicate în rubrica acesta re­­dacțiunea nu e responsabilă. Red. -

Next