Telegraful Roman, 1895 (Anul 43, nr. 1-143)
1895-06-10 / nr. 65
Anul XLIII ABONAMENTUL. Pentru Sibilu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 er. Pentru monarchic pe an 8 fl , 6 luni 4 fl., 3 luni 2 >1. Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fi. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Administrațiunea tipografiei archidiecezane Sibiiu strada Măcelarilor 45 Corespondențele sunt a se adresa la Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 45. Epistolele nefrancate se retușa — Articolii nepublicați nu se înapoiază INSERȚIUNILE. Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei ori 15 cr., rândul cu litere garmond — și timbru de 80 er. pentru fiecare publicare. Sibiiu, Sâmbătă, 10/22 Iuniu 1895. Nr. 65 TELEGRAFUL ROMAN. Apare Marim. Jam $a Sâmbăta. Sibiiu 9 Iuniu 1895. ți de ții tot mai strânse devin lanțurile, în cari este încătușată biserica nóstra. In muriéiul trecut am schițat măsurile, intenționate de guvern pentru punerea in practică a legilor politice bisericesci. Se creaza deci o mulțime de oficii noué în contul contribuabililor cetățeni, se sistemiseza o mulțime de posturi grase pentru o lucrare, care tot atât de bine, și dorà și mai bine o a făcut pănă acuma biserica, și tóte aceste se fac fără a fi fost provocate de necesități recunoscute, fără a fi fost reclamate de cetățenii statului, din contră ele s’au făcut in contra demonstrațiunilor poporelor din patrie, în contra demonstrațiunilor bisericilor creștine, contra demonstrațiunilor repetate ale casei magnaților, care e chemată să tempereze mersul în galop al lucrurilor în statul nostru. S’au făcut deci tóte sub firma liberalismului, și tot sub firma liberalismului se și intenționeză de a se pune în practică. Ascuțișul legilor bisericesci s’au îndreptat în contra nostru a românilor, și scopul final și aci este întărirea statului unitar-național, cu cuvinte mai la înțeles magiarisarea La primul loc vine reforma cea nouă cu conducerea matriculelor de stat, și deocamdată pe acesta se pune pondul cel mai mare. De aci va purcede magiarisarea, căci in condica cea noua numele de botez se va introduce magiamat, cu ortografie unguresca și schimonosit va fi introdus și numele de familie, și cu deosebire in comunele mari, unde omenii se cunosc numai după ce la numele de familie se mai adaoge cel din botez al moșului și al strămoșului, se va nasce o confusiune babilonică, din care numai bunul Dumnezeu ne mai pute scote. Destul că primul atentat se va face aici, și este datorința preotului nostru se Ingrijesc, de a pune copilului nou născut nume bisericesc, care se nu potă fi schimonosit, și a îngriji ca în matricula de stat acela să fie corect indus. Greutățile altcum se vor arăta în practică, și noi nici ideiă nu putem ave despre modul cum ele se vor manifesta, la ori ce cas Sase biserica nóstra și va sei face datorința în fața tuturor atentatelor. La locul al doilea vor urma căsătoriile civile, cununia și desființarea căsătoriei. Sânta taină a căsătoriei, cu frumosul ceremonial, cu rugăciunile de inimă inălțătore, s’a degradat la un contract de bunăvoință între două persone, contract care se încheie și când țăranul cumpără un purcel. Cel puțin de s’ar fi luat în lege obligativitatea binecuvântămi bisericesci. Atunci însă unde rămânea caracterul liberal al legislațiunei ? Legea despre confesiunea copiilor va da din nou curs liber proselitismului religionariu, care s’a fost curmat prin articolul 53 din 1868. Deslănțuite patimile se va satisface orgoliului liberalismului, care se va desfăta la sfâșierea între confesiuni Aceste trei legi sunt cele mai principale căci recepțiunea evreilor este numai o formalitate. Evrei au guvernat țara și pănă acuma fără de a fi recipiați, tot ei vor guverna și după recipiare, căci firea lui nu se schimbă. Proiectul cu libera eserciare a convingerei religionare oricât de liberal sună la ureche pănă acuma nu a putut convinge pe nimeni, că guvernul are în vedere numai convingerea consciinței individuale. In fața legilor bisericesci biserica nostră a luat posițiune hotărîtă și la congresul, care s’a ținut în luna trecută. Și pănă când vom pute publica măsurile speciale ale consistoriului metropolitan cu privire la modul esecutărei conduselor congresuale, reproducem la acest loc întreg condusul congresual, care e de cuprinsul următoriu: „Congresul luând cu părere de rău la cunoșcință acțiunea pornită din partea statului de a introduce instituțiuni, cari sunt cuasificate de a slăbi legătura internă a bisericei, și a submina temelia religiosă morală a societății bisericesci, aprobă întru tote pașii întreprinși din partea organelor eparhiale în contra întroducerei acelor reforme, și cu plăcere la act despre demna apărare a intereselor bisericei din partea prelaților noștri, totodată enunță că biserica ortodocsă română va lucra și în viitoriu pe terenele legale spre scopul de a coupera ridicarea din valore a acelor instituțiuni de reforme, cari sunt păgubitori pentru interesele bisericei „Biserica ortodocsă română ca atare numai acea căsătorie o va considera de validă care va fi încheiată după prescrisele bisericei, drept acea toți credincioșii bisericei nóstre vor avă și după întroducerea căsătoriei civile — după încheierea actului civil — a primi taina căsătoriei bisericesci a măsurat prescriselor canonice ale bisericei Tóte acele căsătorii încheiate de credincioșiii bisericei nóstre, cari pe lângă actul civil nu vor fi încheiate după prescrisele bisericesci, în sensul canonelor bisericesci, vor fi considerate de nevalide 1 . „Spre scopul de a înlesni și ușura susținerea căsătoriei bisericesci pentru toți credincioșii bisericei, deodată cu introducerea căsătoriei civile vestirile (promulgările;■) prealabile, urmate in biserică, se reduc la una pentru publicitate, eră licența protopresbiterală să șterge, respective se ridică din valore“. „După terminarea procesului divorțial înaintea forurilor civile, părțile litigante aparținătore bisericei nóstre vor avă a presenta sentența civilă definitivă la forurile matrimoniale ale bisericei și a cere deslegarea matrimoniului încheiat după prescrisele bisericei și forurile matrimoniale bisericesci vor avea urma după procedura sumarică, și a delibera asupra causei de divorțiu în înțelesul canonelor". Pentru a introduce o procedură cât mai ușoră și scurtă, regulamentul congresual pentru procedura matrimonială se va lua sub revisiune. „Deși statul civil după legea sa sancționată va purta registrele matriculare civile, totuși biserica nostră ortodocsă română în interesul propriu va continua conducerea matriculelor bisericesci, a măsurat disposițiunilor de mai nainte introduse în biserică, și pentru ca acele matricule se corespundă scontului urmărit de biserică, biserica nostră pe calea organelor sale administrative are a controla cu totă rigorea, și a lua măsuri speciale, ca matriculele bisericei nóstre să fie conduse cât mai exact, ca acele să potă servi și de o controlă față de matriculele civile, prin urmare preoțimea bisericei nóstre din întrega metropolie este îndatorată și mai departe în totă regula și exact a purta tote matriculele introduse în biserică, adecă: a continua purtarea matriculelor botezaților (născuților) cununaților și ale morților". „Deorece prin ștergerea licențelor protopopesci de cununii protopresbiterii vor perde facsele avute dela acele licenței, cari au format o parte considerabilă a dotațiunei protopopesci, eparhiele sufragane vor ave a se îngriji pentru recompensarea și rebonificarea acelor perderi după împregiurări". „Consistoriul metropolitan va ave a da o instrucțiune detașată pentru introducerea și esecutarea principiilor enunțate. Revista politică. Precum am amintit în numărul nostru de Joi, foia oficială a publicat deja concursul (în numărul său din Dumineca trecută, 14 Iunie nou) pentru denumirea celor 23 inspectori de matricule. Pe lângă cele zise la acest loc avem să mai adaugăm, că în petițiune nu trebue să se ceră un post anumit, că trebue se să alătureze certificatul de naștere, eventuale testimonii despre funcțiile de stat cari le-a purtat pănă acum, date despre limbile obicinuite în patrie, cari le vorbesce cel ce petiționăză, că în fine aceia, cari pănă acum n’au fost în serviciul statului, au să dovedăscă, FOITA. Bene merenti clasa I. Directorul reuniunei române de mmsica din Sibiiu, profesorul seminarial Georgiu Dima, a fost distins de către suveranul României Carol I, cu medalia: Bene merenti clasa I. Distincțiunea s’a făcut pentru meritele domnului G. Dima pe terenul musicei naționale. Scrrea acesta a produs bucurie în cercurile românesci dela noi, și în deosebi a produs ca o mândrie națională în noi, cari cunoscem pe domnul Dima, și cari de un deceniu și jumătate îi urmărim cu mult interes, și în mod just, cu multă bunăvoință activitatea pe terenul musicei naționale. Sunt puțini, cari cunosc pe dl Dima din părțile cele bune, așa precum eu îl cunosc; puțini, cari au convenit așa de des cu domnul Dima, pentru ca să-l cunoscă ca om, puțini, cari să vină in contact mai intim cu bărbați specialiști în cele ale musicei, dela cari să potă auzi păreri despre cualificațiunea musicală a domnului Dima, așa după cum mie mi s’a dat ocasiune. Se cuvine deci ca, după ce a eșit la ivelă importanța acestui distins bărbat al națiunei nóstre, se ridic perdeua, și se privim in trecutul de 15 ani ai activității dlui Dima aici în Sibiiu. Domnul G. Dima i’a prezentat prima dată publicului din Sibiiu ca Adam în oratoriul de I. Haydn „Creațiunea“. Așadară „Adam", primul om pe pământ ■ și cel ce ne represinta pe Adam devine primul român, care se pune în fruntea reuniunei române de musică Și de ani 14 acest „om" și-a dovedit bărbăția sa, căci a ridicat reuniunea română de musică din Sibiiu la gradul de onore între reuniunile de acest soiu în era nóstru. Cu 1 Maiu 1881 a fost angajat domnul Dima ca dirigent al reuniunei. Frumosa lună Maiu a oferit auspiciile cele mai plăcute, căci ce e mai frumos ca o frumosa $i de Maiu. Și succesele frumose ale reuniunei nóstre din 21 și 23 Maiu vor rămânea vecinice suveniri plăcute în inimile nóstre, cari sub conducerea domnului Dima am soiut stórce admirațiunea fraților noștri din vecinul regat. In anul 1884, a cântat pentru prima dată reuniunea nostra opul cel mai de valore al domnului Dima „Mama lui Stefan cel mare". Pe atunci eram redactorul ziiarului nostru „Telegraful Român“, și mi-am luat de problemă să arăt publicului român pe domnul Dima în lumina, în care îl presenteza bărbații specialiști în cele ale musicei, bărbați străini de nemul nostru, cari numai arta o aveau înaintea ochilor, liberi fiind de preocupațiuni personale, cari noué celor aprópe de domnul Dima cu drept ni se puteau imputa. Un deceniu și mai bine am stat aprope de acest tliariu și m’am ținut de problema, care mi-o am luat. Recenzentul siariului „Tageblatt“ de aici timp îndelungat a fost domnul Victor de Heldenberg, cel mai profund cunoscătoriu de musică în Sibiiu, și neî ntrecut artist în pian. La 21 Aprile 1884 domnul Victor de Heldenberg a făcut recensiunea asupra concertului reuniunei române de cântări din Sibiiu și între altele aici: „După aceste a urmat un op mai mare al lui Dima, așteptat cu orecare încordare. „A urmat „Mama lui Ștefan cel mare“, poesie de Bolintinenu, musică pentru Mezzo-Sopran, bass solo și coramict și acompaniare la piane, de G. Dima. Este peste totă îndoiala, că aici avem de lucru cu un specialist cu adânci cunoscințe, preste aceste se adaugă un frumos talent, ajutat de inspirațiuni naturale, nemeșteșugite. Claviatura în efectele orchestrale, ne arată că ea suplineșce orchestra numai din necesitate, și că efectul trebue cugetat în lipsa orchestrei. „Cu motivul din cântarea poporală corul istoriseșce cu efect narațiunea poporală, prin bass solo — (seminaristul Popa) vorbesce însuși Stefan eroul, bătut și vulnerat și sopran solo (domna Broze) cu eroism de maică índemna pe fiul său să se intorcá la bătaie, să învingă sau să moră pentru patrie. „Renumitul motiv al lui Coriolan în Beethoven din substratul orchestral ne dă o paralelă a ambilor eroi. Nu stim cu intențiune sau fără intențiune s’a făcut acesta paralelă. Destul că aplauzele n’au fost vehemente, artcum recunoscința pentru autor trebuia să se potențeze pănă la inforul unei apothepse naționale„Nu va trece multă vreme și juna generațiune română în privința entusiasmului.