Telegraful Roman, 1895 (Anul 43, nr. 1-143)
1895-11-25 / nr. 130
TELEGRAFUL ROMAN. 519 cari din răsturare pentru căzuseră eliminați, au dat jos edificiului. f" Un vulcan sub ghiața. Renumitul călător, Thoroddson a descoperit in Islanda, în vecinătatea ținutului Valnajökull, un vulcan îngropat sub ghiață De munte te poți apropia numai în momentul procrim după esploatare, căci îndată este ărăși acoperit de ghiață. Lavă nu aruncă, dar în schimb prund și cenușe în așa măsură, că rîurile, ce se află în apropierea vulcanului imediat după crumpere își schimbă direcția și topirea gheței causăză grozave inundări. Cum se vindecă copiii șașii ? (Șașiu se numeșce copilul, care, cum țlice poporul în sarcasticul său limbagiu, să uită cu un ochiu la slănină și cu unul la făină). Medicul de ochi Dr. Kroll, a inventat un soiu deosebit de chipuri pentru stereoscop cu 2 părți neegale, cari însă să întregesc reciproc, chipuri, cari în stereoscop se prezintă celor cu ochi normali, ca un chip. Aceste chipuri au să se întrebuințeze îndată ce se observă la copii că au să devină șașin, pentru că atunci există deja pericoul, ca acest defect să devină perpetuu. Uitânduse în stereoscop să întăresc mușchii ochiului și nu-i lasă, să devină copii șașii. Dr. Kroll n’a spus însă, cum au să se cureze omenii mari, cari din nenorocire au devenit șașii. * * * * Pentru ce are Februarie 28 de zile ? Motivul e vechiu și dateză din epoca reformei călendariului prin Iuliu Caesar. Căci înaintea lui să chemau lunile, cari urmau după Iunie, quintilis, sextilis, September, October etc. Când a esecutat Caesar marea lui reformă, voia el să aibă, promițând luna lui ianuarie, luni pline cu 31 de țile, și alte luni cu 30 de zile, așadar 6 luni cu 31 țile și 6 luni cu 30 de țiile, cari făceau cu totul 366 de țicle. Acesta era bine pentru anii visecți, dar pentru ceialalți trebuia să scurteze o lună cu o zi. Februarie era în Roma o lună nenorocosa, a cărei țicle erau dedicate cu deosebire unei deități din infern, și astfel că ea sartea pe ea. Ea ave 29 de țicle In anii obicinuiți și 30 de zile în cei visecți. Apoi se faci quintilis în Iulius, asta e luna lui Iulius Caesar, apoi veni succesorul seu Augustus, care încă dorea o lună și schimbă secstilis în Augustus. Dar și August vrea să aibă o lună de 31 de zile și nu de 30. El dete lunei August 31 de Zile, mărgini Septembre și Novembre la 30 și dete lui Octobre și Decembre 31 de zile. Ca să aducă lina supranumerara în consonanță cu anul, fără din Februarie o ții și socoti luna acesta la 2b de zile în anii obicinuiți și la 29 de zile în anii visecți. O oaie de pe timpul imperatilor romani, a fost de curând descoperită pe fundul mării de lângă Civita Lavinia. Cercetarea sa făcut la propunerea principelui Orsini, tradițiunea ilice, că în ținutul acesta sa cufundat cea mai mare naie din flotta imperială a împăratului Tiberiu. Nava acesta a căutat-o și cardinalul Colonna încă în secolul al 17-lea, și obiectele aflate, caii acuma sunt în muzeul din Roma, să plice, că le-ar fi scos chiar din naie. Povestea acesta la îndemnat pe Orsini, ca să incepă cercetări noue, și de fapt ia și succes descoperind naia la o adâncime de 20 metri în mare. Naia a fost cu desăvârșire acoperită cu nisip și numai cu mare greutate l-a succes a străbate înlăuntrul ei. Cu tote aceste au scos deja din naie un leu de bronz, un lup și alte obiecte mai mărunte. Guvernul din Italia a pus la disposiția scrutătorilor tóte mijlocele necesare, pentru a putea scote însăși naia afară. Cea mai veche scrisare din lume. Unul dintre cei mai scumpi tesauri ai „Bibliotecei naționale“ din Paris e așa numitul Papyrus Prisse — a fost aflat într’un mormânt din Teba. Acest papyr e forte vechiu, pentru că s’a aflat lângă mumia unui contimporan al regelui Assa, era regele Assa să derivă din prima casă domnitare a Tebei și a domnit cu 3350 de ani înainte de Christos. Acest papyr e așadară de 5246 ani. Adresa lui e ordinațiunile prefectului Ptah- Hotey, carele a trăit sub regele Assa. Autorul acestui papyr țlice, că el a primit ranguri și favoruri de la regele său și țlice, că e de o sută și ziece de ani. * * * In cel din urmă congres geografic, care s’a ținut, precum se scie, în Londra, a vorbit un orator despre starea inferioră a cunoșcințelor geografice în poporul englez. Gazeta din Westminster amintesce despre acesta pomenind urmatoriul exemplu: „Un corabier a cântat un băiat, care ave să îngrijască de postă, și puse concurenților câteva întrebări geografice. Esamenul a dat urmatorele resultate: „Unde e Copenhaga?“ — „N’am audit niciodată acest nume“. — „Unde e Berlinul“? — „In Africa“. — „Unde e Dünnkirchen“ ? — „In Irlanda“. — „Cum să chiamă capitala Norvegiei?“ — „Suedia“. — „Unde e Stokholm“ ? — „In Germania". — Faia mai publică încă exemple de acestea și adauge apoi: Unii din acești măiestrii geografici aveau testimonii dela „scóle superiore“ !* • * Haz. La tribun.al. Judele: „Ești acusat, că în timp de nopte ai intrat în curtea vecinului și ai furat“ . .. Acusatul: „Să mă iertați de jude, dar în noptea aceea era întunerecul așa de gros, încât nu puteam face deosebire între al meu și al tău. Corespondențe particulare ale „Telegrafului Român“. Raportul despre decurgerea adunării generale a reuniunii învățătorilor români gr.-or. din districtul Sas-Sebeșului. Adunarea generală a reuniunii învățătorilor români gr.-or. din districtul Sas-Sebeșului, conform convocării publicate și în prețuitul Jiul „Telegraful Român“, s’a ținut în anul acesta în orașul Sas-Sebeș, îniilele de 4/16 și 5/17 Novembre a. c. In 4/1 f1 Novembre pe la orele 9 ani învățătorii aparținători acestei reuniuni sosiau din tote părțile în Sebeș, salutându-se fiecare cu dragoste și cu bucuria revederei. Cei mai mulți dintre ei după un an de despărțire, abia acum să revedeau orâși, dânduli-se ocasiune a mai petrece câteva momente în familia acestei reuniuni. După orele 10 a. m. toți își îndrepta pașii cătră scala română, unde aveau se se țină ședințele adunării. De un au de z zile mărețul edificiu al scalei române din Sebeș, n’a mai întrunit atâția luptători, pe terenul carierei de clasăl, îți saltă inima de bucurie, când te vei fi în mijlocul unei astfel de întruniri a omenilor de o carieră, dar te supără împrejurarea, că se află și de aceia, cari nici de astfel de ocasiuni nu țin cont, ci strălucesc prin absentări fără de nici un motiv. Laudă li se cuvine acelora, cari totdeuna din depărtări considerabile alerga la adunările generale, cari servesc scopul cultural și social al învățătorilor noștri, slabi sunt aceia, cari nici atâta nu jertfesc, ca cel puțin într-un an odată să se prezinte la aceste adunări, și să contribue și ei la ridicarea nimbului învățătoresc. De astădată mulți au fost între cei din urmă, după cum se va vede îndată. La orele 11 a. m., după invocarea Duhului Sânt, vrednicul președinte al reuniunei, părintele Z Murășan din Sebeș, prin o scurtă dar pătrundetare vorbire deschide adunarea generală a reuniunei. Cetindu-se apelul nominal se constată urmatoriul resultat, nu prea îmbucurătoriu. Presenți sunt: a) din tractul Sebeșului dintre 44 membri, 27; b) din tractul Miercurei dintre 27 membri 16; și c) din tractul Albei- Iuliei dintre 26 membri 13, va să 4ică dintre 97 membri ordinari ai reuniunei, abia 8’au presentat 56, și ce e mai mult, dintre cei absenți nici măcar unul, nu ’și-a ținut de datorință a-și scula absentarea. Ar trebui, ca toți aceia, cari astfel își împlinesc datorințele se fie înșirați cu numele pentru pomenire, din considerarea spațiului, ce ar necesita acest lucru însă de astădată mă mărginesc pe lângă atinsele cifre generale. Notariul reuniunei N. Todea, cetesce raportul comitetului central despre activitatea sa de la ultima adunare generală a reuniunei, din care reiasă, cu acel comitet a ținut preste tot patru ședințe, în cari s’a ocupat cu afacerile culturale și administrative ale reuniunei Raportul se dă spre consurare unei comisiuni de trei, în personele membrilor Ioan Bercan, Candin Suciu și Vasile Dobrescu înainte de a intra în desbaterea punctelor acestei ședințe, membrul reuniunei V. Dobrescu înv. în mod, ceremd cuvântul, salută pe președintele reuniunei din incidentul presentării aceluia de prima dată în fruntea reuniunei, ca președinte în costumul preoțesc, și-l regil, ca și de aci înainte — deși eștt din statul învățătoresc — să conducă cu același zel reuniunea nostră, la ceea ce președintele promite, că și pe viitor cu aceeași dragoste va sprijini și promova interesele reuniunei. Adunarea generală la aceste erampe în urale de: „Să trăiescá!“ Să desbate tema: „însemnătatea higienei în scala poporală“, elaborată de E. Marcan, carea după observările făcute servesce spre sciință. Membra reuniunei Eugenia Greavu, invățătoresa în Poiana, cetesce o lucrare de cuprinsul: „Importanța economiei casnice la români“, care fiind făcută cu multă pricepere și destoinicie, în aplausele generale se ia spre plăcută solință, or zelósei membre pentru frumósa disertațiune i se voteza mulțămită protocolară. Punctul „Insemnătatea electricității“, etc .... din program nu s’a putut pertracta, deorece acesta lucrare ave să fie presentată adunării generale de cătră despărțământul Albei- Iiliei a reuniunei, acel despărțământ insă nu și-a ținut adunarea generală, și prin urmare nici lucrarea nu o a pertractat, învățătorul George Tătar din Sebeș, ține o prelegere practică din Religiune pentru cursul I al scalei, care fiind destul de bine succeasă, servesce spre selință. Timpul între acestea înaintase binișor, era la 2 ore p. m. când președintele închide ședința și învită pe toți membrii la un prânz comun anume comandat pentru acesta ocasiune, învățătorii noștri în ordine înaintată spre otelul la „Leul de aur“ unde s’a servit acel banchet. Câțiva dintre cei prezenți au aflat de bine a absenta dela acest banchet, deși anume s’a comandat cu preț destul de moderat. Să le fie de bine ! Alții cari nu aparțin corpului învățătoresc, s’au aflat bine în mijlocul învățătorilor, la masa lor, ci unii din cei chemați sau înprăștiat preferind viața retrasă. In mijlocul învățătorilor au participat la banchet și învățătoresele dna Elisa Roșu din Sebeș și dorele Eugenia Greavu și Eugenia Ioanovici din Poiana. Ca ospeți au asistat dini: Dr. I. Blecheș medic, I. Henteș pretor, ambii din Sebeș, I. Bena preot în Pianul inferior, E. Cibu preot în Daia și A. Cărpinișan preot în Câlnic. Musica și cântările au ridicat veselia la culme. Toaștele n’au lipsit. Amurgul serei au pus capăt acestei veselii, care s’au continuat cu mai mare insuflețire seara. Reuniunea română de cântări din Sebeș, au arangiat în acea seră un concert, tot din incidentul adunării generale a reuniunei învățătorilor, care a avut un succes complet. Aplauzele erau nesfârșite, mai multe piese au trebuit bisate, ér la fine directorul reuniunei N. Todea au fost călduros felicitat de cătră cei presenți. După concert au urmat dansul înveselitor. Inimile tuturor erau cuprinse de sentimente de mândrie, văzându-se cu toții întruniți la o petrecere românesca așa de bine reușită. In ziua urmatore 5/17 Novembre, fiind 41 de sărbători (Dumineca), învățătorii au luat parte la serviciul divin, oficiat de părintele Z. Murășan, în biserica cea mare, unde cu toții au intonat răspunsurile liturghice, spre cea mai mare măngăere sufletescă a poporului credincios, aflător în biserică. După eșirea din biserică la 11 ore a. m., s-a ținut ședința a II-a a reuniunei, sub președința vice-președintelui E. Beșa, învățător director în Poiana, din cauză că președintele Z. Murășan a fost reținut de unele afaceri oficiase bisericesci. In acesta ședință s’au pertractat urmatorele lucruri mai de căpetenie: Membrul I. Botă, învățător în Cetea, a cetit o lucrare a sa, despre „Cum trebue să purceadă și pe cari obiecte de învățământ trebue se pună mai mult până învățătorul într’o școlă, unde copii nu cercetezá regulat prelegerile“. Principiile desvoltate în acea lucrare au aflat consimțământul majorității și s’au luat spre soiință. Comisiunea însărcinată cu censurarea raportelor comitetului central, referază, că s-a aflat pe tote in ordine și propune a se vota recunoscință și mulțămită comitetului. S’au decis a se trimite din partea reu. o adresă de felicitare, domnului director seminarial, Ioan Hannia, carele peste două zile M serba jubileul său, și cu acesta s’a însărcinat biroul. Totodată adunarea generală a reni. și-a exprimat dorința, pe care biroul să o comunice ca dl George Dima, profesor de cant dela seminariul archidiecesan, să compună o liturgie în 2 sau 3 voci, pentru folosul sculelor poporale și acesta din causa, că lipsa unei astfel de liturgii se simte tot mai mult în cercul învățătoresc. La finea ședinței membrul și vicepreședintele rem. Emanuil Beșa, înv. director în Poiana, aduce la cunostința adunării generale, că dânsul a fost atacat în public de dl protopresbiter al tractului Murăș-Oșorheiu, Nicolau Maneguț, și timbrat cu epitete de „nemernic“, „pătimaș“ etc. Astfel nu mai pute sta în fruntea reuniunei, ca vicepreședinte și își insinuă dimisiunea, cerând totodată, ca reuniunea, care-l cunosce de un lung șir de ani, să-și esprime părerea față de persona sa, ca membru și ales funcționar al reuniunei. In urma acesta adunarea generală susținând și mai departe în fruntea reuniunii pe numitul vicepreședinte al său, aduce următoriul conclus: „Reuniunea învățătorilor români gr. or. din districtul Sas-Sebeșului, cunosce, și susține pe laboriosul ei membru Emanuil Beșa, ca pe un om de caracter, căruia nici decât nu-i să potrivesc 80 anumitele urîciose epitete“. Cu publicarea acestui condus s’a însărcinat biroul reuniunei. La 1 oră p. m. adunarea generală a reuniunei s’a încheiat, și învățătorii sau depărtat ducând fie care cu sine impresiunile câștigate la acesta adunare generală a reuniunei. Un învățător. * * * * * * * * * * * * Bibliografie. A apărut în Cernăuți „Candela“, Nr. 11, faie bisericască-literară, redactată cu concursul mai multor preoți din archidiecesa Bucovinei de profesorii Dr. Emilian Voiutschi și Isidor Vorobchievici, cu urmatoriul cuprins: I. „Scurtă explicare a ritului s. botez și al s. mir“, de Tarnavski prof. II. „Prin cari mijloce s’ar pute spori ajungerea învățământului catehbetic la scólele poporale“, de Vasievici. Cronică. Colecțiune de predice, (Tarnavsky, Voiutschi) Psaltirea (Onciul).