Telegraful Roman, 1895 (Anul 43, nr. 1-143)

1895-11-25 / nr. 130

TELEGRAFUL ROMAN. 519 cari din răsturare p­entru­ că­zuseră eliminați, au dat jos edificiului. f" Un vulcan sub ghiața. Renumitul călător, Thoroddson a descoperit in Islanda, în vecinătatea ținutului Valnajökull, un vul­can îngropat sub ghiață De munte te poți apropia numai în momentul procrim după esploatare, căci îndată este ărăși acoperit de ghiață. Lavă nu aruncă, dar în schimb prund și cenușe în așa măsură, că rîurile, ce se află în apropierea vulcanului imediat după crumpere își schimbă direcția și to­pirea gheței causăză grozave inundări.­­ Cum se vindecă copiii șașii ? (Șașiu se numeșce copilul, care, cum țlice poporul în sarcasticul său limbagiu, să uită cu un ochiu la slănină și cu unul la făină). Medi­cul de ochi Dr. Kroll, a inventat un soiu deosebit de chipuri pentru stereoscop cu 2 părți neegale, cari însă să întregesc reciproc, chipuri, cari în stereoscop se prezintă celor cu ochi normali, ca un chip. Aceste chipuri au să se întrebuințeze îndată ce se observă la copii că au să devină șașin­, pentru că atunci există deja perico­ul, ca acest defect să devină perpetuu. Uitându­se în stereoscop să întăresc mușchii ochiului și nu-i lasă, să devină copii șașii. Dr. Kroll n’a spus însă, cum au să se cureze omenii mari, cari din nenorocire au devenit șașii. * * * * Pentru­ ce are Februarie 28 de­­ zile ? Motivul e vechiu și dateză din epoca refor­mei călendariului prin Iuliu Caesar. Căci înaintea lui să chemau lunile, cari urmau după Iunie, quintilis, sextilis, Sep­tember, October etc. Când a esecutat Caesar marea lui reformă, voia el să aibă, promițând luna lui ianuarie, luni pline cu 31 de ț­ile, și alte luni cu 30 de­­ zile, așa­dar 6 luni cu 31 ț­ile și 6 luni cu 30 de ți­ile, cari făceau cu totul 366 de țicle. Acesta era bine pentru anii visecți, dar pentru ce­­ialalți trebuia să scurteze o lună cu o zi. Februarie era în Roma o lună nenorocosa, a cărei țicle erau dedicate cu deosebire unei deități din infern, și astfel că e­a sartea pe ea. Ea ave 29 de țicle In anii obicinuiți și 30 de zile în cei visecți. Apoi se faci quin­tilis în Iulius, asta e luna lui Iulius Caesar, apoi veni succesorul seu Augustus, care încă dorea o lună și schimbă secstilis în Au­gustus. Dar și August vrea să aibă o lună de 31 de z­ile și nu de 30. El dete lunei August 31 de­­ Zile, mărgini Septem­bre și Novembre la 30 și dete lui Octobre și De­cembre 31 de z­ile. Ca să aducă­­ lina su­pra­numerara în consonanță cu anul, fără din Februarie o ții și socoti luna acesta la 2b de zile în anii obicinuiți și la 29 de z­ile în anii visecți. O oaie de pe timpul imperatilor romani, a fost de curând descoperită pe fundul mării de lângă Civita Lavinia. Cer­cetarea sa făcut la propunerea principelui Orsini, tradițiunea ilice, că în ținutul ace­sta sa cufundat cea mai mare naie din flotta imperială a împăratului Tiberiu. Nava ace­sta a căutat-o și cardinalul Colonna încă în secolul al 17-lea, și obiectele aflate, caii acuma sunt în muzeul din Roma, să plice, că le-ar fi scos chiar din naie. Povestea ace­sta la îndemnat pe Orsini, ca să incepă cer­cetări noue, și de fapt i­a și succes desco­perind naia la o adâncime de 20 metri în mare. Naia a fost cu desăvârșire acoperită cu nisip și numai cu mare greutate l­-a suc­ces a străbate înlăuntrul ei. Cu tote aceste au scos deja din naie un leu de bronz, un lup și alte obiecte mai mărunte. Guvernul din Italia a pus la disposiția scrutătorilor tóte mijlocele necesare, pentru a putea scote însăși naia afară.­­ Cea mai veche scrisare din lume. Unul dintre cei mai scumpi tesauri ai „Bi­­bliotecei naționale“ din Paris e așa numitul Papyrus Prisse — a fost aflat într’un mor­mânt din Teba. Acest papyr e forte vechiu, pentru­ că s’a aflat lângă mumia unui con­timporan al regelui Assa, era regele Assa să derivă din prima casă domnitare a Te­­bei și a domnit cu 3350 de ani înainte de Christos. Acest papyr e așa­dară de 5246 ani. Adresa lui e ordinațiunile prefectului Ptah- Hotey, carele a trăit sub regele Assa. Au­torul acestui papyr țlice, că el a primit ran­guri și favoruri de la regele său și țlice, că e de o sută și ziece de ani. * * * In cel din urmă congres geografic, care s’a ținut, precum se scie, în Londra, a vorbit un orator despre starea inferioră a cunoșcințelor geografice în poporul englez. Gazeta din Westminster amintesce despre acesta pomenind urmatoriul exemplu: „Un corabier a cântat un băiat, care ave să în­­grijască de postă, și puse concurenților câ­teva întrebări geografice. Esamenul a dat urmatorele resultate: „Unde e Copenhaga?“ — „N’am aud­it nici­odată acest nume“. — „Unde e Berlinul“? — „In Africa“. — „Unde e Dünnkirchen“ ? — „In Irlanda“. — „Cum să chiamă capitala Norvegiei?“ — „Suedia“. — „Unde e Stokholm“ ? — „In Germania". — Faia mai publică încă exem­­ple de acestea și adauge apoi: Unii din acești măiestrii geografici aveau testimonii dela „scóle superiore“ !* • * Haz. La tribun.al. Judele: „Ești acusat, că în timp de nopte ai intrat în curtea vecinului și ai fu­rat“ . .. Acusatul: „Să mă iertați d­e jude, dar în noptea aceea era întunerecul așa de gros, încât nu puteam face deosebire între al meu și al tău. Corespondențe particulare ale „Telegrafului Român“. Raportul despre decurgerea adunării generale a reuniunii învățătorilor români gr.-or. din districtul Sas-Sebeșului. Adunarea generală a reuniunii în­vățătorilor români gr.-or. din districtul Sas-Sebeșului, conform convocării pu­blicate și în prețuitul­­ Jiul „Telegraful Român“, s’a ținut în anul acesta în orașul Sas-Sebeș, în­­iilele de 4/16 și 5/17 Novembre a. c. In 4/1 f1 Novembre pe la orele 9 a­ni învățătorii aparținători acestei reuniuni sosiau din tote părțile în Sebeș, salutându-se fie­care cu dra­goste și cu bucuria revederei. Cei mai mulți dintre ei după un an de des­părțire, abia acum să revedeau orâși, dânduli-se ocasiune a mai petrece câ­teva momente în familia acestei reu­niuni. După orele 10 a. m. toți își în­drepta pașii cătră scala română, unde aveau se se țină ședințele adunării. De un­ au de z zile mărețul edificiu al scalei române din Sebeș, n’a mai întrunit atâția luptători, pe terenul carierei de clas­ăl, îți saltă inima de bucurie, când te vei fi în mijlocul unei astfel de în­truniri a omenilor de o carieră, dar te supără împrejurarea, că se află și de aceia, cari nici de astfel de oca­­siuni nu țin cont, ci strălucesc prin absentări fără de nici un motiv. Laudă li se cuvine acelora, cari totdeuna din depărtări considerabile alerga la adunările generale, cari ser­vesc scopul cultural și social al învă­țătorilor noștri, slabi sunt aceia, cari nici atâta nu jertfesc, ca cel puțin în­tr-un an odată să se prezinte la ace­ste adunări, și să contribue și ei la ridicarea nimbului învățătoresc. De astădată mulți au fost între cei din urmă, după­ cum se va vede îndată. La orele 11 a. m., după invocarea Duh­ului Sânt, vrednicul președinte al reuniunei, părintele Z Murășan din Sebeș, prin o scurtă dar pătrund­etare vorbire deschide adunarea generală a reuniunei. Cetindu-se apelul nominal se con­stată urmatoriul resultat, nu prea îm­­bucurătoriu. Presenți sunt: a) din trac­tul Sebeșului dintre 44 membri, 27; b) din tractul Miercurei dintre 27 membri 16; și c) din tractul Albei- Iuliei dintre 26 membri 13, va să 4ică dintre 97 membri ordinari ai reuniunei, abia 8’au presentat 56, și ce e mai mult, dintre cei absenți nici măcar unul, nu ’și-a ținut de datorință a-și scula absentarea. Ar trebui, ca toți aceia, cari astfel își împlinesc datorințele se fie înșirați cu numele pentru pomenire, din con­siderarea spațiului, ce ar necesita acest lucru însă de astădată mă mărginesc pe lângă atinsele cifre generale. Notariul reuniunei N. Todea, ce­­tesce raportul comitetului central des­pre activitatea sa de la ultima adunare generală a reuniunei, din care reiasă, cu acel comitet a ținut preste tot patru ședințe, în cari s’a ocupat cu afacerile culturale și administrative ale reuniunei Raportul se dă spre con­­surare unei comisiuni de trei, în per­­sonele membrilor Ioan Bercan, Candin Suciu și Vasile Dobrescu înainte de a intra în desbaterea punctelor acestei ședințe, membrul reuniunei V. Dobrescu înv. în mod, ceremd cuvântul, salută pe președintele reuniunei din incidentul presentării aceluia de prima dată în fruntea reuniunei, ca președinte în co­stumul preoțesc, și-l regil, ca și de aci înainte — deși eștt din statul învăță­­toresc — să conducă cu același zel reuniunea nostră, la ceea ce președin­tele promite, că și pe viitor cu aceeași dragoste va sprijini și promova inte­­resele reuniunei. Adunarea generală la aceste erampe în urale de: „Să tră­­iescá!“ Să desbate tema: „însemnătatea higienei în scala poporală“, elaborată de E. Marcan, carea după observările făcute servesce spre sciință. Membra reuniunei Eugenia Greavu, invățăto­­resa în Poiana, cetesce o lucrare de cuprinsul: „Importanța economiei cas­nice la români“, care fiind făcută cu multă pricepere și destoinicie, în aplau­­sele generale se ia spre plăcută solință, or zelósei membre pentru frumósa di­sertațiune i se voteza mulțămită pro­tocolară. Punctul „Insemnătatea elec­tricității“, etc .... din program nu s’a putut pertracta, deore­ce acesta lu­crare ave să fie presentată adunării generale de cătră despărțământul Albei- I­iliei a reuniunei, acel despărțământ insă nu și-a ținut adunarea generală, și prin urmare nici lucrarea nu o a pertractat, învățătorul G­eorge Tătar din Se­beș, ține o prelegere practică din Re­­ligiune pentru cursul I al scalei, care fiind destul de bine succeasă, servesce spre selință. Timpul între acestea înaintase bi­nișor, era la 2 ore p. m. când preșe­dintele închide ședința și învită pe toți membrii la un prânz comun anume comandat pentru acesta ocasiune, în­vățătorii noștri în ordine înaintată spre otelul la „Leul de aur“ unde s’a servit acel banchet. Câțiva dintre cei prezenți au aflat de­ bine a absenta dela acest banchet, deși anume s’a comandat cu preț destul de moderat. Să le fie de bine ! Alții cari nu apar­țin corpului învățătoresc, s’au aflat bine în mijlocul învățătorilor, la masa lor, ci unii din cei chemați sau în­­prăștiat preferind viața retrasă. In mijlocul învățătorilor au par­ticipat la banchet și învățătoresele­­ dna Elisa Roșu din Sebeș și d­orele Eugenia Greavu și Eugenia Ioanovici din Poiana. Ca ospeți au asistat dini: Dr. I. Blecheș medic, I. Henteș pre­tor, ambii din Sebeș, I. Bena preot în Pianul inferior, E. Cibu preot în Daia și A. Cărpinișan preot în Câl­­nic. Musica și cântările au ridicat veselia la culme. Toaștele n’au lipsit. Amurgul serei au pus capăt acestei veselii, care s’au continuat cu mai mare insuflețire seara. Reuniunea română de cântări din Sebeș, au arangiat în acea seră un concert, tot din incidentul adunării generale a reuniunei învățătorilor, care a avut un succes complet. Aplauzele erau nesfârșite, mai multe piese au trebuit bisate, ér la fine directorul reuniunei N. Todea au fost călduros felicitat de cătră cei presenți. După concert au urmat dansul înveselitor. Inimile tuturor erau cu­prinse de sentimente de mândrie, vă­zându-se cu toții întruniți la o petre­cere românesca așa de bine reușită. In ziua urmatore 5/17 Novem­bre, fiind 41 de sărbători (Dumineca), învățătorii au luat parte la serviciul divin, oficiat de părintele Z. Murășan, în biserica cea mare, unde cu toții au intonat răspunsurile liturghice, spre cea mai mare măngăere sufletescă a poporului credincios, aflător în biserică. După eșirea din biserică la 11 ore a. m., s-a ținut ședința a II-a a reuniunei, sub președința vice-preșe­­dintelui E. Beșa, învățător director în Poiana, din cauză că președintele Z. Murășan a fost reținut de unele afa­ceri oficiase­ bisericesci. In acesta șe­dință s’au pertractat urmatorele lu­cruri mai de căpetenie: Membrul I. Botă, învățător în Cetea, a cetit o lu­crare a sa, despre „Cum trebue să purceadă și pe cari obiecte de învăță­mânt trebue se pună mai mult până învă­țătorul într’o școlă, unde copii nu cer­­cetezá regulat prelegerile“. Principiile desvoltate în acea lucrare au aflat consimțământul majorității și s’au luat spre soiință. Comisiunea însărcinată cu cen­­surarea raportelor comitetului central, referază, că s­-a aflat pe tote in or­dine și propune a se vota recunoscință și mulțămită comitetului. S’au decis a se trimite din partea reu­. o adresă de felicitare, domnului director semi­­narial, Ioan Hannia, carele peste două zile M serba jubileul său, și cu acesta s’a însărcinat biroul. Totodată adunarea generală a reni. și-a exprimat dorința, pe care biroul să o comunice­­ ca dl George Dima, profesor de cant dela semina­­riul archidiecesan, să compună o li­­turgie în 2 sau 3 voci, pentru folosul sculelor poporale și acesta din causa, că lipsa unei astfel de liturgii se simte tot mai mult­ în cercul învă­­țătoresc. La finea ședinței membrul și vi­cepreședintele rem­. Emanuil Beșa, înv. director în Poiana, aduce la cunostința adunării generale, că dânsul a fost atacat în public de dl protopresbiter al tractului Murăș-Oșorheiu, Nicolau Maneguț, și timbrat cu epitete de „ne­mernic“, „pătimaș“ etc. Astfel nu mai pute sta în fruntea reuniunei, ca vi­cepreședinte și își insinuă dimisiunea, cerând totodată, ca reuniunea, care-­l cunosce de un lung șir de ani, să-și esprime părerea față de persona sa, ca membru și ales funcționar al reu­niunei. In urma acesta adunarea gene­rală susținând și mai departe în fruntea reuniunii pe numitul vicepreședinte al său, aduce următoriul conclus: „Reu­niunea învățătorilor români gr. or. din districtul Sas-Sebeșului, cunosce, și susține pe laboriosul ei membru Emanuil Beșa, ca pe un om de ca­racter, căruia nici decât nu-i să potri­vesc 80 anumitele urîciose epitete“. Cu publicarea acestui cond­us s’a însăr­cinat biroul reuniunei. La 1 oră p. m. adunarea generală a reuniunei s’a încheiat, și învățătorii sau depărtat ducând fie­ care cu sine im­presiunile câștigate la acesta adu­nare generală a reuniunei. Un învățător. * * * * * * * * * * * * Bibliografie. A apărut în Cernăuți „Candela“, Nr. 11, faie bisericască-literară, redac­tată cu concursul mai multor preoți din archidiecesa Bucovinei de profeso­rii Dr. Emilian Voiutschi și Isidor Vo­­robchievici, cu urmatoriul cuprins: I. „Scurtă explicare a ritului s. botez și al s. mir“, de Tarnavski prof. II. „Prin cari mijloce s’ar pute spori ajungerea învățământului catehbetic la scólele po­porale“, de Vasievici. Cronică. Colecți­­une de predice, (Tarnavsky, Voiutschi) Psaltirea (Onciul).

Next