Telegraful Roman, 1897 (Anul 45, nr. 1-142)

1897-01-16 / nr. 6

Ce va fi crezând „Tribuna Poporului“ despre tendenţa foilor oposiţionale din România, este pur treaba ei ; noi avem numai să declarăm că metropolitul nostru nu se amestecă în politica partidelor nici aici, nici în România; or telegrama sa din cestiune este lipsită de coloritul politic, care pare că însăşi „Tribuna Poporului“ ar voi să i se atribue. Noutaţi. Alegeri de parochi. Clericul absolut Ioan Berean, de present învăţătoriu la şcoala din Stenea, este ales paroch în comuna Mercheaşa, tractul Cobalmului , or preotul loan Hamsea din Bruznic (eparchia Aradului) de paroch pentru comunele Apaţa-Ormeniş, protopresbiteratul Treiscaunelor, cari s’au împreunat spre a pute susţină cu puteri unite un preot harnic, învăţători definitivi. Clericul absolut Ioan Toma, care are şi pregătiri pedagogice este ales şi întărit învăţător diriginte, la şcoala din Herman, protopresbiteratul Braşovului; or domnul Sabin Safta, este ales învățător definitiv la şcola din Romos, tractul protopresbiteral al Orăştiei. * * * * * * Reforma Paştilor. Foile magiare primesc din Roma schrea, că papa a hotărît fixarea timpului pentru serbarea Paștilor. Cu faptul acesta al său papa Leo al XIII. voiesce să indeplineasca intenția predecesorilor săi Gregoriu al VII. și Leo I. * Somnul Țarului. Cu prilegiul visitei ultime a țarului la Paris s'a întâmplat, că societatea căilor ferate franceze a sistat comunicația dintre Paris şi Chalons într’o noapte pela 11 ore. ţiarul Matin din Paris scrie, că cu prilegiul acela a călătorit ţarul pe linia dintre Paris şi Chalons, şi fiind eşufat de multele festivităţi, a dispus să se oprească trenul pentru a putea dormi. în urma acesteia trenul ţarului a stat noaptea întrega pe şine, şi din pricina lui întregă comunicaţia a fost întreruptă. Ziua urmatoare s’au ţinut în Chalons manevrele, unde erau se călătorască o mulţime de pasageri. Aceştia firesce nu ’şi-au ajuns scopul şi din pricina aceasta acum pretind dela societatea căilor ferate rebonificate de câte 100, 200 și 300 franci de persona. # # •» O artistă din Ardeal în America. Domnișăra Leontina Gärtner, fiica reposatului inginer Gärtner din Brașov, care după mamă e româncă, a fost angajată de astă temnä ca profesora de Cello la conservatorul din New-York de sub direcţia d-lui Lachmund. Tinera artistă e bine cunoscută şi publicului sibian, din anii trecuţi, când a concertat aici. D-sora Gärtner a fost admirată şi în New-York la mai multe concerte. Foile de acolo scriu despre densa recensiuni foarte magulitare. Jókai membrul al casei magnaţilor. Numărul din 26 a. c. st. n. al foii oficia se anunţă, că Majestatea Sa a denumit pe romanţierul Jókai Mór de membru al casei magnaţilor. O societate de lectură a studenţilor slovaci desfiinţată. Studenţii slovaci de la colegiul reformat din Semniţa şi-au înfiinţat acum un an o societate de lectură. Direcţiunea colegiului filele trecute a aflat despre acesta societate şi sub cuvânt că ea urrăresce scopuri antipatriotice şi panslavistice, a desfiinţat-o. Actele societăţii au fost confiscate, car’ studenţii vor fi aspru pedepsiţi.* * » Congresul de pace. Biroul central din Bern, însărcinat cu fixarea locului pentru ţinerea viitoriului congres de pace, a hotârit, ca în anul viitoriu congresul acesta să se ţină în Bruxella, fiind acolo în acelaş an şi exposiţie internaţională. In congresul viitor se vor desbate între altele urmatoarele puncte : Tribunalul de pace anglo american, şi fundaţiunea de pace „ Nobel“ ce se urcă la milioane,* * * In atenţiunea advocaţilor. Administraţiunea zidarului cotidian liberal „Pesti Napló“ din Budapesta aduce la cunoscinţa publicului, că de vreo câteva septemâni încoace * * * 4** * TELEGRAFUL ROMAN, a introdus o înovaţiune practică încât privesce pe public în afacerile sale juridice la curte, dar mai cu samă încât privesce pe advocaţi. Anume, a introdus o nouă rubrică în numărul seu de Sâmbătă în care publică registrul tuturor afacerilor civile și penale ce s’au resolvat la curte în săptămâna trecută și se vor resolva în septămâna viitoare, precum și modul în care s’au resolvat cele pertractate. In aceasta rubrică se arată numele referentului, numerul exbitului afacerei, numele partidelor și alte înformaţiuni. Acestă înovaţiune înlesnesce foarte mult orientarea mai cu seama a advocaţilor şi partidelor din provincie, cari au afaceri la curte, ceea ce până acum se ajungea numai prin corespondenţe şi călătorii costisitoare şi de multe ori fără nici un folos şi cu daune materiale simţite. # * * Pericolul scăderii poporaţiunii. In 14 a. e. n. s’a ţinut în Paris un congres în chestia apărării şi sporirei locuitorilor. Guvernului frances a jertfit multă atenţie congresului din chestiune. Ministrul de culte şi instrucţie publică încă a fost representat la congres. Referenţii congresului au arătat pericolul ce ameninţă statul frances din pricina scăderii imense a populaţiunii. Locuitorii de prin provincii parte au emigrat, parte s-au mutat la oraşe. Unul dintre oratori a arătat, că cu 50 de ani înainte populaţia Franţei era egală cu cea a Germaniei, er api Germania are încă odate atâţia obligaţi la arme câţi are Francia. Membrii congresului caută după mijloace pentru paralisarea primejdiei despopulării provincielor. * Tragedia din Szombathely. Tribunalul militar din Pozsony a adus sentinţă în 26 a. c. st. n. în afacerea căpitanului Peták Emil, care din jeresie, era să-şi omoare nevasta şi doi ofiţeri. Peták a fost judecat la perderea rangului şi la doi ani închisoare. * * * Coda veacului, zilele aceste magistratul oraşului Szentes a primit o arătare ne maipomenită. Tinerul Gilice Imre acasă pe tatăl său Gilice Iános, păzitorul cassei direcţiunii finanţiare, pentru furt. Tinerul arată, că tatăl său deja de mai mulţi ani peste noapte îşi părăsesce postul de păzitor, şi se încarcă cu lemne, hârtie, condee, petroleu ş. a. din localităţile direcţiunii, şi cară tot acasă şi pe la vecini. Tinerul s’a certat cu tatăl său asupra remasului mamei sale ; era ce l-a îndemnat, să denunţe pe tatăl seu. Afacerea s’a dat pe mâna căpitanului de poliţie * # * Posta ultimul. Cu cât cultura ocupă mai mult teren, cu atât agendele oficiilor de poştă se înmulţesc mai simţitor. Oficialii de poştă sunt nevoiţi să lucre cu puteri încordate, dacă numai nu voesc să arete şi ei restanţe, ca toate celelalte oficii. Din pricina aceasta ministrul de interne a adresat tuturor oficiilor din ţară un cercular pentru adresarea corectă şi amănunţită a epistolelor oficiale. Ar fi de dorit, ca şi celalalt public, în interesul seu propriu să lucreze într’acolo, ca agendele oficiilor de poştă să se uşureze după putinţă, şi acesta în chipul acela, ca adresa să se scrie cât se poate de legibil, lângă poşta ultimă să se însemne și comitatul, mai ales la localități mai mici, or marca poștală să se lipească totdeuna la cornul din dreapta a epistolei. * * * Cronică din Zarand. Zarand, în Ianuarie 1897. Anul 1896 atât de bogat în evenimente dureroase pentru întregul românism, l’am încheiat și noi cu chiu cu vai! Avut-am şi noi cei din ţinutul Zarandului pe lângă durerile şi năcazurile generali — şi neajunsele noastre locale, şi frecări, cari numai consolidare nu au putut produce. Vorba cea sublimă a poetului: „Pe voi vă nimiciră a pismei căutate şi orba neunire“ să vede că pretutindenea se poate aplica şi astăzi fără a ne teme, că vom fi daţi de minciună. Dar aşa e la noi. Toţi mari la cap, toţi tari, alta e vorba când cauţi apoi la fapte, aici apar apoi, cei puţini aleşi. Dar ce să mai înşir la banalităţi ? Să amestec ca cronicar câteva evenimente dinfilele ultime ale repausatului an. La 27 Decembre v. 1896 s’a ţinut representanţa gimnasiului pentru votarea budgetului pro 1897. Membri puţini. Tot în acesta di s’a ţinut comitetul protopresbiteral — şi după cum se spune — s’a decis a se cumpăra locuinţă pentru oficiul protopopesc. Medicul proprietar I. R. a oferit spre vindere cu un preţ destul de convenabil una din casele, ce posede, împreună cu grădina. Ofertul e binevenit şi condiţiunile de vindere sunt favorabile. Cumpărarea nu pote să fie decât în favorul tractului. Ce bine ar fi acum dacă s’ar fi pus mai mare pond pe înmulţirea „fondului ppresbiteral“ înfiinţat de mai mulţi ani!! Numai regreta se pate că nu s’au incassat pănă acum quotele aruncate pe parochii — afară de comuna din centru. Ceva şi mai multă energie nu strica! Şi ar fi bine acum să aibă fondul cel puţin 1000—2000 ft. bani gata. Dar aşa e românul câte odată : caută după ţundră când înceta ploaia. — Dar destul! Tot în aceasta dinse nu o uităm — 27 Decemvrie 1896, s’a ţinut în sala de gimnastică din Brad, o mică exposiţie de lucruri femeiesci şi s’au împărţit şi premii 40 coroane donate de „Reuniunea femeilor din comitatul Hunedoarei“. Exposiţia s’a ţinut cu concursul doamnei Aurelia Demian, presbiteresa. Exposiţia s’a deschis pela 11 ore şi s’a finit pela trei. Timpul de pregătire a fost foarte scurt şi prelângă aceea a face o exposiţie iarna nu e tocmai lucru uşor. De aci ne putem explica reuşita exposiţiei, pe care ori cât am fi de complesanţi n’am pute-o numi splendidă. S’a expus ce e drept lucruri frumoase din vre-o 12 comune, pe când sub alte împregiurări şi cu alt timp trebuia să se expună din peste 50 comune, cari aparţin la „despărţământul Brad“. Chiar din comune foarte aproape de Brad, n’am vădut nimic expus. O mare parte din public — înţeleg femeile n’au avut cunoscinţă de exposiţe decât 31—4 înainte de a se ţină. Chiar dintre Brădene am amjit plăngându-se că n’au avut cunoscinţa afară de acele, cari au fetiţe la şcolă şi câteva dintre invitate anume. Ni se va obiecta: s’au expus multe obiecte şi unde ar mai fi încăput din celelalte comune? Da, exposiţia a fost bogată în unele şi săracă în altele. Astfel de exemplu am numărat peste 160 ştergare „culme" cum să numesc în Zarand. Erau însă puţine lucrurile de lână, covore etc. Şi chiar cămeşi bărbătesci şi femeiesci erau puţine. Dar’ să nu întru în detaliuri căci am prelungi-o. Visitatorii exposiţiei au fost puţini, chiar nici femeile, cari erau să fie premiate nu erau toate acolo! Ţerance, ţerani foarte puţini. Şi acesta e dureros, căci pentru ei era mai mult exposiţia. Arangiatorele exposiţiei au făcut, ce a fost posibil iarna şi în timp scurt şi într’u atâta merită laudă. Să sperăm, că pentru a doua oară reuşita va fi splendidă şi se va ţină cont de experinţele făcute. Ca cronicar, ce ’mi-am şi eu părerile, de n’ar fi spre supărare — aşi dori ca: Exposiţii de atari să se împreune cu adunările generale ale despărţământului Associaţiunii Brad şi numai vera la timp potrivit. Să se facă cu concursul tuturor oamenilor de bine însufleţiţi de lucru, pe cari îi aflăm în sinul poporului. Să nu uităm, că femeile sunt câteodată rembunatare, dacă sunt ofensate. Numai în puteri unite zace progresul. Poziţia şi puterea celui tare încă nu îndreptăţeşte pe nime a despreţui munca şi zelul de a lucra acelor mici şi inferiori. Sora a fost bal la „Hotel central“ în favorul „Reuniunii femeilor române din comitatul Hunedoarei“. Participanţi foarte puţini. Preoţi, învăţători abia vre-o doi, ca de leac. La quadril abia au fost cu totul 18 părechi. Se pare că petrecerile ca perspectivă din lungul carneval au reţinut multe familii nu numai dinafară, dară şi din Brad pe acasă. Unica mângâiere s’avem, că totuşi şi în Zarand s’a întreprins ceva şi prin reuniunea femeilor române. Venitoriul va aduce pete mai multe bune. Cu speranţe în un an mai bun, înmormântăm totdeuna anul vechiu. Cine e creştin bun, merge la bisericâ, se rugă şi’şi propune a începe o noua viaţă mai rodnică şi mai plină de fapte bune. Cel leneş rămâne cu propusul, cel activ şi sîrguincios continua cu ajutorul lui D-Djeu pe calea cea bună. Voiujice dar’ şi eu: „înainte numai cu Djeu toţi cei buni şi activi! Un nou an s’a început!! înainte fără preget. E datină destul de frumoasa, că în unele comune preotul face ca un părinte adevărat o reprivire statistică asupra poporului său drept credincios pe care’l conduce, și dacă datina ar prinde rădăcini în fiecare comună, ar fi un ce salutar. In comuna Brad părintele protopesbiter în orhia de anul nou, după o alocuţiune câtră popor dându-i îndrumări d a vieţui moral, comunică şi unele date statistice de interes despre parochia sa. Numărul locuitorilor gr.-orientali cu 31 Decembre face 2060 inşi dintre cari 984 barbaţi şi 1076 femei. Un plus de 6 inşi faţă de anul 1895 în crescerea poporaţiunei. Nasceri 92, morţi 86 inşi. In 1895, nasceri 114, morţi 73. Căsătorii: 13 în 1895, era în 1896 cu totul 25. Copii nelegiuiţi: 7 inşi în 1895 or în 1896 cu totul 16 inşi. Concubinatul dară graseza. Fapt e clar, că poporaţiunea Bradului română cresce în urma nascerilor. In fiecare an însă în Brad să asuză familii române venite de aicea. Ar trebui să se ţină şi aceştia în evidenţă■ ceea ce cred că se şi face. Aceste familii desigur sporesc mai mult poporaţiunea, ca şi cea provenită din nasceri. Nu mai puţin interesante ar fi datele anuale asupra numărului celor ce sciu ceţi şi scrie — precum şi asupra celor ce frecventează şcoala, asupra celor ce es din şcolă, şi acelora cari întră pentru prina dată în şcollă. Cu un cuvent să ne numărăm exact şi de buni şi de răi. Eremitul... Ciuma. Oraşul Bombay, în urma ciumei ce continuă a bântui în el, a devenit zilele din urmă adeverat cimiter. Liniştea de mormânt ce domnesce pe strade, numai din când în când e întreruptă de gemetele şi tânguirile muribunzilor. Sute de cadavre se‘ard la oi. Medicii indigeni nu mai cercetează bolnavii, de frica infectării. Chiar şi judecătoriile au încetat de a funcţiona. Chiar şi delictele au încetat, afară de spargeri, cari sunt la ordinea idei. Nici chiar neamurile nu se îngrijesc de bolnavii şi morţii lor. Jertfele ciumei sunt transportate în „turnul muţeniei“, unde sunt mâncate de păsările tapiţere. Cu deosebire pustiesce ciuma între indieni şi mohamedani. Intre creştini caşurile de infectare şi de moarte sunt foarte sporadice. Dintre animale cu deosebire porcii şi păserile cad jertfa ciumei îngrozitore. Din public. *) Mulţămita publică. Din incidentul dureros al perderii neuitatei mele soţii, aduc rudeniilor, cunoscuţilor şi tuturor binevoitorilor, cari parte prin scrisori de mângâiere, parte prin presenţa lor la actul înmormântării s’au încercat a-mi alina încâtva durerea sufletului, — şi pe aceasta cale cele mai sincere mulţemite. Primesc toți asigurarea deosebitei mele stime, ce le păstrez. Sibiiu, 15 Ianuarie 1897. Ioan Hențescu, profesor pensionat. 23 Dare de seama și mulțămită publică. „Reuniunea socialilor rom. din Sibiiu“, arangiând în ziua de 26 Decembre v. a. tr. un Concert împreunat cu teatru şi joc, a avut un resultat material de 99 fl. 10 cr. Spesele au fost de 64 fl. 08 cr. Rămânând un venit curat de 35 fl. 02 cr., în favorul Reuniunei. Suprasolviri au incurs de la următorii domni: Gavriil Hango, redactor 1 fl., Iosif Pop, propr. 70 cr., Silvestru Moldovan, redactor 50 cr., Petru Moga, tranzelar 20 cr., Petru Cioran, înv. 20 cr., loan Mihaiu, ospătar 20 cr., cărora li se aduce pe acesta cale călduroase mulţămiri, precum şi onoratului public care a binevoit a sprijini reuniunea noastra cu presenţa lor. Sibiiu, din şedinţa „Reuniunei socialilor români din Sibiiu“, ținută la 14/26 Ianuarie 1897. George Poponea, notar suplent. *) Pentru cele publicate în rubrica aceasta redacțiunia nu este responsabilă.