Telegraful Roman, 1897 (Anul 45, nr. 1-142)

1897-01-14 / nr. 5

18 Revista externă. Unele 4 rai­e din Anglia se plâng, că confesiunea anglicană tot mai mult perde din adicţii săi şi pe rând se strecura în cultul lor instituţiuni ca­tolice. E de condamnat simptomul acesta cu atât mai mult, cu cât el se arată mai ales la persoane bisericesci. Aşa la intronisarea episcopului de Cantenbury s’au observat multe formalităţi străine ritului şi caracterului bisericei angli­cane. Indignarea celor presenţi au fost atât de mare încât unul a strigat episcopului: die Dr. Friederik Tem­ple, eu despreţuesc cultul acesta divin. Credinciosul indignat a fost dat afară din biserică. Un cas analog s’a întâmplat cu ocasiunea sfinţirei noului episcop de London Dr. Creighton. E obiceiul, de a se pune publicului asistent după cetirea actului regal de aprobare în­trebarea: are cineva ceva de observat în contra noului ales? In momentul acesta se scula Dr. Kensit şi cetesce următoriul protest: „Pe mine Juan Kensit m’a botezat bi­serica anglicană şi eu protestez în con­tra denumirii lui Dr. Creighton de episcop al nostru, deoarece: 1. Excelenţia Sa introduce luxul din Roma, fiindcă poirtă pe cap mitră. 2. Nu şi-a înde­plinit încă jurămâtul sărbătoresc, că în biserici va păstra cultul divin curat, neatins, ca prin acesta să nu neliniş­­tescă consciinţa credincioşilor 3. N’a urmat punctului 39 din credeul nostru, ci din contră, propagă intensiv învă­ţăturile an­ti-creştine ale bisericei apu­sene, şi denumesce de preoţi pe indi­vizi, cari fac asemenea. * * * In cele din urmă delegaţilor pu­terilor europene din Constantinopol le-a succes a formula într’un proiect reformele, cari vor avă să fie intro­duse în Turcia pe terenul administra­­ţiunii, economiei publice şi jurisdic­­ţiunii. Cu înaintarea proiectului la Sul­tanul a fost încredinţat contele Ca­lice, marele consul al monarch­iei austro-ungare şi dogele corpului diplo­matic. Cu ocasiunea acesta Calice va expune Sultanului căuşele cari au silit puterile europene, ca să pretindă exe­cutarea cât mai grabnică a reforme­lor, îl va face totodată atent la ur­mările fatale, la cas de respingere sau neconform are. * * * Cu 11 i v a r e a educați­unii re­ligioase morale a copiilor atât în scoala, cât și la casa părin­­t­ea s c­ă. De unde datorința presei cre­știne este, ca să repare tot ce presa jidănită a stricat în contul moralei cre­ştine. 2. Introducerea de legi stricte în­tru susţinerea disciplinei. 3. Şcolarii, cari prin transgresiu­nile lor imorale ar periclita educaţiu­­nea generală, să fie separaţi. Pentru disciplinarea şi îndreptarea şcolarilor de cartu şi să se creeze institute de co­re­cţiu­ne. 4. Instrucţiune mai intensivă în exerciţiile de limbă, vorbire şi mate­matică. Mai puţin material şi cu deo­sebire învăţământul intuitiv să fie di­rectiv şi punctul 7. Deschilinirea şcolarilor creştini de cei ji­dani. Vedem, că curentul anti-semit în Austria ia dimensiuni tot mai mari şi se întăreşte pe fii ce merge. * * * B r i s s o n, preşedintele de nou ales al camerei deputaţilor din Fran­cia şi-a desvoltat în cameră vorbirea program, din care extragem urmato­­rele caracteristice pasage: înainte cu 35 ani contele Lerne­rci er emerita­­tul preşedinte al camerei a făcut atent guvernul la urmările desastrose a po­liticei, ce profesază. A fost unul din­tre acele guverne puternice, care se întemeiază pe o­p­r­im­ar­ea bruscă a oposiţiei. Seim, cât are patria de a suferi de la un asemene guvern. Şi deoare­ce potestarea a pus mâna pe fete şi nu suferia nici chiar observări, contele Lemercier a fost despoiat de drep­tul de deputat. Acum însă republica e conciliantă, primesce ori­ce consiliu bun, și ignoreaza numai pe cei perfizi. Brisson pare că a voit să carac­­teriseze guvernul de la noi luându-și de model pe Banffy. * * * Alegerile dietale pentru Reichs­­rathul din Austria sunt defipte pentru Ziua de 9 Martie, or parlamentul va fi conchemat în 27 Martie. Preşedin­tele perlamentului contele Chlumeczky a fost decorat din partea Mai­ Sale cu crucea cea mare a ordului stului Ste­fan, el din partea membrilor din par­lament a fost dăruit cu un clopoțel de aur. Smelkál Zoltán, a și scuturat bine pe Komlossy Z­eendu­­ în față, că la început ca deputat a fost antisemit, apoi a tăcut și a devenit canonic, er acum, poate pentru alte speranțe, atacă partidul poporal. Afară de aceea nu­­ demult de când s’a declarat pen­tru partidul poporal, dar n’a păşit formal în partid din consideraţiuni cătră presidentul partidului, Molnár Iânos, cu care a venit în conflict. In cele urmatoare combate acusele de agitaţie, cu cari s’ar fi făcut vinovat el şi partidul seu la alegerile trecute, arătând tot odată şi la abusurile guvernului. Komlossy a cercat a se spăla, dar fără succes. Casa magnaţilor. Tot astăzi a ţinut, o scurtă şedinţă şi casa magnaţilor, în care s’a primit între al­tele proiectul de lege despre sarea pentru vite Şedinţa dela 19 Ianuarie n. 1897. După veritificarea unui mandat s’a trecut la ordinea Zileb luând cuvântul contele Zichy János, jună, carele se ocupă și el cu redu­cerea la adevărata lor valoare a aserțiunilor lui Komlossy, vátematoare pentru partidul po­poral. Ceva nou n’a Z*9 n'ci eh A Z s' între altele aceea, că prin abusurile electorale de- I instreineza tot mai mult de cătră patrie ce- I tățenii de alte limbi și că conservatismul I între împregiurările de aZ­ e necesar pentru nimicirea tirăniei guvernamentale de care sun­tem astăZi apăsaţi. Atâta tot, esenţial. Cercurile competente din Austria de jos vor înainta adunărei provinciale un regulament pentru învăţământul şcolar, care la tota întâmplarea va afla aprobarea tuturor oamenilor de bine. Punctele acestui regulament sunt ur­matoarele: nimic şi mergea înainte. Toți oamenii râdeau acuma cu hohot numai el se făcu roșu ca racul. Acesta îl făcu de tot perplex și când preotul îi ceru inelul îl scăpă din mână și se durigă până sub strană, Susana trebui să-i împrumute unul de al ei. Acum nu mai era în stare nici să le deosebeasc­ unul de altul și merse din bise­rică cu tante Betzey. Lili­a ficea că din pri­cina asta nu m­ă va lua cu ia — drept pe­­depsă. Mie însă puțin îmi pasă. Eu voi pâ­­râ-o fratelui meu și­­ voi spune cum cela­lalt ștrengar, care în lrna trecută petrecea tot la noi, m­i-a returnat toate epistolele, pentru că ea-i prea cochetă. Şi-i voi spune şi acea cum îşi umple umerii şi pieptul cu vată şi că -i grozav de naturosa. Acelaş popă i-a cununat acuma, asupra căruia puşcasem. El avea o rană în frunte şi era grozav de palid. Cât ce sosirăm acasă merserăm cu toţii în pranifitare. Cred că petele ce le făcusem cu vinul cel roşu erau coperite cu serviete. Erau o mulţime de torţe. Ei beară ro­­sturi după rosturi. Omenii erau bine dispuşi; unul îmi dedă un păchar cu vin şi afişe: Acum Jorji, bea în sănătatea surorii tale!“ Şedinţa dela 18 imuariu n. 1897. In urma vorbirei de alaltă­eri a cano­nicului Komlossy în contra partidului popo­ral era de prevezut, că și acesta va lua cu­­ventul prin oratorii săi, precum s’a și în­tâmplat. Eu Zise*: „Sora mea, care s’a căsăto­rit astăzi, Se tráiescá! Doresc ca mititeii ei băieți să nu capete păruieli, să nu fie trași de păr și să nu și servntesea picioarele, ca și micul ei frățior !“ Ei trebuiră să se grăbască la gară. Elsbet arunca cu pantoful după trăsură. Toți își luau rămas bun. Din causa acestei văl­­mășeli mă uitară pe mine cu totul, er­au folosii ocasia și beai tot vinul rămas prin pahare. Când veni mama să mă caute, Zăceam sub masă şi ’mi era grozav de rău. O între­bai dacă nu cum­va a fost cutremur de pă­mânt. Ea zise „de ce?“ Eu îi istorisii, că pământul s’a întors cu fundul în sus şi că pe mine nu mă ţin picioarele şi că scaunele şi masa se învârtesc, ca şi cum nici ele n’ar putea sta pe picioare. După aceea chemă pe Betti se me ducă la culcare, și ofta seraca, de credeam că mi se rupe inima, și Zice: „O Jorji, ce se mai sciu face cu tine „Să me culci în pat mamă!“ Z's®i eu și cred că am spus adevărul. (Va urma.) TELEGRAFUL ROMAN. Din parlamentul magiar. Din România. Se vorbesce, că în curând camerele vor fi disolvate.* La căile ferate s’au fost ivit în timpul din urmă nisce neînţelegeri în urma cărora dl Saligny, directorul general ’şi a dat dimi­­siunea. Precum aflăm acum, neînţelegerile s’au aplanat, dl Saligny ’şi a retras abţicerea şi pentru de a se pute pe deplin restabili pacea în corpul funcţionarilor, se vor face unele destituiri şi transferări. * Starea sănătăţii principelui Dimitrie G­h­i­c­a a devenit foarte gravă. Bătrânul preşedinte al senatului se află de vre-o două zile în completă inconscienţă şi nu se poate hrăni aproape de loc. * Se vorbesce, că patriarchul din Cons­tantinopol a trimis o notă ministrului de culte turcesc, prin care nu recunosce ale­gerea unui metropolit român în Macedonia, nici înființarea unei metropolii ori episcopii române acolo. Ministrul cultelor din Turcia să fi apro­bat decisiunea patriarchul­ui. Tristă veste, dar credem firm, că as­­piraţiunile naţionale ale fraţilor noştri din Turcia la urmă totuşi se vor realiza. E ces­­tiune numai de timp. Noutăţi. Protopresbiter pensionat. P. O. D. Sabin P­i­s­o, protopresbiter al tractului Ge­­oagiu II, a trecut începând cu 1 ianuarie 1897 în pensiune. Autoritatea supremă bisericească — esprimându-i recunoscinţă pentru bunele servicii aduse bisericei în decurs de mai multe decenii — a încredinţat administrarea trac­tului protopresbiteral al Geoagiului II. P. O. D. Vasiliu Pipoş, protopresbiterul Geoagiului I, sau mai bine Zis a c­o­n­t­o­p­it aceste doue tracte în sensul cond­uselor congresului naţional bisericesc privitoare la noua arondare a proto­­presbiteratelor, sub numirea: „ Tractul Geoa­­giului”. * * Alegeri aprobate. Consistoriul archi­­diecesan a întărit de învăţători definitivi pe următorii: Ioachim Cerbicean la şc0la din Nucşora, protopresbiteratul Haţegului; Barto­­meiu Far­caş la şc0la din Coruieni; Mi­hail O­r­o­s la şc0la din Poiana-Blenchii; Alexandru Frăsincariu la şcolla din Ciceu- Poieni, toţi în protopresbiteratul Dejului. * * * Arch­iva curţii, cea mai renumită şi mai valoroasa archivă a oraşului Viena, care se păstrază în ministeriul comun de finanţe, în anul acesta se împarte în părţile ei con­­­stitutive. Actele referitoare la Ungaria se vor duce la Budapesta, transferându-se acolo şi personalul corespunzător al archivei. Cercetări limbistice. Ziarele din patrie au adus scrrea, că guvernul rusesc a trimis pe profesorul de la Universitatea din Sân- Petersburg „Sirkon“, se facă studii prin achivele de la noi și din România asupra manuscriptelor vechi slavone. Ca rectificare Ziarele române de la noi aduc scriea, că ele din Ziarele unguresci au luat notiţa cu „Sirkon“ pe când în realitate profesorul rus din cestiune este Petru Sîrcu, profesor de limba română la Universitatea din Petersburg, în interesul adevărului să venim şi noi cu o rectificare. Profesorul din cestiune este „Poly­­chronius A. Syrkon“, după­ cum stă pe carta lui tipărită franţuzesce, este român născut în Basarabia şi profesor la Universitatea din Petersburg. Acuma sunt trei ani a fost aici în Sibiiu, şi făcând mai de aproape cunostinţă cu domnul asesor consistorial Mateiu V­oileanu și cercetând mai de aproape vechili manuscripte ce le păstrază, a luat cu sare o parte din codicele Mateiu Voilem^S scris pe la 1736 s­ire~~-a^Ja£§^studii.. .limbistice, tot în vara aceea la inițiativa domnului asesor consistorial Mateiu Voileanu a descifrat inscripţiile slavone de pe casa de lemn din Răşinariu, care în veacul trecut a fost reşedinţa episcopilor noştri Adamovici şi Nichitici, care casă acuma e aproape ruină şi care ar merita ca comuna bisericească din Răşinariu să o ferăscă de ruină şi să o păstreze ca monument istoric, trist monument istoric despre miseria, în care am trăit noi ortodoxii şi primii noştri pa­­rochieni staţionaţi în Ardeal după dure­­roasa unire. De present profesorul Sîrcu (Syrkon) se află în Londra, la Dr. M. Gaster, care lucră de mai mulţi ani la un op limbistic de mare valoare pentru limba română şi care, făcut atent de Sîrcu, a cerut şi el un exemplar din codicele provocat, spre a studia valoarea limbistică a acelor vechi manuscripte şi a le compara cu documentele sale din veacul trecut tot în acea materie. * * « , Pictorul Adjukiewic petrece de câ­­te­va zile în Bucuresci, ca oaspe al regelui Carol, unde va sta circa două luni de Zile, în care timp va stabili părţile tabloului ce va representa visita de la Cotroceni. Tabloul se va pregăti în trei exemplare, pentru Mo­­narchul nostru, regele Carol şi contele Go­­luchowsky. * * Timpul. O vreme mai nestatornică ca ceea ce dăinuesce Zilele aceste prin ora­şul nostru mai că nu ne putem închipui. Ne e chiar frică să mai scriem despre timp, atât de urît ne-a pâcălit Zilele trecute. In numă­rul nostru de Sâmbătă am anunţat că prin Sibiiu e ger aspru, zăpadă cu ridicata, şi de fapt era un timp de primăvară. Ce să-i faci ? Când am dat cronica era în adevăr ger, pe când ne-a eșit foaia strălucea un soare, ce te făcea să-ți lapezi mantaua. Cu toate că n’a trecut la mijloc decât o noapte. De Dumi­necă pănă ori am trecut prin trei anotim­puri. Duminecă înainte de prânz am avut o frumosă Zi de primăvară, soarele strălucea în întreaga sa splendoare, trimiţându-ne pe pă­mânt razele sale calde şi binefacătoare. După prânZ un vânt rece a început să suere din resputeri, un vânt de toimnă, ce te făcea se păzesci odaia. Eri diminaţa ne-am pomenit cu o ploe torențială; printre grabnicii picuri de ploe în curând se iviră rari fulgi de nea. Cătră amiaz ploaia a încetat, dar cu atât mai vehement a început ninsorea. Fulgii erau atât de spornici, încât în vreme scurtă totul fu învelit în vestmânt alb. Ninsorea a ţinut Ziua întregă. Din amestecul ploii cu zăpada s’a format firesce un noroiu imens pe strade. Preste nóapte a îngheţat şi azi avem o Zi frumóasa de ornu. — Numai de ar ţinea aşa cel puţin pănă va apărea foia......... * * * A treia variantă. O parte dintre convocătorii conferenţelor electorale au fost citaţi înaintea judecătoriei unguresci pentru pretinsul delict politic de a fi convocat con­­ferenţa pe basa naţională. Nu ne îndoim, că toţi convocatorii vor fi citaţi înaintea repre­­sentantelui jurisdicţiunei magiare, cu toate că „prudenţii şi circumspecţii" s’au arătat mai * * *

Next