Telegraful Roman, 1897 (Anul 45, nr. 1-142)

1897-01-14 / nr. 5

zeloşi, ci ne mirăm cum cestiunea aceasta îşi află soluţiune prin eminenţii jurisprudenţi. Unii au fost condamnaţi la temniţă şi pe­depse în bani. A doua variantă e, că jude­cătoria din Deva a cassat cercetarea neaflând în toată afacerea obiect de pertractare. A treia variantă a scos’o la ivealil j­udecă­toriu din Brad care după­ ce a citat pe dr. protopop al Zarandului, Vasile Damian, nici nu l’a pedepsit, nici n’a cassat cercetarea, ci a transmis toită afacerea la vice-comitete. Aș­teptăm o nouă variantă, pe care suntem si­guri, că cumințenia jurisprudenței magiare nu va întârdia a ni-o da. Numai pacienţă! * * * Hymen. Eugenia Maria Mir­cea şi Patriciu P­i­n­t­e­a logodiţi. Caţa, Sighişora, în 11 Ianuarie 1897 st. v. Felicitările noastre! * * * Studenţi germani contra duelului. Studenţii de la facultatea technică din Berli­n, la număr 400 de înşi au ţinut «filele trecute o adunare, în care au primit un proiect de resoluţie în contra zilei de a duela. Cu o cale s’a ales un juriu de onore permanent, compus din studenţi universitari, pentru tran­şarea afacerilor de onoare. Pestilenţa sau ciuma. In India dom­­nesce înfricoşata boala epidemică, c­­­u m­a­sau pestilenţa. Telegramele ce sosesc din Berlin şi Triest anunţă, că corăbiile ce vin din Asia, mai ales din părţile Indiei aduc morţi şi bolnavi, infectaţi de boala aceasta. Co­răbiile aceste sunt puse sub pază strictă. Tes­­tilenţa bântuie mai ales in oraşul B o m b ay, unul dintre cele mai splendide oraşe ale Asiei, înfricoşata bulă răpeşte la cei câte 2—300 oameni din şirul celor vii. Oraşul acesta, care înainte cu o lună avea 800.000 de locuitori, acum e aproape pustiu. Cei mai mulţi dintre locuitori au părăsit oraşul, cei rămaşi de frica infectării stau încuiaţi în locuinţele lor. Ciuma e una dintre cele mai îngrozi­­toare lovituri, Cu care D-ljeu pedepsesce din când în când omenimea păcătosă. Patria ei e în ţinuturile din jurul muntelui Himalaya. Se numesce şi moartea neagra, din pricina, că oamenii infectaţi de boala aceasta capătă pe trup nişte umflături negre de mărimea alunei, şi o mulţime de beşicuţe. Carnea sub aceste umflături şi beşici putrecresce, şi nefericitul înfiţiat, în dureri îngrozitoare de 5-7 cjile, mare, înveninându-i-se sângele. Locul încă nu mi l-au găsit. Bântuie de regulă crna, și cu cât aceasta e mai grea, cu atât ciuma seceră mai multe victime. * * * Răscoala muncitorilor dela Anina se continuă Total 3000 muncitori de mine şi 2000 muncitori dela fabrica de fer s’au pus în grevă. Direcţia minelor şi autorităţile ci­­vile încărcă totul pentru restabilirea liniştei. Muncitorii nu cedează. Mai mulţi dintre conducători au resculat şi pe muncitorii din Reşiţa şi Oraviţa. Coloniile de mine din Anina, Reşiţa şi O­r­a­v­i­ţ­a sunt ase­diate de jandarmerie şi miliţie. Mai mulţi inşi dintre urzitorii grevei au fost deţinuţi şi legaţi în lanţuri. Se dă cu socoteala, că la înscenarea rescolei au conlucrat şi socialiştii. * * * Pietatea duşmanului. Consiliul co­munal din Mainz a adu­s zilele trecute un condlus interesant şi la tot caşul vrednic de tot respectul şi stima. A enunţat adecă, că va dispune exhumarea miştelor soldaţilor francezi căduţi în lupta dela Mainz în anul 1870 şi 1871, şi îngroparea lor într’un mor­mânt comun. Deasupra noului mormânt se va ridica un monument splendid. Vor re­­cerca guvernul francez, să se represinte la festivitatea desvălirii monumentului. Mama lui Sadi Carnot, a presiden­­tului asasinat a republicei francese, a murit. Publicul parisian, care s’a purtat cu multă gingăşie şi prevenire faţă cu familia deceda­tului president, vine acum cu mic şi mare spre a da ultima sărutare celui mai bătrân membru al ei. * * * Mort pe amvon, în comuna A­s­chach, lângă Steier, a avut loc Dumineca penultimă o scenă înfioratoare. Preotul de acolo P. Reinz­­pi­ck în decursul vorbirii de pe amvon a fost lovit de apoplexie. Nefericitul om în­­cungiurat de credincioşii săi îngroziţi în câ­teva secunde a expiat. * * * * * * * TELEGRAFUL ROMAN. Isvor nou de apă caldă în Buda. Cu prilegiul unor săpături efectuate zilele trecute în colinele din Buda, au dat peste un nou isvor de­­apă caldă. Isvorul e foarte bogat, produce la di atâta apă, câtă e cantitatea totală de apă a scaldei de acolo numite „Ru­das“. Temperatura apei e 43 grade Celsius. In privinţa composiţiei chemice e identică cu cea dela Rudas. * * * Manevrele din est an. Cercetările ţinutului dintre Miskolcz şi Kassau, unde se vor ţină est an manevrele, s’au efectuat deja sub conducerea şefului statului major baronul Beck, din partea baronului Gudenus şi Bollbrass. Manevrele se vor extinde pe întreg teritorul comitatelor Borsod şi Abauj, şi la manevre vor lua parte 4 corpuri de armată. * * *• Marte cu prilegiul unei înmor­mântări. în Serajevo s’a întâmplat clipele trecute o tragedie dintre cele mai groaznice, cui prilegiul unei înmormântări, înaintea coşciugului preotul gr.-or. a avut un corlict de vorbe cu preotul turcesc. Preoţii din cearta au ajuns la bătaie sângerosă: preotul turcesc a puşcat asupra celui gr.-or; acesta deşi a fost rănit de morte, a puşcat şi el asupra muzulmanului. Turcul a murit momentan, cel gr.-or. după doue ceasuri. * * » Bucurie în puşcăriile spaniole. Cu prilegiul cjilei sale onomastice ce ’şi-a sărbat-o cjilele trecute, micul rege al Spaniei a am­­nestiat pe toţi acei prisonieri, a căror timp de pedepsâ nu se urcă peste un pătrar de lună. Escepţiune fac numai cei ce au fost pedep­siţi pentru abus cu puterea oficială, pentru crima de lesa maiestate, pentru întrebuin­ţare nepermisă de materii esplosive şi cei ce au recădut în greşală. * * Spălarea deputatului musulman. Qnestoratul camerei francese a înterdis medi­cului Grenier, membrul musulman al ca­merei francese, se şi facă spălarea rituală în unul din localele camerei. Şi musulmanul şi a ajutat în chipul următor : s’a dus pe ma­lul rîului Seine, şi s’a spălat acolo, în pre­­senţa unui public numeros. * * * Fabrică tie gaz exploadată. Reser­­voarul principal al fabricei de gaz din N­ancy (Franţa) din cause încă nedescoperite a prins foc, şi gazul de luminat ce se afla adunat în el, însoţit de un cutremur înfricoşat a ex­­ploadat, aruncând în aer întreg edificiul. * * * Tragedia mediului, pilele aceste a fost internată în clinica de psychiatrie din Viena bona Vilma Vogler, care a sosit acolo din Berlin. Pe faţă se arată simptome de alteraţie mentală Pricina­e, că fata a ser­vit de mediu la experimentări spiritistice, în decursul cărora fiind electrisată puternic, şi-a perdut minţile * * * Omor pe stradă pilele aceste în co­muna Mramorak din corn. Timiş s'a întâm­plat un omor îngrozitor. Economul sârb de acolo, cu numele Nicolau Seem­an s’a cer­tat cu ficiorul Ioţa Gottleba. Treba a ajuns la încăerare, din care Gottleba s’a ales cu o tăietură Gottleba s’a depărtat ame­ninţând, dar la biserica română s-a pus la pândă. După câte­va ceasuri Seeman în ca­lea sa spre casă a zărit pe Gottleba şi a luat-o la fugă, dar acesta l-a ajuns şi l-a trântit la pământ şi cu un cuţit de 30 cm. lungime l-a junghiat. Seeman a murit mo­mentan. Gottleba a fost prins şi dat pe mâna judecătoriei.* * * Repausul Duminecal. Un student român din Viena, trimete urmatoarea ob­servație dreapta, relativ la repausul de Dumi­necă : In toate ţările civilisate, în Franța, Bel­gia, Austria, Germania, repausul duminecal e respectat de toată lumea, fie creştină, fie de ori­ce naționalitate sau religie, pe când cele­lalte dile ale septemânei, sunt dilele de lu­cru ale creştinilor cât şi ale ovreilor. La noi e contrariul, şi mai ales în Mol­dova. Sâmbătă e dina repausului, or Dumi­neca şi cele­l’alte sunt dile de lucru. Die, Sâmbătă dina repaosului, căci toate prăvăliile din oraşele Moldovei sunt în mâna ovreilor şi ducându-te Sâmbătă pentru a tîrgui, târ­­gueşte dacă ai de la cine, —­e sabes, jidanii au închis. Un aşa lucru nu se întîmplă în nici o ţară, nici chiar în Viena, unde putem zice că e cuibul ovreimei, şi unde prăvăliile sunt mai tate în mânile lor; în ori­ce a septă­­manei, fie „sabes“ ori vre-o altă serbătore ovreasca, afară de Duminecă, îţi poţi tîrgui toate necesarele, căci ovreii îşi au prăvăliile dechise. Prin votarea legei repaosului dumine­cal, ovreii vor fi nevoiţi a vinde Sâmbăta ca în ori­ce altă (fi­e septemânei, având și ei Dumineca 40 de repaus, căci de sigur n’o să le vie la socoteala ca să aibă două zile din săptămână pentru repaus. * * * Produ­cțiile de scamatorie. Asera s’a dat în sala cea mare dela noul edificiu seminarial o scurtă producțiune de scamatorie și spiritism la care au asistat directorul, câţiva dintre profesorii şi devii seminariului nostru „Andreian“. Toate punctele din program au fost predate cu mult succes şi unele din ele au stîrnit multă ilaritate în publicul asistent.­­ Recomandăm tuturor cercetarea acestor pro­­­­ducţiuni ale doamnei Filipine supranumită „Cucolori“.* * * „Familia", foaie beletristică, ce apare la Oradea-mare sub direcţiunea d lui Iosif Vulcan a întrat cu primul ei număr din a. c. în anul al 33-lea al existenţei sale. Numărul de probă are ur­­­­mătoriul conţinut pe cât de bogat, pe atât­­ de variat: Noul episcop al Lugoşu-l­u­i, portret şi biografie; Dintr’alte lumi, poesie de George Coşbuc; Munca, novelă originală de M. Baiulescu; Despre mag­netismul vital, de Isidor Ieşian ; Din po­­esiile gingaşului poet Heine, trad. de Sex- Til; Re­se­d­a, de I. Pop Reteganul; Mura, baladă de pe Crişul negru, de Iosif Stanca; Sa­lon: Alma de Dunca-Schiau, de Fi­­delio; Patru portrete bine-reuşite, cu espli­­cările lor. Literatură şi arte, noutăţi şi ca­­lendariul săptămânii. Afară de aceste aproape pe fie­care pagină sunt sentinţe, maxime şi aforism­e, parte serioase, parte glumeţe. Fa­milia apare în fie­care Duminecă pe 12 pa­­gine tipar des şi costă numai 8 fl. la an, or pentru România 25 lei. * * * învitare. Tinerimea română din Timi­­şoara arangieza cu concursul tinerimii române din Arad, Lugoş, Oraviţa şi giur, la 3/15 Febr. 1897 în reduta hotelului „Cicronomul Rudolf" din Timiș0ra cetate. Concert împre­unat cu dans. Venitul curat se destineza Alumneului gr.-or. român din Timiș0ra. în­ceputul la 8 ore sera. Bilete: de persănă 2 fl., de familie (3 membri) 5 fl., de lege 6 fl., se capătă seara la cassă, care până atunci în papetăria dlui H. Urmann în Timişoara. Programa concertului se va publica în jurnale şi să va distribui la intrare. Oferte şi supra­­solviri se primesc cu mulţumită şi se vor guita pe cale jurnalistică. * # # Bibliografie. A apărut Nr. 4 din „Foia pentru tofiu, care cuprinde portretul dlui Delavrancea împreună cu o prea frumoasa bucată a sa, Norocul dracului. Pe lângă acesta „Faia“ cuprinde o bogată şi plăcută materie care face din ea cea mai nimerită publicaţie pentru familii. „Faia pentru toţi“ este, precum se ştie, pusă sub direcţia dlui Dumitru Stăncescu, directorul „Bibliotecii pentru toţi“, şi e foarte ieftină. Se trimite gratis un număr de probă ori­cui cere la administraţie, Nr. 12 Pasagiul român, Bu­cureşti, a doua a veacului XVI şi numai la începutul veacului al XVII­Iiua de anul nou a fost 1 Ianuarie. In Francia pănă la 1556 anul se în­cepea la sărbătorile Pascilor, în Anglia însă pănă la 1752, anul s’a început din Martie 26. încă nie astăiji anul nu se începe pre­­tutindenea cu 1 Ianuarie. Copţii din Egipt serbeza începutul anului la 1 August. Nes­­torianii şi Jacobiţii numără anul după ca­lendarul Julian din 1 Octobre. Cu atât mai veche este originea în­semnătăţii zilei de anul nou. Deja în epoca vechie 4*ua de anul nou a fost sărbătorită. Jidovii — cari au luat de basă la nu­mărarea anilor 4*ua când e lună nouă — au serbat anul nou în­­ Tisri, 4*ua judecăţii Domnului şi a nascerii lui. Ei anunţau apro­pierea acestei 4de prin sunetul trompetelor şi al bucinelor, şi de aci să numea sărbă­­toarea trompetelor, sau mai bine, Sabatu trompetelor. Perşii încă ţinau de serbatoare nemrazi sau 4 oua de anul nou şi în 4iua aceasta îşi dăruiau unul altuia ouă. Romanii serbau pe Ianus ca 4i de anul nou şi cu mare plăcere îşi împlineau lucru­rile lor în acea 44 pe care o şi numiau ei dies fastis. La Romani era deja un us ca în ziua de anul nou magistraţii să şi gratuleze unul altuia ; acestii datină însă, pănă la noi s’a perdut. Datina de a se face presente cu oca­­siunea civilei de anul nou îşi are originea tot de la Romani. La început se făceau daruri de anul nou pâine, curmale şi smochine au­rite, mai târziu bogaţii îşi făceau daruri mai preţiose. Mai în urmă datina acesta se prefăcu în drept, de care numai patricii puteau să aşeze, or clienţii o făceau din datorie, ca în ziua de anul nou să ducă sirena, darul de anul nou, patricilor, împăraţii mai târziu au pretins dela fie­care acest dar, ca un fel de o mică con­­tribuţiune. Acest obiceiu vechiu s’a moder­­nisat şi cu deosebire în Francia a prins ră­dăcină mai adâncă gratulările de anul nou şi cadourile de anul nou sub numele de itrennes. Asta și deja pretutindenea există toate aceste obiceiuri, atât la noi cât și în alte țări străine. Numai cât cei mai mulți se mântuesc de aceasta îndatorire cu literele a. n. f. * * * Planta veseliei. — In Arabia există o plantă, care face să râdă pe cel care gustă dintr’însa. Fructul acestei plante este în formă de tâcă, ca fasolea; boabele au mirosul ma­cului și un gust dulce. Este destul ca cineva să guste puțin din aceste boabe pulverizate, pentru ca să râdă cu hohote,­­ să joace, să cânte, să sară în toate modurile, timp de o oră și mai bine. După trecerea excitaţiunei, pacientul epusat cade într'un somn adânc care ţine câteva ceasuri. După ce se deşteptă persoana care a făcut aceasta experienţă nu-şi mai aduce aminte­­ scenele vesele, al căror erou fusese. Varietăţi, piua de anul nou acum şi odinioara. De ar învia cineva dintre cei cari au trăit în evul mediu, de sigur s’ar mira mult, vă- zendu-ne pe noi în 4iua de anul nou, că ne gratulăm unul altuia: „Diua de ani la mulţi ani!“ Nici Romanii şi nici Grecii n’au cu­noscut alt an nou, decât ziua aceea de toamna când noaptea cu 4hia sunt egale. Diua de 25 Decembre, ziua nascerii Domnului, a fost serbată de împăraţii ger­mani ca ziua de anul nou până la jumătatea Din public. *) Mulţămită publică. Onorate Domnule Redactor! Subscrisul comitet şi epitropie parochială gr. or. din Murăş-Vidra cu profund respect venim a vă aduce la cunoscinţă, cum­ că după cererea noastra ce s’a publicat şi în coloanele preţuitului jurnal, ce redactaţi, am primit ajutoriu în scopul edificărei unei bi­serici gr.-or. în comuna bisericesca Murăş- Vioara dela 6 comune din protopopiatul Bra­şovului şi anume: 1. Dela Hălciu cu lista dăruitorilor a incurs 8 fl. 2. Stupini au incurs suma de 4 fl. 3. Braşovul vechiu au incurs suma de 3 fl. 4. Herman au incurs suma de 14 fl. 12 fl. 5. Braşov-Scheiu dela biserica S. Ni­*) Pentru cele publicate în rubrica acesta redacţiune­a nu este responsabilă. 19

Next