Telegraful Roman, 1897 (Anul 45, nr. 1-142)

1897-10-14 / nr. 113

454 . ,Ise dee şi metropoliei noastre ocasiune aşi mo-­­ tiva contestarea dreptului ierarchiei serbe. Cu esecutarea de urgență a acestui conclus se încredințază Ex. Sa­ul Metropolit. Se dă­ comisiunii organisatoare. 2. Propunerile deputatului Ioan Serbu : d) Având în vedere, că anul viitor în­­trega monarchia serbéza jubileul de 50 ani dela intrarea în domnie a Maiestăţii Sale, prea bunului nostru împărat şi rege Francisc­­Iosif I. Având în vedere, că biserica ortodoxă română are a-şi mulţămi autonomia şi totă viaţa sa constituţională atât nemuritoriului ei archiereu şi Metropolit Andreiu Baron de Şaguna, cât şi nemărginitei graţii a Maies­tăţii Sale, îmi iau libertatea a propune : Cong. naţional bisericesc se decidă, ca în anul vii­torui­ la timp potrivit o adresă omagială să fie presentată Maiestăţii Sale în numele cre­dincioşilor bisericei noastre ortodoxe române, printr’o deputaţiune, care se va alege acum imediat." Se dă comisiei organisatore. ,.b) Având în vedere, că mai ales în urma legilor politico-bisericesci ale stăpânirii noastre lumesci a început pe ici pe colo şi între credincioşii bisericei noastre a slăbi simţul religios. Luând în considerare înrâulrirea bine­­facătoare şi moralisatoare pe care a eserciat-o În toate timpurile predicele şi cetirea cărţilor bune asupra sufletului omenesc, îmi iau li­bertatea a proprie. Măritul congres se de­cidă: I 1. Prea Sânţiţii noştri archierei să in­vite preoţimea parochială, ca cel puţin de 2—3 ori pe an să ţină predice potrivite pri­ceperii poporului şi stărilor locale. 2. Venerabilele consistare să provoace comitetele parochiale, ca în budgetele anuale să destineze o sumă cât de mică, d. e. câte 10 fl pentru cumpărarea de cărţi bune, bi­­sericesei şi lumesei, cu tendinţe morale, pe cari să le pună la disposiţ­a tuturor credin­cioşilor, împlinind astfel cu încetul punctul 17 din §. 23 al statutului organic .Se dăi comisiei bisericesci. c) Având în vedere, că „regulamentul pentru paro­hii“ votat de congresul nostru­­fiaridical bisericesc m 13/25 Octobre 1878 s’a îngrijit de fixarea minimului, respective­­de ameliorarea dotaţiunii preoţesci numai ‘în acele parochii, cari vor deveni vacante, prin urmare de o ameliorare succesivă şi în multe roduri în timp foarte îndepărtat, având mai departe în vedere, că faţă de tendinţa guvernului ţării noastre, de a în­tregi venitele sigure preoţesci la suma de 600 fl., ba faţă de ajutorarea faptică a unor "preoţi chiar direct fără mijlocirea archierei­­■ ar noştri, o ameliorare generală devine ur­gentă în interesul autonomiei noastre biseri­­c­es­ci, îmi iau libertatea a propune următo­­ril­l­­suplement și amandament la Regula- A-Orientul pentru parochii din a. 1878. Lăsând în general disposițiile disului regulament neatinse, congresul decide: , L §. 1. (ad. §. 9). Fiecare preot trebue să aibă dela parochia sa un venit sigur de cel puțin 600 fl. Celelalte hotârîri ale § 9. din 1878 se păstrază, punctul a se numai 600 fl. în loc de 400. In înțelesul acesta se eliminază punctul c.) din §. 13 și 14 rămânând numai două clase de parochii. §. 2. (ad. §. 13.) Intre venitele sigure se­ socotesc : a., salariul în număru.iiu, l­., ve­nitele după sesiunea parochială, c., venitele din taxele stolari dela botezuri și înmormân­tări.­­ • Pentru fixarea venitelor de sub b) și c., se ia media venitelor celor cinci ani din urmă. §. 3. Parochiile, cari n’aU sesiuni pa­rochiale, sau unde taxe stelare nu sunt în us, precum și acelea, cari ar voi a le scoate acum din us, vor plăti restul, respective suma întreaga în chip de salar. II. 1. 4. Salarul ce se va plăti preotului în bani, se câștigă parte pe calea aruncului, parte din venitele eventualelor fundaţiuni bisericesci. §.5. Pentru repartiţia de armnc, co­munele bisericesci vor observa urmatoarea normă: a) O a treia parte din suma ce o a se câştiga în acest chip, se va repartisa pe fa­milii, adecă pe parochienii de sine stătători. b) O a treia parte se va repartisa pe suflete. c) O a treia parte se va repartisa după darea directă cătră stat. III. §. 6. Disposițiile aceste întră în vigoare cu 1 Ian. 1899. §. 7. Ca executarea la timp să nu in­­timpine pe deci, Ven. Consistore vor avisa oficiile și comitetele par., ca să-și compună și aştârnă spre aprobare preliminarele pe a. 1899 cel mult până la finea lui Iulie 1898. §. 8. în comunele, cari nu-şi vor fi făcut datoria la timpul fixat, din causa de greutăţi ce s’ar ivi, va merge protopopul ca să presideze sinoadele, ce vor avea să aprobe preliminările, făcând insciinţare timpurie des­pre sosirea sa, ca pregătirea preliminarelor de comitete, şi anunţarea sinodului cu 8 ijile înainte se nu lipsesc­. E de dorit, ca unde numai poate, depu­tatul mirean congresual al cercului, să înso­­ţasca pe protopop. Se dă comisiei organisatoare. Propunerea deputatului Dr. I. Şenchea. Se decide, ca rapoartele generale ale ale Ven. Consistoriu metr., cari se inainteaza congresului naț. bis., se se tipărescâ și dis­­tribue membrilor congresuali deodată cu con­vocatorul. Propunerea deputatului Tr. Barzu : Considerând, că în suportarea speselor deputaților congresuali după modalitatea de până acum este disproporţiune. Considerând, că este necesitate de a se asigura în mod echitabil acoperirea aces­tor spese ceea­ ce s'ar putea face cu deosebire înfiinţându-se un fond special spre acest scop, propun: Ven. Consistor metr. să însărcinezâ să presinte un proiect proximului congres: 1. în privinţa solvirei din cassa metr. a speselor de­putaţilor cong. şi respective în privinţa adrepartarii acelor spese în mod mai echitabil pe singuraticele diecese; 2. în privinţa înfiinţării unui fond pen­tru acoperirea speselor deputaţilor congre­suali. Se dă comisiei financiare. Ex. Metropolitul simţindu-să obo­sit, predă presidiul P. S. Sule episco­pului Meţianu. La ordinea­­filei raportul comisiei bisericesci. Raportorul P. Rotanu re­­fereaza asupra propunerii deputatului V. Mangra, de a se înainta un memo­riu la tron, pentru abrogarea legilor politice-bisericesci. Comisia propune: considerând că conclusul congr. 85/95 are alt înţeles, nu pe cel cuprins de dl. propunător; considerând că actualul congres într’o şedinţă premergatoare a luat deja conclus cu privire la controlarea efec­tului ce-1 vor produce legile politice­­bis, pe teritorul metropoliei noastre, care conclus va procura congresului date concrete ; considerând, că n’ar fi la loc a prejudeca acu conclusul, ce congresul va avea să-1 aducă după adunarea da­telor concrete și în conformitate cu îm­prejurările de atunci,­­ congresul trece la ordinea­­i­lei peste propunerea făcută de deputatul V. Mangra. V. Mangra: Prevăd, că propu­nerea comisiunii va întruni majoritate de voturi. Cu toate aceste, ca propu­nător îmi susțin dreptul de a-mi apăra și motiva propunerea. Nu este exact ceea­ ce dl raportor al comisiunii afirmă, că propunerea făcută de mine, prin care m’am provocat la conclusul con­gresual 85/95 n’ar fi în consonanță cu acel conclus. Că s’a adus un conclus în afacerea aceasta în o ședință anteri- 0ră, — pe noi cu toate aceste nu ne împedecă nimic de a lua pași pentru scoaterea din vigoare a legilor politice­­bisericesci. Că s’au luat măsuri pen­tru constatarea efectelor acelor legi, încă nu s’a sunat răul. E vorba de a abroga acele legi, cari sunt isvoru­ rele lor, după vederile noastre. Din par­tea nostra ar fi un act de retragere, de recunoscere prin tăcere a îndreptă­ţirii acelor legi, dacă n­’am reclama în contra lor. Dreptul de a protesta, de a ne apăra contra lor nu ni-1 contestă nici chiar legea statului. Cu vreme şi fără vreme — după cuisa apostolu­lui, — trebue să lucrăm în împotriva lor. Congresul nostru are destule motive de a se pronunţa contra acelor legi, în­tocmai cum au avut şi celelalte con­fesiuni din ţară. Secta nazarenismului ireligiositatea, corupţiunea, neconfesio­­nalitatea — nu sunt destule motive pentru congres ? Poate că vor fi şi de aceia, cari sunt împăcaţi cu acestă stare de lucruri. Eu nu mă voi îm­păca cu ele. Dacă ţinem la cură­ţenia, religiositatea, moralitatea biseri­cei, trebue să cerem abrogarea lor. E datoria bisericei, din consideraţia ma­rilor interese ce le are şi a misiunei sale, să păşască contra legilor politice bisericesci. Propunerea mea e făcută în cadrul legilor ţării, în cadrul con­stituţiei statului. în condlusul congr. 85 din anul 1895 se­­jice apicat, că biserica nu va în­ceta de a lucra pentru scoaterea din vigoare a legilor noue de stat. Şi biserica de atunci nici un pas n’a făcut în direc­ția aceasta. Rog să mi­ se primească pro­punerea. Excelența Sa Metropolitul, la ob­servarea dlui Mangra, că pân’ acum nu s’a făcut nimic pentru scoaterea din vigoare a legilor politice bisericesci, că nu s’a protestat contra lor, accentueazâ, că biserica nu va înceta a conlucra la scoaterea acelor legi din vigoare, atunci, când va fi timpul potrivit. A protesta contra legilor sancţionate de Maj. Sa, nu este iertat V. Mangra. Am vorbit de memo­riu, nu de protest. P. Pir­ta. E pentru propunerea comisiunii. Stăm în fața unor legi de stat. Pentru revocarea lor nu e tim­pul potrivit Trebue să aşteptăm vremi mai oportune. Nici în privinţa modu­lui executării propunerii nu e de acord cu dl Mangra. Referentul Rotariu: Motivele dlui Mangra provin din o confusie de idei. Propunerea d-sale constitue o acţiune, care ar trebui să c­oncepa congresul. Prin concl. 85 din sesiunea trecută ne-am angajat la aceasta. Să așteptăm timpul potrivit. Punându se la vot, propunerea co­misiunii s’a primit. Aceeaș comisie prin acelaș rapor­tor referază tot asupra unei propuneri a deputatului Mangra, ca congresul să se pronunțe asupra naturei și mo­dului de distribuire a ajutoarelor de stat. Comisia propune, considerând, că după informațiunile date comisiu­nii, consistoriul nostru metropolitan deja s’a ocupat cu aceasta chestiune, care este acolo pendentă, congresul trans­pune aceasta propunere consistoriului metropolitan. V. Mangra: Am prevăzut, că va fi acesta sartea propunerei mele, în­­dată­ ce s’a dat comisiei bisericesci, pentru­ că acolo sunt persoane intere­sate în chestia ajutoarelor de stat. Che­stiunea e de urgenţă, şi nu sufere amânare. Biserica trebue să ia posiţie de apărare, îndată ce chestiunea s’a pus pe principiul de a se paralisa dreptul ei autonom prin modul de îm­părţire a ajutoarelor bănesci pe sema preoţilor. Istoricul afacerii îl seim cu toţii. Au venit la adresa consistorielor noastre câte 7000 fl. dela ministru, sub titlul de ajutoare, pentru împărţire în­tre preoţi. Dar cu restricţiuni în ce privesce persoanele ce ar fi a se bene­ficia din ele. Stiu, că P. S. Sa de la Arad a propus pe unii, şi ministrul a designat pe alţii. Nu e jignit prin acesta dreptul autonomie al bisericei noastre, a persoanelor puse în fruntea ei ? — In faţa caşurilor concrete află M. congres de bine a trece la ordinea­­jilei, a trăgăna afacerea, şi a nu decide acum asupra ei, şi a nu protesta în contra ingerenţelor incompetente a gu­vernului în autonomia bisericei noastre? Rog să primiţi propunerea mea şi să o resolvaţi aci în şedinţa presentă. Nu ştiu când ne va fi cu putinţă să ne întrunim, peste 2 sau peste 3 ani. Chestiunea e de urgenţă şi de impor­tanţă mare. Ajutorele acele sunt mij­loc de căpătuială, de aservire a preo­­ţimei bisericei noastre. Excelenţa Sa Metropolitul este convins că nimenea nu se află nu nu­mai în sinul congresului, ci în sinul între­­gei biserici, care să fie mulţămit cu mo­dalitatea împărţirii ajutoarelor de stat. Adi înse nu ne rămâne alta, decât sau să primim ajutoriul aşa cum ni se dă, sau să renunţăm la el. Afacerea a ajuns în consistoriul metropolitan, care acum se ocupă cu ea. In meritul afacerii pănâ acum n’a putut face nici un demers Constată, că propu­nerea dlui deputat Mangra nu indică modalitatea, cum ar fi a se regula afacerea, și dacă s’ar primi, ar trebui să se dee încă odată unei comisiuni, care să ne vină cu o propunere. — E m­ulțămit cu propunerea comisiunii. yK P* Cosma deși este convins că consistoriul metropolitan va face tot posibilul, ca interesele autonomice ale bisericei noastre se fie respectate, do r e s ce, ~ca~ch­esti­unea să fie desbătută aici în congres din toate punctele de vedere, pent­ru­ ca atât consistoriul me­tropolitan, cât și guvernul să cunoască încă de acuma, cari sunt vederile mem­brilor congresului în aceasta chestiune. Despre ajutor trice, că acesta este calul troian, prin care inimicii încerca să în­tre în cetate, în autonomia bisericei, prin oamenii noştri. Analog cu acest ajutor a fost şi ajutorul dat în archidiecesă, cunoscut sub numele: „mila împără­­tesca“. Nici acesta nu se împărţia în deplină consonanţă cu interesele auto­­nomice ale bisericei, deşi îl împărţia consistoriul pentru­ că de la început chiar erau legate mânile consistoriului ‘de unele restricţiuni, dar guvernul con­stituţional nu s’a mulţămit numai cu acele restricţiuni, ci a venit cu un alt rescript, prin care­­i se lăsa Consistoriu­lui numai dreptul de propunere, dar ministrul nu este obligat a considera propunerile făcute de Consistoriu, or distribuirea între preoţi o face prin organele sale politice, prin ce ajuto­riul de stat s’a devalvat la un fond de cortesie politică. Sinodul archidie­­cesan în fine după repetite remon­­strări zădarnice a declarat, că ajutorul în asemenea împrejurări nu ’l consi­deră de un ajutor dat bisericei şi aşa s’a ajuns, că biserica nu-l mai capătă. Ce se face cu el, nu seim, în budgetul ţărei însă el figureză şi acum. — Legile bisericesci au micşo­rat venitele preoţilor, cărora guvernul le dă în schimb o recompensă, care se urcă din an în an. Acesta o face mai ales în considerare faţă de prote­stanţi. Bisericilor pro­testante însă li­ s’a făcut concesiunea, ca şi din aju­toriul de stat se formeze fonduri, şi şi dotaţiunea actuală o pot distribui ele după plac. Dacă şi noi o vom căpăta sub asemenea condiţiuni, bune­ măsuri ex­cepţionale însă să nu primim. Eu in­dividual, deja de acum aş declara, că în condiţiunile actuale nu primesc do­taţiunea, dar fiindcă lucrul încă nu este marteur de a recurge la ultima ratio, mese propunerea comisiunei. N. Maneguţiu: Crede, că nu e nimeni în congres, care să nu fie de acord cu vederile dlui Mangra, că mi­cul ajutoriu, ce’l dă guvernul preoţi­­mei noastre, e un mijloc de căpătuială, un mijloc de a produce destrăbălare în sinul bisericei; nu e nimeni, care să nu fie pătruns de datoria, de a nu primi acel ajutor în forma, în care ni se dă din partea statului; nimeni care să nu observe primejdia, ce acel ajutor in­­valva pentru autonomia noastra. De­­ore­ce înse dl Mangra n’a făcut pro­punere concretă, ci a cerut numai, ca congresul să se pronunțe în causă, — pentru a preveni inconvenientul de a Se dă comisiei organisatore. TELEGRAFUL ROMAN.

Next