Telegraful Roman, 1897 (Anul 45, nr. 1-142)

1897-11-25 / nr. 130

Nr. 130. Si­bi­­u, Marţi, 25 Novembre (7 Decembre) 1897. Anul XLI. ABONAMENTUL la „Tel. Rom.“ într’una cu suplementul „Foaia Pedagogică“ Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 cr. Pentru monarchie pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl. Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fl. Apare Marţi, Joia şi Sâmbăta. Pentru abonamente şi inserţiuni a se adresa la Administraţiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 45. Corespondenţele sunt a se adresa la Redacţiunea „Telegrafului Român", strada Măcelarilor Nr. 45. Epistolele nefrancate se refusă. — Articulii nepublicaţi nu se înapoiază. INSERŢIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei or 15 cr. rândul cu litere garmond — şi timbru de 30 cr. pentru fie­care publicare. Reacţiunea. » Acţiunea începută în parlamentul din Viena şi continuată­­ pe stradele acelui oraş, a provocat reacţiunea, care se manif­esteză pe stradele oraşelor din Bohemia. în Viena demonstraţiunea de pe strade a avut resultat căderea ministeriului Badeni ; ce resultat va avea demonstraţiunea de pe stradele oraşelor Bohemei, încă nu se scie. Demonstraţiunile aceste au luat ca­racter de tot ameninţâtoriu. S'au spart ferestri, s’au jefuit case şi magasine, nu mai era asigurată nici viaţa oamenilor, miliţia nu a fost în stare ca să resiste forţei poporului, şi s’a recurs la ultimul mijloc de apărare şi cel mai desperat în viaţa de stat, la statariu. Ministeriul cel nou în Viena stă înaintea unei probleme dintre cele mai grele, el are chemarea să împace di­vergenţele dintre elementul german şi cel slav. Vorba este de aplicarea hegemo­niei. Simpatia popoarelor totdeauna a fost cu cei apăsaţi, şi în caşul acesta este ea pentru reacţiunea, care se manifes­­teză în Bohemia. Situaţiunea este clară, şi nu face nici o onoare elementului german, că a împins lucrurile la estremul acesta. Sunt boemii în acea situaţiune, în care ne aflăm şi noi românii din Un­garia. In Austria hegemonia a fost în manile germanilor pănă prin anii 1880. De atunci s’au încercat a se pune în practică principiele din constitu­­ţiunea ţerei: egala îndreptăţire pentru toţi. Şi acesta nu a plăcut germanilor. Guvernul lui Badeni prin drepturile garantate limbei bohéme a executat legal legea fundamentală, a împărţit egal drepturile întocmai precum egal erau împărţite şi datorinţele. Aplicarea dreptăţei a provocat ţinuta duşmană a deputaţilor germani din parlamentul Vienei, ţinuta acesta a provocat demonstraţiunile pe stra­dele Vienei, cari au provocat apoi că­derea ministeriului Badeni. Dacă bohemilor li se făceau fa­voruri, dacă li se dau privilegii, dacă li se da ceva mai mult ca ce de fapt germanilor li s’a dat, in acel cas se pote esplica revoluţiunea isbucnită pe stradele Vienei. Bohemilor înse li s’au dat numai acele drepturi, cari germanii de mult le folosesc pentru desvoltarea şi con­solidarea lor. Trebue deci să se indigneze tot omul de ţinuta germanilor din parla­mentul austriac, cari nu voesc drep­turi egale pentru toţi supuşii tronului. Şi dacă revoluţiunea de pe stra­dele Vienei a fost în stare să sdrun­­cine posițiunea unui guvern, care în mod constituțional a esecutat legile fundamentale de stat, care în mod cinstit s’a nevoit a face dreptate, ce era mai natural, ca tot prin revoluțiune de strade să se încerce a înlesni venirea la guvern a oamenilor, cari dreptate voesă se facă pentru toţi, spre conso­­solidarea dinastiei şi a statului. La alt loc se va spune la ce stadiu au ajuns instiinţele de împăcare ale guvernului actual. Aici vom observa, că situaţiunea e analogă şi la noi. In tocmai ca în Austria elementul german, la noi elementul magiar voesce se exploateze singur numai în favorul său toate forţele statului, întocmai ca în Austria cestiunea limbei e şi la noi, în jurul căreia se înverte lupta cea mai crâncenă. Noi încă nu suntem aşa de tari ca bohemii, nici nu avem firea reso­­lută a lor. Va veni timpul de şi noi vom reclama cu mai mult efect dreptul limbei, pentru care cu toţii vom lupta pănă la ultima răsuflare. Revista politică: Revoluţie şi stare de asediu în Praga! Am anunţat în ultimii doi numeri ai fetei noastre abcjicerea cabinetului Badeni şi constituirea noului cabinet Gautsch. Precum e solut causa abeirierei cabinetului Badeni a fost obstrucţiunea înscenată de nemţii au­­striaci în parlament din incidentul desbaterei asupra provisorului ce este să se încheie cu Ungaria. Pertractările acestea au fost nu­mai o pasiune de a face imposibilă rămânerea contelui Badeni la putere şi a guvernului seu pănă când acesta nu-şi va retrage cunoscu­tele ordinaţiuni de limbă date în favorul limbei celtice în Bohemia. Vedând nemţii austriaci, că ’şi perd crenga de sub picioare de a se mai pute susţinea la putere pe con­tul tuturor celorlalte popoare negermane din imperiul Habsburgilor de dincolo de Laita, au creat greutăţi enorme guvernului Badeni cu privire la renoirea pactului cu Ungaria prin obstrucţiunea lor, şi când guvernul punea în perspectivă luarea de măsuri pentru su­primarea acestei obstrucţiuni prin modificarea regulamentului de casă, nemţii au pus în picioare plebea stradelor din Viena, care apoi a şi silit pe Badeni să se retragă dimpreună cu întreg cabinetul seu ministerial. Dar prin acesta turburările n’au încetat, ci s’au con­tinuat pănă s’au desvoltat în revoluţie for­mală. Se înţelege, că acum nu între nemţii apăsători, ci între cehii apăsaţi. De trei sute de ani şi mai bine portă cehii jugul nem­ţesc. Şi când după lupte grele şi îndelungate se vedeau mai aproape de ajungerea scopului lor naţional pe deplin îndreptăţit, era că atunci li se sdrobesc şi li se calcă în pi­cioare speranţe şi drepturi dintre cele mai sânte, ce le poate avea un popor consolit de demnitatea şi valoarea sa naţională şi cultu­rală în mijlocul celorlalte popoare civilizate. Numai aşa se poate explica furia ce a erupt în Praga şi suburbiile ei contra nemţilor asupritori şi contra jidanilor uneltele aces­tora. Şi aceste tulburări erupte cu atâta furie în contra nemţilor din Boemia nu sunt a se judeca după excesele plebeei de pe stradele capitalei Bohemiei, care şi-a ridicat mâna asupra vieţii şi averei nemţilor asupritori, ci după faptul, că aceştia voesc a se menţine şi de aci înainte la putere nu numai pentru ajungerea scopurilor lor naţionale, ci pentru păstrarea hegemoniei lor de rassă cu căl­carea în picioare a tuturor drepturilor naţio­nale ale celorlalte popoare negermane de sub sceptrul Habsburgilor. Nemţii au răspuns ce­hilor cu demonstraţii de stradă, când aceştia şi au eluptat o parte din drepturile perdute, or când prin aceste demonstraţ­i li­ s’au răpit înapoi aceste drepturi pe deplin legitime după dreptul ginţilor şi al naturei, ba chiar şi după dreptul legal, dar oprimat, au răspuns asemenea demonstraţii, ba în indignarea lor pe deplin justificată au mers mai departe chiar fără voia lor şi au proclamat revoluţie în totă forma, carea deja a secerat şi vieţi omenesci şi a produs multe rane nu numai sufletesci, ci şi trupeşei. Dar stă pe scurt cele întâmplate în Praga de la retragerea contelui Badeni dela putere şi a ministeriului său. In noaptea din Mercurea trecută plebea de pe strade a spart toate ferestrele dela pa­latul baronului Aerenthal. Venjend aceasta, autorităţile au consignat o mulţime de miliţie pentru apărarea vieţii şi averii nemţilor din Praga. Acesta a iritat și mai mult pe cehi. In diua următire cavaleria a primit ordin să împrăscie mulțimea, ceea ce însă numai în parte s’a putut, căci mulțimea dintr’o stradă de unde era alungată se adună el la­olaltă într’altă stradă și demonstra, comițâna cele mai mari escese. După ametji (1 Decembre), tulburările au luat proporţii colosale. Au fost sparte toate ferestrile dela locuinţele şi pră­văliile jidovesc! Sinagoga a fost bombardată cu petrii. Incurend mulţimea huiduită de mi­liţie dintr’o stradă într’altă a străbătut în multe locuinţe şi prăvălii nemţesci şi jidovesci şi a sdrobit tot mobiliarul şi a scos mărfu­rile afară pe stradă unde le-au dat foc. Tot acesta scrte o a avut şi universitatea ger­mană şi gimnasiul german, unde mulţimea revoltată a spart ferestrele, a nimicit întreg aranjiamentul, nimicind obiecte de premiu scientific şi sferticând şi actele din archivă. Sora furia poporului a ajuns la culme. Jertfă acestei furii a căzut academia germană de comerciu şi şcola poporală germană. Era să fie devastat şi edificiul societăţii de salvare dacă nu întrevenea la timp un deputat ceh, numai, căci a fost transportat acolo un stu­dent german vulnerat de tulburători. Cătră 11 ore seara mulţimea a început să arunce cu petri în miliţie şi poliţişti, ceea ce a în­demnat pe comandantul miliţiei să comande: foc! Trupa a descărcat armele că­rând doi morţi şi o mulţime de greu răniţi. O femeiă a fost străpunsă cu baio­neta. Mulţimea nu s-a spariat, ci a continuat escesele în grad şi mai mare, dând foc ca­selor, dintre cari unele au ars, or altele au fost scăpate. Mulţi comercianţi nemţi şi-au scăpat prăvăliile de devastare numai prin aceea, că şi-au luat jos tablele de firmă cu inscripţie nem­­ţască şi le-au înlocuit cu altele cu inscripţie în limba celtică. Aseme­nea au făcut şi jidanii, mai punând în ferestri iluminate cruci şi chipuri s­ânte creştine. Abia târziu după meciul nopţii a succes miliţei a împrăştia mulţimea şi a re­stabili încâtva ordinea. A doua zi tulburările au erupt din nou, cu mai mare furie, aşa că miliţia fiind silită a se retrage ş’a veglat de necesar a se spori şi a se proclama statariul, cu atât mai vîrtos căci revoluţia a erupt şi în satele din vecinătatea oraşului. Praga comiţând aceleaşi escese contra nemţilor şi jidanilor. In­­jiua aceasta miliţia ei a fost silită a se folosi de armă. Au fost puşcaţi 9 oameni şi foarte mulţi greu răniţi. Poporul începea a puşca din fe­reşti. A fost puşcat­­ soldat şi alţii greu răniţi, parte prin puşcături, parte prin petrii. Idoliţia a dat ordin, ca la 7 ore să se închidă casele, er la 9 ore birturile şi cafe­nelele. Umblarea pe strade seara este oprită. Cu totul au fost arestaţi preste 300 oameni. In spitale zac 270 oameni greu răniţi, dintre cari 4 au murit. De asemenea a murit şi un ofițer în urma rănilor ce le-a primit prin bombardarea cu petri din partea mulţimei. Sosesc scrii despre tulburări în mai multe oraşe ale Bohemiei. Multe familii germane şi jidovesci au părăsit oraşul Praga. De present în Praga se afla 15000 sol­daţi pentru restabilirea ordinei. Generalul Grüne a fost numit guvernor militar al oraşului Publicarea statariului deocamdată şi-a avut efectul seu, întru cât escesele s’au ter­minat şi mulţimea împresciată s’a liniştit. Până când va ţinâ acesta linişte, încă nu se poate sei, căci Cehii sunt foarte amar­âţi asupra nemţilor asupritori, şi cu tot dreptul. Atâta e constatat, că la toate acestea numai nemții sunt de vină prin politica lor asupritoare. Asupritorii noștri erau foarte deprimați în decursul acestor tulburări vecrând trium­ful cehilor, dar acum el iubileaza. Numai să nu le fie bucuria prematură, căci dreptul odată tot învinge. Ba s’au aflat unii dintre ei, ceri mi­itau pe lângă ideea, ca se se fo­­loseascâ de aceste turburări din Austria ca la 1886 și se se proclame totala indepen­dență a Ungariei față de Austria. Vădând însă acum noul triumf al nemților asupri­tori, frații lor de cruce, ei au luat dela or­dinea cadei aceasta ideie. Poftim cavalerism, şi încă foarte mult lăudat, dar numai de ei. Dar le va sosi şi lor odată­­jiua de plată şi răsplată, căci prea mult, prea mult se îmbuibă şi se resfaţă din sângele şi sudoarea altora. Guvernul Gautsch are mari greutăţi de învins ca să poate face pe voie şi la nemţi şi la cehi. De susţine ordinaţiunile esmise în fa­vorul limbei celtice, se poate aştepta la nouă obstrucţiune în parlament tot din partea ger­manilor (minoritate) şi la tulburări pe stra­dele Vienei; de le retrage, se poate aştepta la obstrucţiune din partea elementelor sla­vone (majoritate) şi la noue tulburări în Bo­hemia, şi încă provisoriul cu Ungaria nu e votat. Pertractările de pace ale guvernului, care s’a declarat independent faţă de partide, cu diferitele partide, încă n’au ajuns la nici­ un resultat, rămânând fiecare partidă pe lângă principiile sale, şi ameninţarea ministrulu­i­­president br. Gautsch cu guvern absolutistic ori cu divolvarea parlamentului, numai au agitat spiritele şi mai tare. Kramatz, vice-presidentul camerei au­­striace, e de părerea,, că votarea provisoriu­­lui cu Ungaria se va ajunge numai pe ca­lea § 14., care după dânsul nu e mijloc anti­constituţional precum îl interpreteza magiarii. Din d­elegaţiuni. In a treia şedinţă publică a delegaţiunei magiare dela 1. Dec. a. c. referentul Falk Miksa prin o vorbire mai lungă în care accentuază bunele rela­­ţiuni ale monarchiei noastre cu Rusia şi glo­rifică politica iniciată de repos. Contele An­­drassy, fost ministru de externe, şi urmărită cu multe succese bune pentru monarchia noa­­stră în orient, — presentă şi recomanda spre pr­imire proiectul de budget pro 1898. In firul desbaterilor iau cuvântul mai mulţi de­legaţi, între cari şi lustr. Sa D. Dr. Iosif Gali, carele între altele accentuezâ, că sta­tele din Balcani tot mai mult se conving, că cel mai mare binevoitoriu al lor e monarchia noistră, ceea ce s’a putut vedea şi din primi­­mirea splendidă ce i s’a făcut monarchuluii nostru în România la Bucuresci.

Next