Telegraful Roman, 1897 (Anul 45, nr. 1-142)

1897-11-25 / nr. 130

522 Scrisoare din Budapesta *) Alexics profesor. — Memoriul tinerimei. — Wlassici în potriva slujbei dumnedeiesci. — Saşii persiflaţi. Ceea ce nime n’a aşteptat, s’a întâmplat. Faimosul Alexics György, cel ce prin fleacu­rile lui numite „cercetări scientifice“ din do­meniul istoriei şi literaturei române s’a do­bândit în mare măsură simpatiile magiarilor, — a fost numit privat-docent de limba română la facultatea filosofică de aici pentru semestrul viitor. Prin numirea acesta, ce-i drept, încă nu s’a hotărît asupra catedrei române. încă nu e sigur, că lui Moldovan din Cluj i­ se va pune un vrednic contrapunct Concursul pen­tru ocuparea postului definitiv s’a escris nu­mai acum şi terminul pentru intrarea petiţiilor s’a frisat pănă la 20 Decembre. Se nomineză de concurenţi încă Dr Réthy şi profesorul Nicura din Fiume. Se susţine, că d­­or Ciocan şi Oniţ li se vor pune piedici din causa, că le lipsesce doctoratul, titlul academic prescris de nouele statute ale universităţii Rămânând alegerea între Réthy şi Alexics — după cum mi-a spus un aderent al celuia din urmă, — senatul va decide la sigur în favorul lui Alexici. Dl Réthy a ce­rut adecă deja pănă acum, ca să fie primit de docent privat, însă cererea­­ a fost retu­­şată. Stăm deci astfel în faţa unei chestiuni de importanţă, la a cărei favorabilă deslegare nu avem multă speranţă. Faptul, că omul atât de odios şi de mic din punct de vedere naţional şi al cunoscinţelor, — a fost numit deja la acest post, provisoriu, nu admite mari nădejdi * Chestiunea Alexies va fi salevată şi în memoriul, ce tinerimea îl va înainta rec­torului în­­idele aceste. Acest memoriu va fi o jalbă acumulativă a tinerimei celor trei naţionalităţi, un răspuns energic la scrisoarea rectorului cea plină de neadevăruri. Slovacii vor arăta lipsa unei catedre de limba slovacă la univesitatea din Pesta. Sârbii vor expune chestia autonomiei bisericei lor naţionale. Acest memoriu va fi primul act de manifestaţie bărbătescă a tinerimei aliate. * Ministrul Wlassics a trimis în săptămâna trecută o ordonanţă inspectorilor şcolari, con­form căreia deschiderea şi închiderea anului şcolar cu solemnităţile de până acum se si­­stază. In aceasta ordonanţă îşi dă expresie do­rinţei, ca pe viitor „aceste solemnităţi ţinute pănă acum din punct de ve­dere curat religos, să aibă în viitor caracter curat patriotic!“ La aceasta ordonanţă observă „Das Vaterland“ din Viena: „Sfântul Ştefan n’a visat, că va fi vreodată în Ungaria o părere atât de condamnabilă, care crede, că momentul istoric este degradat prin cel religios“. Ministrul a întocmit lucrul aşa, ca ser­barea deschiderei să se ţină în 4 Octobre,­­­­la Ziua onomastică a Majestăţii Sale, cu în­chiderea anului în 8 Iunie, 4­»a încoronării. „Cât de isteţ şi de păcătos — observă ,, Vaterland“. — Rugăciunea şi mulţămita cătră D4eu se fie înlocuite prin omagiu adus Mo­­narchului. Au doră monarchul următor va avea asemenea diua onomastică la începutul anu­lui şcolariu şi diua încoronării la sfârşitul anului ?. ..“ Patriotismul mai presus de toate, mai presus de moral şi D­4eu. Şovinismul ungu­resc n’a­re doar nici moral, nici D-leu. * Se mișcă Saşii? E timpul suprem, căci fără o leaca de gimnastică lâncezesc de tot. Vestea despre mișcarea lor din pricina nou­lui proiect de magiarisare, a ajuns și aici. Foile guvernamentale o inregistreaza fără co­mentar, altele fac câte o laconică dar pișcă­­toare observare la­ adresa celora ce numai acum în ceasul al 11-lea își deschid ochii. Mai sus numitul „Vaterland“ pu­blică scriea aceasta sub titlul ,,Die sieben Schwaben von­­ Siebenbürgen“, fă­când următoriul comentar: „Foarte frumos din partea Sașilor viteji, însă prea vin târziu cu resistenţa lor. Ei în joc se derîme sistemul liberal, l’au salvat prin ţinuta lor, şi acum, după aceasta tăgăduire­a *) întârziată din lipsă de spaţiu. Iui Christos, resistenţa lor în contra actelor de forţă a şovinismului pare a fi un fel de luptă a­l celor 7 şvabi“. Care va să zică­ o ironie. Tot în acest ton scrie „Vaterland“ şi la adresa Saşilor din Braşov, cari au felicitat pe Bismack din incidentul sărbătorirei lui Honterus. Bieţii Saşi, cu oportunismul lor au ajuns de batjocura rudeniilor. Dat­es­ză fii: Dorin. TELEGRAFUL ROMAN. De la ,,Reuniunea femeilor ro­mâne din Sibiiu“. Dare de samă şi mulţumită publica. Constatând cu deosebită satisfacţie, că apelul nostru din primăvăra trecută, adresat onoratului public român, a avut cel mai fru­mos resultat, atât prin obţinerea a 900 obiecte donate, cât şi prin ajutore considerabile în bani, ci cu ocasiunea aranjărei exposiţiei din obiectele primite şi formate în 800 câş­tiguri, precum şi cu ocasiunea seratei cu dans din 16 octobre a. c. prin supra­­solviri şi oferte marinimoas­e în ba­ni, ceea­ ce dovedesce, că realizarea scopului ce-l urmărim este nu numai o necesitate, ci şi o dorinţă generală: ne împlinim o plăcută datorinţă, când şi pe calea aceasta exprimăm adânca mulţă­­mită a reuniunei noastre tuturor acelora, cari prin suprasolviri şi ajutoare directe au con­tribuit la sporirea­­fondului pentru înfiinţarea unei preparandii de învăţătare şi a unei scele pentru industria de casă. De aceste ajutore au întrat I. Ca suprasolviri la serata cu dans din 16 Octobre anul curent: Dela Excelenţia Sa Miron Romanul, archiepp şi metropolit Sibiiu 20 fl. Dela P. S. Sa Ioan Meţianu episop Arad 5 floreni Dela P. Sa Nicolau Popea episcop Ca­ransebeş 10 fl. Dela dnii: Alexandru de Mocsonyi mare proprietar Birchiş şi Eugeniu de Mocsonyi mare proprietar Căpâlnaş câte 9 fl. Dela domnul Zeno Mocsonyi de Foen mare proprietar Bulei 4 fl. Dela Excelenţia Sa Emil Probst nobil de Ohstorff comandant al corpului de ar­mată XII, Sibiiu 3 fl. Dela Excelenţia Sa Teodor cav. de Seracin locotenent mareşal campestru Ca­ransebeş 4 fl. Dela Institutul „Albina“ 25 fl. Dela dl Parteniu Cosma directorul „Al­binei" iBîtrrrtr-fl'Tn " ~ ‘ ^~Det5Tdomnii Atanasiu Cimponeriu jude de tablă în pensiune Budapesta și Alexandru Lebu mare proprietarii! Sibiiu câte 5 fl. Dela dnii Dr. Vasiliu Bologa directorul sculei de fete Sibiiu. Constantin Burdia pri­maru­­ Caransebes. Michail Cirlea, notariu public reg. Abrud. T. Hamrody, comersant Sibiiu. Dr. Nestor Oprean, advocat Sân- Nicolaul mare. loan Papp, protonotar comit Oradea-mare. Dr. Nicolae Șerban, deputat dietal Voila. Dr. A. Schwabe, medic dentist Sibiiu. Dr. Urmánczi Nándor, vice notariu comit. Dicső-St-Martin — câte 4 fl. Dela doi. loan Bădilă, jude de tribunal Sibiiu. Ilie Curescu, locotent în pens. Caran­sebeș. Doamna Doja Lipova. Dr. Octavian Russu, advocat Sibiiu — câte 3 fl. Deladd. Vas. Beleș( protopresb. Rodna- Totvaradia. Dr. Alexandru Bircescu, advocat Panciova. Georgiu Bogoeviciu esactor la fund. Gozsdu Budapesta. Petru Corcan, protopretor Jam. George Dima, profesor Sibiu. Dsora Nina de Dunca, privatieră Sibiiu. Nicolau Garoiu, advocat Zernesci. Doamna Aurelia Goga, preotesa Reşinari. Augustin Hamsea, director seminarial Arad. Voicu Hamsea pro­­topresbiter Lipova. Nicolau Henţu, notariu Selişte. Dna Elena Horvath, Oradea-mare. Pantaleon Lucuţa, asesor consist. Sibiiu. Fa­milia Maetz, architect Sibiiu. Trifon Miclea, protopresbiter Panciova. Paul Miclea, co­mersant O-Zora Dr. Atanasie Marienescu, jude de tablă Oradea-mare. Ilie Moga, în­văţător Sibiiu. Filaret Musta, archimandrit Caransebeş. Dr. Aurel Novac, advocat Bi­serica albă. Sebastian Olariu, protopresbiter Făget. Ignatie Papp asesor cons. Arad. I. Petric, protopresbiter Braşov. Dr. George Popovici, protopresbiter Lugoş. Alexandru I Popovici protopresbiter Oraviţa. N. Rocsin, protopresbiter Tinea. Paul Rotariu, advocat Timisoara. Dr. Petru Span, profesor Sibiiu. Iulius Schaffer, profesor de musică Sibiiu. Onoriu Tilea, inginer Sibiiu. Petru Tisu, ad­vocat Panciova. Totoian, cleric alt. Kisfalud. Dr. Nicolau Vecerdea, advocat Sibiu. Ni­colau Zigre, adv. Oradea mare — câte 2, fl. De la doi. Dr. Traian Bădescu, secre­­tariu consist. Caransebeş. Doamna Dr. Balint, Sibiiu. Nicolau Bogdan, profesor Braşov. Ioan Braju, capelan militar Sibiiu. Demetriu Câm­pean, archivat­ consist. Sibiiu. Dr. Nicolau Comşa, medic Sălişte. Vasiliu Damian, pro­topresbiter Brad. Iuliu Dan, protopresbiter Făgăraş. Dsora A. Dărămuş, învăţătoire Ocna. Patriciu Drăgălină, profesor Caransebeş. G. Feier, advocat B-Ineu. Doamna Ana Frâncu, Sibiiu. Dr. Iuliu Grecu, medic Răşinari. Ioan Lenger, secretariu consist Arad. Nicolau Ma­­neguţiu, protopresbiter M.­Oşorheiu. Paul Muntean, vice-colonel Sibiiu. Dr. Nicolau Oncu, director de bancă Arad. Dr. Iustin Papp, cond. de advocat Tinea. loan Papiu, protopresbiter Sibiiu. Avram Păcurariu, pro­topresbiter Ilia. loan Pinciu, protopresbiter Ciacova. Dr. loan Pop, medic de stat Sibiiu. Dr. Nicolau Popovici, medic cerc. Vaşcău. Mi­chail Popovici, protopresbiter Mehadia. G. Popovici, protopresbiter Şiria. loan Popovici, profesor Sibiiu. Sava Popovici, p­resb. mi­litar în pens. Sadu. Dr. Marion Pușcariu, archim. vicariu archiepiscopesc Sibiiu. Dr. Traian Putici, protopresbiter Tim­işora Dr. Remus Roşea, director sem. Sibiiu. Tuliu Roşescu, protopresb. Cluj. Dr. Ioan Şenchea, când. de advocat Făgăraş. Vladimir Spă­­tariu, advocat Verşeţ. Ales. Szántó advocat Sibiiu. Ştefan Stroia, vice-notariu comit. Si­biiu. Elie Trăilă, advocat Oraviţa montană. Petru Truţa, advocat Arad — câte 1 fl. Dela dnii: Traian Barzu, asesor consist. Caransebeş. Dr. Nerva Moldovan, medic Sibiiu. Oprea Steflea, practicant la comitat Sibiiu, — câte 50 cr. II. Ca contribuire directă la fond, de la domnii: Alexandru de Mocsonyi, Eugen de Mocsonyi și Zeno Mocsonyi de Foen, suma de 92 fl. 79 er. (Va urma.) Noutăți. Monumentul lui lancu. Chestiunea fondului pentru monumentul lui lancu a ajuns în toata forma în mânile procurorului. Tribunalul reg. din Alba-Iulia a tras la răspundere pe administratorul banilor co­lectaţi, Tit Liviu Albini, şi după­ ce n’a pu­tut da seam­a de ei, l’a d e ţ i n u t, şi asta şi T. L. Albini se află în inchisoare preventivă pentru defrauderea de bani publici. Cercetarea pornită în Alba-Iulia s’a estins şi asupra Sibiiului. Dl Gödry, judele de instrucţiune din Sibiiu, recercat prin tribunalul reg din Alba- Iulia, a cercetat 4del° trecute la „Albina,,, cine a depus bani sub numele „Monumentul lui lancu“? câţi şi când i-a depus? cine, şi când­­ a ridicat? Intr’adever lucru nepriceput, cum ami­cii ci lui Albini, doi Slavici şi Brote, despre cari se ficea ca ar fi luat în administrare fondul „monumentului lui Iancu“ prefer a lăsa în temniţă pe amicul lor Albini, decât a trimite banii la destinaţiunea lor, sau cel puţin la un institut de bani din patrie. Corespondentul din Sibiiu (?) al lui „Budapesti Hírlap“ (verosimil Jeszenszky), pune în vedere şi iniciarea paşilor pentru estradarea dlui Sl­a­v­i­c­i, la care după fa­­siunile lui Albini ar fi banii, şi el crede, că fiind dl Slavici supus ungar, el urmărirea nefiind de natură politică, guvernul Româ­niei nu va putea denega estradarea. * * * Studenții universitari unguri în Serviciul magiarisîirii. Tinerimea ungu­­reasca universitară din Budapesta a pornit și ea mișcare pentru promovarea agitațiunei pornite în fera intreaga în scopul magiarisării numelor. Societatea ei literară „egyetemi kort­ya lansa în curând un apel cătră stu­denţii nemagiari de la universitate în care îi va provoca să-şi magiariseze numele şi să influinţeze în scopul acesta şi la părinţii, fraţii şi cu­noscuţii lor. In chestia aceasta va premerge cu pildă presidentul egyetemi­ kör­ului, Ort­­m­ann Albert, care va primi numele patriotic „Váry“. * * O neuft surprindere. „Magyarország, pretinde a fi informat, că Monarchul va face o noua suprindere magiarilor pe filele Cră­­ciunului. E vorba, că Maj. Sa ar avea de gând să sch­im­be c o­loni­­­e cu r­ţi i regale, pen­tru că s’a informat, că „schwartz—gelbul e antipatic patrioților. Iată cum face istoricul afacerii foaia atinsă: Când împăratul german a visitat B.­pesta, i-a bătut la ochi,că prietutindeni numai stindarde unguresci, prusiene, germane erau arborate, or stindardul negru-galbin nu e­ra de loc representat. Cerând lămurire­a i­ sa răspuns din partea unei persoane dela Curte, că steagul negru-galbin nu prea e simpatic ungurilor, pentru că nu se leagă de el cele mai plăcute suveniri. Intîmplarea aceasta a ajuns şi la urechile Monarchului, care a hotă­rî­t să împace pe credincioşii săi sudiţi prin schimbarea colorilor dinastiei. * * * Dr. Lucaciu redivivus. După o lungă lungă pausă pe părintele Lucaciu arăşi îl văzurâm prin Sibiiu. Se zice, că „secretarul general al comi­tetului partidului naţional“ ar fi venit ca să se împace cu „preşedintele“ comitetului, dar ar fi at­at uşile încuiate. Nu ştim dacă este adevărat scu ba, că n’a succes împăcarea, dar atâta am văd­it şi noi, că pe stradă şi prin berării, suita fostu­lui „conducător“ o făceau tot numai rămăşi­ţele fostei tinerimi aderente a „Tribunei“ vechi: dd. Tordăşianu, Vărzar şi părintele Bobeş. Sic transit gloria mundi. * * * Magiarisarea birtaşilor. Ungurii din Pesta nu pot suferi i­mprejurarea, că mulţi din­tre birtaşii capitalei porta nume străine şi nu patriotrice. Au pornit deci mişcare intre ei, îi îndeamnă din resputeri să adopte nume ungu­resci deca vreau se trăească în țara ungureascâ. * * * Societatea academicii „ Junimea”- din Cernăuți în adunarea generală din 2./14 Noemvre a.c. și-a constituit comitetul pentru anul administrativ 1897/98 în următorul mod: I Președinte : Vasilie Burduhos, stud. fii. Vice­presedinte- Dragoș Bumbac, stud jur. Secre­tarial I: Eugen Tarangul, stud. jur. Secreta­riat II : G. Burcutian, stud. jur. Cassar: Eu­­sebie Antonovici, stud. jur.­ Controlor: Epa­­minonda Bocancea, stud. jur.. Bibliotecar: Octavian Scalat, stud. jur. Econom: loan Vorobchievici, stud. teo­. Dreyfus pe insula Dracului. De jur împrejurul insulei Dracului, locul de osândă a lui Dreyfus, se află o mulţime de bănci de nisip şi numeroase adâncături largi, populate cu rechini. Negreşit, că nici acestea nu încurajază evadarea. Cu toate aceste piedeci naturale, guver­nul a crezut de cuviinţă să mai adauge şi altele. De jur împrejurul locuinţei lui Dreyfus şi a paznicilor lui a pus să se facă un puternic zăplaz de gratii de fer, astfel că ex-căpitanul se află ca într’un fel de colivie. Lucrările pentru instalarea lui Dreyfus au costat 60.000,de franci. Cheltuelile generale ale intreţinerei, supraveghiarea aspră, plata paznicilor, corespondenţa, telegramele (10 fr. cuvîntul), etc — trece anul pste 50.000 de franci. Aşa dară, în trei ani de zile, cât a stat în insula Dracului. Dreyfus a costat pe guvern mai mult de 200.000 franci. Acestea sunt cifrele oficiale. La început au fost puşi­­, ei acum sunt 9 păzitori. Fie­care paznic, afară de léfá, primesce anual o gratificaţie de 1500 de franci. Toţi sunt sub-ofiţeri, cari şi-au făcut deja statul, în fruntea lor se află un sublocotenent. In timpul din urmă, ei au fost adese­ori schim­baţi — şi anume pentru ca să nu ajungă prea intimi cu Dreyfus.* * * Necrolog Cu inimă înfrântă de durere aducem la cunoscinţa rudeniilor şi cunoscu­ţilor, cum­ că scumpul nostru fiu Eugen Piso, învăţăcel de comerciante, după cumplite su­ferinţe de două săptămâni a încetat din viaţă azi la 5 ore dimineața în frageta etate de 15 ani. înmormântarea rămăşiţelor pământesc! * * *

Next