Telegraful Roman, 1899 (Anul 47, nr. 1-138)

1899-06-10 / nr. 61

Sibiiu, Joi, 10/22 Iuniu 1899. Anul XLV 11. Nr. 61 TELEGRAFUL ROMAN. Apere Marţi. Jina şi Semben. ABONAMENTUL Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fi. 50 cr., 3 lunii fi. 75 cr. Pentru monarchie pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl. Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fl. Pentru abonamente şi inserţiuni a se adresa la Administraţiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 45. Corespondenţele sunt a se adresa la Redacţiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 45. Epistolele nefrancate se refusă. — Articulii nepublicaţi nu se înapoiază. INSERȚIUNILE: Pentru odată. 7 cr., — de doue ori 12 cr., — de trei ori 15 cr. rândul cu litere garmond — și timbru de 30 cr. pentru fiecare publicare. Alegerile In România. Era lucru natural ca în un stat constituţional cum este şi România, îndată după schimbarea guvernului să se apeleze la alegători spre a trimite representanţi în corpurile leghatere, cu cari guvernul cel nou să poatä lucra conform programului seu. Aşa se urmezä în statele constituţionale chiar şi când se întâmplă o fusiune parţială, bunäera cum a fost fusiunea dela noi sub noul guvern actual al lui Szél, în care a intrat corporativ partida naţională a lui Apponyi, şi liberalii numiţi secessionaţi, cari au fost părăsit partida liberală din incidentul condusului partidului cu propunerea lui Tisza din Decembre, 1898. Cu atât mai tare trebuia să urmeze alegeri noue la o schimbare ca cea din România, unde un partid cu principii contrarie a luat în mână frânele guvernului. Cetitorilor noştri le sunt cunoscute încercările cari au premers formării cabinetului actual din România, încercări cu vădita tendenţă de a împăca diferitele nuanţe oposiţionale conservatoare din România spre a forma un cabinet puternic conservator, în care să aibă locul şi importanţa cuvenită şi junimiştii grupaţi în jurul diui Petru Carp. Dacă succedea împăcarea diferenţelor, se forma un cabinet conservator puternic, care mai uşor poate da pept cu multele greutăţi de tot soiul, şi avea cel puţin avantagiul de a vedea întruniţi pe toţi conservatorii în jurul regelui, şi faţă cu străinătatea forţa morală, că faţă cu liberalii desbinaţi, conservatorii se presentau ca un partid puternic unit în vederi şi unit în acţiuni. Concentrarea n’a succes şi cabinetul s’a format numai din conservatori, fără sucursul junimiştilor. Au urmat alegerile, şi ele s’au terminat cu învingerea conservatorilor. Abia de prăsilă s’a strecurat ici-colea câte unul dintre liberalii mai de importanţă. Aelegrile au fost libere, acesta o constată chiar şi cu taxele liberale nepreocupate, şi dacă ici-colea s’au ivit unele abusuri cu tendenţe mai mult locale, acelea nu sunt puse în sarcina guvernului. La alegerile acestea deosebită consideraţie s’a dat candidaţilor liberali grupaţi în jurulziarului „Drapelul“, contra cărora guvernul nu a pus candidaţi de ai sei şi n’a lucrat contra alegerii lor cu aparatul, care buno era în toamna trecută liberalii l-au pus în mişcare în contra candidaţilor conservatorilor, aparat cu abusuri pe cari înşişi liberalii au fost necesitaţi se le condamne prin nimicirea alegerilor. Din alegerile actuale au eşit învingători în parte şi junimiştii, încât cei mai de importanţă oameni ai lor au fost aleşi în corpurile legiuitoare. Ca un lucru caracteristic se scoate la ivealu împregiurarea, că atât universitatea din Bucuresci, cât şi cea din Iaşi a ales junimişti în actualul parlament. Actualele corpuri legiuitore sunt chemate a aduce legi pentru prospe- rarea regatului vecin, a continua opera unde s’a rupt în 1895, când s’au retras conservatorii spre a face loc liberalilor a căror domnie nu a parcurs ciclul normal de 7 ani, căci cam atât rămânea până acuma la domnie un guvern în România. Cu inima deopotrivă caldă pentru fiecare guvern, care promoveaza binele statului român, care ridică nimbul bisericei ortodoxe române prin instituțiuni culturale, salutăm din toata inima parlamentul cel nou, şi dorim succes întru promovarea intereselor culturale ale statului vecin, cu care trăim în bune şi pretinesci raporturi. Sfinţirea bisericei din Braşov-Cetate. I. P. S. S. archiepiscopul şi retropolitul nostru Ioan Meţianu, fiind invitat din partea fruntaşei noastre comune bisericeşti din Braşov-Cetate la sfinţirea nouei biserici ridicate în loc de frunte, în piaţa Braşovului, a plecat din Sibiiu pentru îndeplinirea acestui act important în Sâmbăta Rusalielor la orele 8 dimineţa, însoţit de vicariul archiepiscopesc P. C. Sa Dr. 11. Puşcariu, de asesorii consistoriali Zah. Rom Nicolau Cristea, Dr. Remus Roşea, Dr. Elie Cristea, Dr. Nicolau Vecerdea şi de clericii absoluţi Mihail Todea şi Iosif Comanescu. Călătoria până la Braşov s’a desvoltat într’o manifestaţie de iubire a poporului credincios faţă de archiereul şi capul iubit al bisericei sale. La toate staţiunile, unde trenul se oprea câtuşi de puţin, I. P. Sa era întimpinat şi salutat de popor număros îmbrăcat în haine sărbătoresci şi în frunte cu clerul, învăţătorimea şi alţi inteligenţi din apropiere. La prima staţiune din tractul Mediaşului, la Şeica-mare, a salutat pe I. P. S. Sa în numele poporului de acolo tinerul paroch Ilie Ciuruga în cuvinte calduroase şi rostite cu pricepere şi fiesca iubire şi devotament, între cei ieşiţi întru întimpinare am observat şi pe medicul de acolo dl Racoţa. Ex. Sa a răspuns cu părintesci sfaturi şi cu înţelepte poveţe, privitor la dobândirea unui traiu mulţumit aici în lumea acesta şi la câştigarea de fapte bune pentru viaţa ce va să vie. La staţiunea Agârbiciu era întrunit poporul român de ambele confesiuni în frunte cu preotul ort. Dorea şi cu preotul gr.-catolic Ioan Botezan. Cest din urmă a salutat pe archipăstorul nostru în cuvinte avântate. Făcând alusiune şi provocare la răspunsul Escelenţiei Sale cătră deputaţiunea confraţilor dela Blaj presentată cu ocasiunea instalării, i-a dorit ani îndelungaţi în interesul promovării căuşelor comune, ce le au fraţii de acelaşi sânge. La fine, dându-se signalul de plecare, i-au predat Ex Sale buchete frumoase de flori, pentru care le a mulţumit călduros, împărtăşind tuturor archieresca-i binecuvântare. La Copşa-mică poporul era adunat în frunte cu parochii Teofil Holerga, şi Iacob Tărchilă. A vorbit părintele Holerga, bineventând pe Ex. Sa şi dorindu-i să îndeplinască sănătos actul pentru care călătoresce la Braşov şi să se reîntorce sănătos la reşedinţa sa din Sibiiu. Ex. Sa le-a răspuns cu cunoscuta-i însufleţire, cu care se ve vorbi de câte ori se află în faţa poporului credincios. In număr impunător s’au presentat clerul şi poporul din Mediaş şi jur, întreg clerul şi invăţătorimea, precum şi fruntaşii inteliginţei noastre din Mediaş, între cari advocaţii Ivan şi Pop, erau la gară în frunte cu presbiterul Romul Mircea, care a bineventat pe I. P. Sfinţitul în cuvinte frumoase. De faţă era şi un număr frumos de dame, între cari şi soţia dlui protopop Mircea, a cărui copiliţă, sărutând cu fiesca iubire Escelenţiei Sale mâna, i-a predat un frumos buchet din cele mai alese flori. Fiind timpul scurt, Es. Sa a răspuns scurt şi i-a binecuvântat pe toţi. In Elisabetopole asemenea erau prezenţi la gară mai mulţi preoţi, în numele cărora a vorbit parochul Dion. Chendi din Şaroş, iar fetiţa acestuia d-sora Maria a predat archereului nostru un buchet mare de flori. In Sighisoara protopopul Demetriu Moldovan s’a presentat în fruntea întregului cler tractual postat în rînd frumos, iar în jurul lui erau învăţătorii tractuali, şi cei dela şcoalele din Sighişoara şi elevii acestor şcole. Protopopul a vorbit frumos, cu avânt, salutând pe archiepiscopul nostru, care pentru prima dată are ocasiune a trece prin aceste părţi în noua sa calitate de archiepp şi metropolit. Escelenţia Sa respunde emoţionat, în scurte şi părinteşti cuvinte, mulţumind pentru numeroasele buchete şi cununi de flori, ce i s’au oferit. 3 eleve dela şcola din Sighişora s’au postat apoi în faţa I. Preasfinţiei Sale şi închinându- se cu respect, una a rostit o poesie ocasională plină de omagiu la adresa iubitului părinte al bisericei ortodoxe române. In Hasfalon părintele Doctor şi poporul său credincios au salutat cu strigăte de „să trăiască!“ sosirea tronului. O fetiţă a părintelui Doctor a predat Escelenţiei Sale un buchet ales, iar poporul a acoperit cu cununi de flori vagonul în care se afla In. P. Sa cu suita sa. Ex. Sa le-a mulţumit la toţi, binecuvântându-i. La staţiunea din Homorod aştepta întreg clerul din tractul Cohalmului în frunte cu veteranul protopop Nicolae Mircea, care a rostit un avântat cuvânt de bineventare, la care Ex. Sa a răspuns cu parinteasca bunăvoinţă. In Feldioara sosirea a fost salutată prin o cântare corală din partea corului mixt, condus de părintele Micu cunoscut de bun cântăreţ şi corist. Era o cântare ocasională plină de cuvinte de laudă şi mărire a capului bisericei. Poporul şi damele presente au aruncat mulţime de flori in vagon. In Bod s’a presantat poporul în frunte cu preoţii Filip Creiţariu şi Vasile Mereţ. A vorbit părintele Creiţariu. In Apaţa s’a presentat poporul din mai multe comune în frunte cu mai mulţi preoţi, dintre cari a salutat părintele Hamsea pe înalt Preasfinţia Sa. Tuturor le-a respins preavrednicul nostru archiep., frumos, părintesce, cu dragoste, dând espresiune bucuriei şi emoţiunei ce o simte, când vede iubirea cu care este întimpinat din partea poporului seu credincois. O află acesta de-o manifestaţie spontanee şi de-o isbucnire a iubirei fresei, când părintele lor sosesce în mijlocul lor. Asigură pe toţi, că nu mai puţin iubesce şi I. P. Sa pe poporul seu, pe fiii săi credincioşi, căci pentru ei trăiesce şi a lor bunăstare, înflorire şi fericire o doresce, şi pentru acesta a muncit şi până acum, şi va munci neîntrerupt până îl va ţinea Dejeu. Fericirea poporului este fericirea sa, iar necazurile lui le simte inima sa părintescă. Unde timpul permitea, Es. Sa scotea cu uimitoare pricepere din mulţimea bogatelor sale esperienţe şi învăţături, sfaturi şi poveţe, pe cari în o limbă de toţi pricepută le punea la inima celor ce cu jind sorbeau cuvintele din gura-i de aur şi cum că la inima fiilor străbăteau aceste cuvinte şi învăţături isvorîte din inima părintelui, dovedeau lacrimile ivite în ochii poporului, care se grăbea înainte de plecare a săruta I. P. S. Sale mâna ori a-i atinge hainele. Şi unde timpul de oprire era mai scurt. Eminenţia sa voia să electriseze pe popor în cuvinte şi mai scurte şi prin înfăţişarea sa simpatică şi atrăgătoare. Şi calea până la Braşov a fost o vie mărturie despre nemărginita simpatie, ce o are iubitul nostru archiereu în archidiecesa sa şi despre intima legătură, ce există între capul bisericei şi biserica cea vie, o legătură cimentată prin forţa neînvingibilă a iubirii reciproce, care este garanţia unei situaţiuni mulţumitore şi a unui viitor asigurat, împreună călătorii străini, văzând calduroasa primire de pretutindenea, vagonul acoperit de cununi de flori, şi apartamentul Eminenţiei Sale şi al suitei îndesat de buchete — au rămas uimiţi de dragostea cu care Românul ţine la legea sa strămoşască, la capul bisericei sale şi cu respect se închinau şi ei unui păstor atât de iubit de turma sa. Multe din cununile de flori şi buchete purtau pandici cu inscripţii diferite, precum „Călătorie fericită“ .Se trăescu I. D. archiepiscopul şi metropolitul Românilor gr. or. Ioan Meţianu la mulţi ani.“ „Să trăiţi la mulţi ani, iubitul nostru părinte!“ „Sperăm în viitor!.... „Neîncetat Vă vom iubi şi urma!...“ etc. etc. Liberalism parodia liberalismului. (…) Stăm în faţa unui caz, care ilustreaza de minune, cum se înţelege „liberalismul“ în patrie la noi, şi cum în alte ţeri. Ce s’a întâmplat ? înalt Prea Sfinţia Sa Domnul Archiepiscop şi Metropolit Ioan Meţianu, împlinind un act de curtoasie, şi folosindu-să de usul din trecut, a notificat direct I. P. S. Sale Metropolitului Primat al României, că a ocupat scaunul metropolitan al provinciei metropolitane vecine, adecă de aici, ziarul „L’Inde şi