Telegraful Roman, 1899 (Anul 47, nr. 1-138)

1899-11-27 / nr. 126

Nr. 126 Anul XLVII. Sibiiu, Sâmbătă, 27 Novembre v. (0 Decembre n). 1899. ABONAMENTUL Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 cr. Pentru snonarchie pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl. Pentru strei­nătate pe an 12 fl , 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fl.­­ Sembdta. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Administraţiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 45 Corespondenţele sunt a se adresa la Redacţiunea ,,Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 45. Epistolele nefrancate se retuşa. — Articulii nepublicaţi nu se înapoiază INSERŢIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei ori 15 cr. rândul cu litere garmond — şi timbru de 30 cr. pentru fie­care publicare. Complicaţiuni noue. In şedinţele delegaţiunii austriace ministrul de esterne contele Grolu­­chowski a avut o pasiune de a se ex­prima şi în afacerile interne ale mo­narchiei, şi aici ni­ s’au pus in perspec­tivă complicaţiuni noue, cu cari trebue să ne facem seama şi noi. Meritul că s’au pus în discusiu­­nea delegaţiunilor şi afacerile interne din monarchie este al bohemilor, cari au ştiut sterce declaraţiuni în privinţa aceasta de la ministrul de externe. Representanţii poporului bohem au făcut ministrului de externe impu­tarea, că nu şi-a pus influmţa sa bine­­facătoare pentru a se ajunge la o solu­­ţiune favorabilă şi între poporul german şi cel bohem, şi acesta în interesul monarchiei. Era lucru uşor, ca ministrul de externe să consilieze pe miniştrii din Austria în direcţiune sánétóasá. Şi nu e sánétóasá direcţiunea ac­tuală, care a sistat obstrucţiunea din partea stângă, şi o a pus în partea dreapta. O asemenea soluţiune a crimei nu arată nici o înţelepciune. Ministeriul actual a sistat mesurile ministerielor anterioare în ce privesce folosirea hru­bei boheme în justiție și în adminis­trați­une. Prin sistarea acestor mesuri ger­manilor li­ s’a împlinit voia, ei nu mai fac obstrucțiune în parlament. S’a produs însă adevărata indignațiune în poporul bohem, şi în loc de a descărca forţa publică armele în poporul ger­man, acuma ea o descarcă în poporul bohem. In loc de a face obstrucţiune germanii, fac obstrucţiune bohemii. Spre a ajunge la o asemenea so­luţiune nu s’a cerut multă înţelepciune, nu s’a cerut talent de bărbat de stat. Era în interesul monarchiei o in­­fluențare binevoitoare din partea minis­trului afacerilor comune. Pusă astfel cestiunea, ministrul de externe a dat îndată răspunsul dorit. După vederile dânsului afacerile interne ale Austriei se reguleaza fără întreveni­­rea ministrului de externe, care ’şi are bine definit cercul seu de competinţă şi între influinţare şi intrevenire mi­nistrul nu poate face distincţiune. Plecând declară acesta ministrul de externe, ’şi face şi reservele sale, şi la locul prim accentueaza importanţa bohemilor pentru industria şi comer­­ciul monarchiei, şi posiţiunea acelora în ce priveşte mersul cultural al po­­poarelor din Austro Ungaria. Ministrul doresce pacea între cele 2 elemente, şi crede, că acea pace se va şi realiza. Şi acuma vin complicaţiunile. Sub guvernul actual s’a declarat resboiu naţionalităţilor din Austria, şi în faptă nici odată nu au fost mai amărîte popoarele din ţerile austriace ca acuma sub ministerul Clary. In parlamentul din Viena obstruc­ţiunea s’a început pe întrega linia şi bohemii copiază întocmai pe germani cu deosebire numai, că obstrucţiunea e mai vehementă, ceea­ ce corespunde ca­racterului sângelui slav. Se vorbeşte deja cu positivitate de venirea altui guvern în fruntea afacerilor din Austria. Ministrul a făcut amintire de do­rinţa generală pentru pace. Un nou guvern în Austria va căuta să facă dreptate, şi atunci aceea nu se va pute mărgini la regularea raporturilor dintre elementul slav şi german. O vorbă decisivă va trebui să aibă şi cestiunea românilor bucovineni, care sub guvernul actual luase o di­recţiune periculoasa românilor, şi inte­reselor lor naţionale-bisericesci. Aflat un mod de soluţiune feri­cită pentru interesele naţionale ale po­­poarelor din Austria, acela va trebui să aibă în fluinţă binefacătoare şi în Un­garia, unde chiar şi în era actuală ho­­tărât mai blândă, ca era Bánffy, totuşi bântue un curent nenatural, vătămă­tor pentru interesele culturale ale na­ţionalităţilor. Mem­oramlul Slovacilor. Intre Slovaci circulă de mai mult timp pentru a aduna subscrieri, un memorand, care cu­prinde gravaminele poporului slovac şi ru­­garea de a fi observată legea naţionalităţilor. Se svoneşte, că memorandul amintit va fi presentat prin o deputaţiune de femei Maies­tăţii Sale Monarchului la Viena, se înţelege dacă în noua eră a „dreptăţii“ se va per­mite aşa ceva. Cassarca­u-lui 14. Comisiunea ex­­misă din partea Reichsrath-ului austriac în scopul revizuirei paragrafului 14 din constituţie, a decis în presenţa ministrului de justiţie cu douăzeci voturi contra douăspre­zece, ştergerea paragrafului. Se va face acum propunere în Reichsrath, fiind ales ca raportor al comisiunei deputatul Kaiser. FOITA * Biografia şi fundaţiunea lui E1AJÍU­L OOZSDU de Parteniu Cosm­a. 2. Fundațiunea. Manuil Gozsdu prin testamentul său doito Pesta 4 Nov. n. 1869 ("publicat în Ana­lele Fundațiunii lui Gozsdu, tomul II întrâgă averea sa, ce va rămâne după achitarea spe­­selor de înmormântare, a datoriilor și legatelor sale, o testeaza „acelei părți a națiunii române din Ungaria şi Transilvania, care aparţine la confesiunea orientală ortodoxă" în scopul­ ca din aceea să se constitue o fundaţiune sub numele „Fundaţiunea lui Gozsdu“, din care în primul period de 50 de ani să se dee stipendii (burse) tinerilor români de re­ligia orient, ortodoxă, talentaţi şi cu purtare bună, ai căror părinţi nu sunt în stare a procura educaţiunea şi instrucţiunea fiilor lor pe spesele proprii; în al doilea period de 50 ani se pot da stipendii şi tinerilor, cari se vor pregăti pentru cariera de artişti, de preoţi şi de învăţători; în al treilea period de 50 ani, a­­fară de tinerii designaţi în punctele precedente, se vor putea da ajutoare preoţilor şi învăţă­torilor cu însuşiri eminente şi cu familii nu­­meroase, precum şi preoţilor şi învăţătorilor bătrâni săraci; în fine după expirarea pe­riodului al treilea de 50 ani, afară de aces­tea, representanţa, după vederile majorităţii membrilor ei, va putea da stipendii şi aju­tore pentru ori­ce alte scopuri religionare orient, ortodoxe române, „ţinând cont de binele şi prosperarea patriei comune unga­re, a bisericei orientale­ ortodoxe şi a na­ţiunii române.“ La conferirea stipendiilor au să fie preferiţi, „pe lângă cualificaţiune egală şi fiind de confesiunea orientală, fiii Poyna­­rescilor din cott. Bihorii, descendenţi ai ru­delor lui Demetriu Pognar, moşul de mamă al fundatorului.“ Drept stipendii şi ajutore se poate dis­tribui numai o parte a venitului net al averii fundaţiunii, şi anume: în periodul prim­es, în al doilea 2/6, în al treilea 2/3 părţi, având celelalte părţi a se capitaliza, iar de aci în­colo capitalizarea va înceta şi se va forma num­ai un fond de reservă din 10% ale ve­­nitului net, iar restul întreg se va distribui ca stipendii şi ajutore; când însă fondul de reservă va ajunge la cifra egală cu a cincea parte a capitalului fundaţional, se va adauge şi acela la capital şi se va forma alt fond de reservă tot sub aceleaşi condiţiuni. Sti­pendiile nu pot fi mai mari de 500 fl. Cu administrarea fundaţiunii încredin­­ţază Gozsdu o representanţa, care are să se compună din metropolitul şi din toţi episcopii orient, orto­doxi români din Ungaria şi Tran­silvania, ca membri naturali ai aceleia, şi din două­ ori atâţia bărbaţi laici, cari trebue să fie „bărbaţi cu autoritate şi cunoscuţi ca oneşti, deştepţi şi români orieni, ortodoxi zeloşi“, la a căror alegere să aibă vot deci­siv fosta lui soţie Melania Dumtsa, execu­torii testamentului până când vor fi în viaţă şi rudele testatorului din cott. Bihorului, cari vor purta numele Pognar de Királydarócz. Dacă în acastă familie „se vor afla indivizi capabili“, să se alega şi din ei cel puţin un membru în representanţă. Dispune in fine, ca averea fundaţiunii să se administreze la metropolie dar socotelile, până când „naţiunea română, pe cale constituţională va căpăta o corpora­­ţiune naţională, adunare naţională, congres sau alt mecanism autonom“, să se dea pu­blicităţii numai prin ziare, iar după ce naţiu­nea „va câştiga o corporaţiune organică auto­nomă, la aceea se vor înainta socotelile spre aprobare“, apoi la guvern, care în puterea dreptului său de suprainspecţiune „va avea drept să rectifice greşelile, ce s’ar comite în manipulare, sau faptele contrare disposiţiuni­­lor testamentare“. „De altmintrelea — zice — eu înțeleg o astfel de suprainspecţiune a guvernului, care va fi normată şi definită prin lege.“ Pe aceste base s’a constituit fundațiunea îndată după moartea fundatorului la 22 Ian. (3 Febr.) 1870. Testamentul a fost atacat cu mai multe procese, dar representanța toate le-a aplanat cu împăciuire judecătorască şi a făcut tot posibilul ca fundațiunea se scape de toate sarcinile şi legatele testamentare, ceea ce, mulţumită neobositului zel al membrului Ioan­cav. de Puşcariu, în timp relativ scurt i-a şi succes. Astăzi fiind în Ungaria şi Tran­silvania un metropolit şi numai doi episcopi orieni, ortod. români, representanţa stă din 9 membri. Metropolitul şi episcopii devin membri îndată ce s’au introdus în scau­nul episcopesc resp. metropolitan, iar mem­brii civili prin alegere. Unul este, ca din fie­care diecesă se fie câte doi membri civili în representanţă. In Aug. 1898, când ne-am Şedinţă la Asociaţiune. In şedinţa comitetului central din 7 Dec. n. c. s’au pertractat urmatoarele obiecte mai importante: „ S’a votat definitiv proiectul pentru noua a­rondare a despărţămintelor si inacti­­varea acelor despărţăminte, cari s’au creat de nou, designându-se delegaţi, cari se con­­voace şedinţele de organisare. Astfel de de­legaţi s’au designat pentru cercul Brunului dl loan cav. de Puşcariu, pentru cercul Mer­­curei, protopopul loan Droc, cercul Trei­­scaune prof. Andreiu Bârsan, cercul Tora­­cului, protop. Paul Miulescu, cercul Lipovei protop. Voicu Hamsea, cercul Orade, adv. Nicolae Zigre, etc. Până acuma funcţionază în ordine 34 despărţăminte, afară de al Albei Iuliei, unde lucrurile stagneză total.­­ Ministrul a încuviinţat textul locu­­rilor ce se emit în favorul casei naţionale şi pe basa aceasta Asociaţiunea a încheiat contract cu firma Bachruch din Bresta pen­tru obiectele-câştiguri, cari le va lua în pri­mire în numele Asociaţiunii dl deputat dic­tat George de Şerb, iar institutul „Al­bina“ împreună cu dl vicepres. Dr. Ilarion Puş­cariu, vor garanta pentru preţul obiectelor până la suma de 25.000 cor. Sperăm, că le­­curile în curând vor fi puse în circulaţiune. Rămâne numai ca publicul nostru să îmbră­ţişeze cu toată căldura, aceasta întreprindere naţională, mai ales că şi câştigurile princi­pale sunt obiecte de mare valoare. Obiectele vor fi transportate la timpul său la Sibiiu, unde vor fi şi expuse. = Pentru bibliotecile poporale comi­tetul central a instituit anume o comisiune, care se alege cărţile cele mai folositoare pen­tru popor. Comisiunea a şi recomandat vr’o 500 piese, care se vor publica în organul Asociaţiunii. Asupra cărţilor alese vom reveni. = La concursul publicat pentru scrieri relig.-morale au întrat trei lucrări, dar comi­tetul n’a putut decerne premiul pentru nici una și s’a publicat un nou concurs. = S'a decis, ca răscumpărarea felicită­­rilor de anul nou să se facă în favorul casei naționale. = S’au luat măsuri ca toate bibliotecile despărțămintelor să se conscrie și să se poarte despre ele evidență, iar biblioteca Asociațiunii să se asigure contra focului. = Despărțământul Brașovului a decis, se mai înființeze pe teritorul său două biblio­teci ambulante. = Neînțelegerile escate între comite­tul vechiu şi nou al despărţământului Cluj s’au aplanat şi comitetul central speră că animosităţile de acolo, cami atâta pagubă au făcut despărţământului, se vor curma.­­ S'au luat măsuri ca testamentul lui George Filip atacat de rudeniile sale, să se susţină conform dispoziţiilor testamentare ale fericitului fundator. Dinariul văduvei. Este nobil, frumos şi înălţător lucru, când cineva îşi încredinţază avu­tul său pentru trebuinţele culturale ale poporului, mai ales când acela are încă multe de făcut, ca să ajungă a putea ţine pas cu lumea ce progre­­seaza mereu ; dar jertfa se presenteaza în o lumină morală mult mai mare, când obolul depus pe altarul neamului şi al bisericei este adunat clucereşte şi cu multă economie; faptul în sine de­vine în caşul acesta mult mai lăuda­bil, iar cel ce-l face un om vrednic. Un asemenea caş ni­ se presenteaza și în „actul fundațional“, ce-l publi-

Next