Telegraful Roman, 1899 (Anul 47, nr. 1-138)
1899-11-27 / nr. 126
Nr. 126 Anul XLVII. Sibiiu, Sâmbătă, 27 Novembre v. (0 Decembre n). 1899. ABONAMENTUL Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 cr. Pentru snonarchie pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl. Pentru streinătate pe an 12 fl , 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fl. Sembdta. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Administraţiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 45 Corespondenţele sunt a se adresa la Redacţiunea ,,Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 45. Epistolele nefrancate se retuşa. — Articulii nepublicaţi nu se înapoiază INSERŢIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei ori 15 cr. rândul cu litere garmond — şi timbru de 30 cr. pentru fiecare publicare. Complicaţiuni noue. In şedinţele delegaţiunii austriace ministrul de esterne contele Groluchowski a avut o pasiune de a se exprima şi în afacerile interne ale monarchiei, şi aici ni s’au pus in perspectivă complicaţiuni noue, cu cari trebue să ne facem seama şi noi. Meritul că s’au pus în discusiunea delegaţiunilor şi afacerile interne din monarchie este al bohemilor, cari au ştiut sterce declaraţiuni în privinţa aceasta de la ministrul de externe. Representanţii poporului bohem au făcut ministrului de externe imputarea, că nu şi-a pus influmţa sa binefacătoare pentru a se ajunge la o soluţiune favorabilă şi între poporul german şi cel bohem, şi acesta în interesul monarchiei. Era lucru uşor, ca ministrul de externe să consilieze pe miniştrii din Austria în direcţiune sánétóasá. Şi nu e sánétóasá direcţiunea actuală, care a sistat obstrucţiunea din partea stângă, şi o a pus în partea dreapta. O asemenea soluţiune a crimei nu arată nici o înţelepciune. Ministeriul actual a sistat mesurile ministerielor anterioare în ce privesce folosirea hrubei boheme în justiție și în administrațiune. Prin sistarea acestor mesuri germanilor li s’a împlinit voia, ei nu mai fac obstrucțiune în parlament. S’a produs însă adevărata indignațiune în poporul bohem, şi în loc de a descărca forţa publică armele în poporul german, acuma ea o descarcă în poporul bohem. In loc de a face obstrucţiune germanii, fac obstrucţiune bohemii. Spre a ajunge la o asemenea soluţiune nu s’a cerut multă înţelepciune, nu s’a cerut talent de bărbat de stat. Era în interesul monarchiei o influențare binevoitoare din partea ministrului afacerilor comune. Pusă astfel cestiunea, ministrul de externe a dat îndată răspunsul dorit. După vederile dânsului afacerile interne ale Austriei se reguleaza fără întrevenirea ministrului de externe, care ’şi are bine definit cercul seu de competinţă şi între influinţare şi intrevenire ministrul nu poate face distincţiune. Plecând declară acesta ministrul de externe, ’şi face şi reservele sale, şi la locul prim accentueaza importanţa bohemilor pentru industria şi comerciul monarchiei, şi posiţiunea acelora în ce priveşte mersul cultural al popoarelor din Austro Ungaria. Ministrul doresce pacea între cele 2 elemente, şi crede, că acea pace se va şi realiza. Şi acuma vin complicaţiunile. Sub guvernul actual s’a declarat resboiu naţionalităţilor din Austria, şi în faptă nici odată nu au fost mai amărîte popoarele din ţerile austriace ca acuma sub ministerul Clary. In parlamentul din Viena obstrucţiunea s’a început pe întrega linia şi bohemii copiază întocmai pe germani cu deosebire numai, că obstrucţiunea e mai vehementă, ceea ce corespunde caracterului sângelui slav. Se vorbeşte deja cu positivitate de venirea altui guvern în fruntea afacerilor din Austria. Ministrul a făcut amintire de dorinţa generală pentru pace. Un nou guvern în Austria va căuta să facă dreptate, şi atunci aceea nu se va pute mărgini la regularea raporturilor dintre elementul slav şi german. O vorbă decisivă va trebui să aibă şi cestiunea românilor bucovineni, care sub guvernul actual luase o direcţiune periculoasa românilor, şi intereselor lor naţionale-bisericesci. Aflat un mod de soluţiune fericită pentru interesele naţionale ale popoarelor din Austria, acela va trebui să aibă în fluinţă binefacătoare şi în Ungaria, unde chiar şi în era actuală hotărât mai blândă, ca era Bánffy, totuşi bântue un curent nenatural, vătămător pentru interesele culturale ale naţionalităţilor. Memoramlul Slovacilor. Intre Slovaci circulă de mai mult timp pentru a aduna subscrieri, un memorand, care cuprinde gravaminele poporului slovac şi rugarea de a fi observată legea naţionalităţilor. Se svoneşte, că memorandul amintit va fi presentat prin o deputaţiune de femei Maiestăţii Sale Monarchului la Viena, se înţelege dacă în noua eră a „dreptăţii“ se va permite aşa ceva. Cassarcau-lui 14. Comisiunea exmisă din partea Reichsrath-ului austriac în scopul revizuirei paragrafului 14 din constituţie, a decis în presenţa ministrului de justiţie cu douăzeci voturi contra douăsprezece, ştergerea paragrafului. Se va face acum propunere în Reichsrath, fiind ales ca raportor al comisiunei deputatul Kaiser. FOITA * Biografia şi fundaţiunea lui E1AJÍUL OOZSDU de Parteniu Cosma. 2. Fundațiunea. Manuil Gozsdu prin testamentul său doito Pesta 4 Nov. n. 1869 ("publicat în Analele Fundațiunii lui Gozsdu, tomul II întrâgă averea sa, ce va rămâne după achitarea speselor de înmormântare, a datoriilor și legatelor sale, o testeaza „acelei părți a națiunii române din Ungaria şi Transilvania, care aparţine la confesiunea orientală ortodoxă" în scopul ca din aceea să se constitue o fundaţiune sub numele „Fundaţiunea lui Gozsdu“, din care în primul period de 50 de ani să se dee stipendii (burse) tinerilor români de religia orient, ortodoxă, talentaţi şi cu purtare bună, ai căror părinţi nu sunt în stare a procura educaţiunea şi instrucţiunea fiilor lor pe spesele proprii; în al doilea period de 50 ani se pot da stipendii şi tinerilor, cari se vor pregăti pentru cariera de artişti, de preoţi şi de învăţători; în al treilea period de 50 ani, afară de tinerii designaţi în punctele precedente, se vor putea da ajutoare preoţilor şi învăţătorilor cu însuşiri eminente şi cu familii numeroase, precum şi preoţilor şi învăţătorilor bătrâni săraci; în fine după expirarea periodului al treilea de 50 ani, afară de acestea, representanţa, după vederile majorităţii membrilor ei, va putea da stipendii şi ajutore pentru orice alte scopuri religionare orient, ortodoxe române, „ţinând cont de binele şi prosperarea patriei comune ungare, a bisericei orientale ortodoxe şi a naţiunii române.“ La conferirea stipendiilor au să fie preferiţi, „pe lângă cualificaţiune egală şi fiind de confesiunea orientală, fiii Poynarescilor din cott. Bihorii, descendenţi ai rudelor lui Demetriu Pognar, moşul de mamă al fundatorului.“ Drept stipendii şi ajutore se poate distribui numai o parte a venitului net al averii fundaţiunii, şi anume: în periodul primes, în al doilea 2/6, în al treilea 2/3 părţi, având celelalte părţi a se capitaliza, iar de aci încolo capitalizarea va înceta şi se va forma numai un fond de reservă din 10% ale venitului net, iar restul întreg se va distribui ca stipendii şi ajutore; când însă fondul de reservă va ajunge la cifra egală cu a cincea parte a capitalului fundaţional, se va adauge şi acela la capital şi se va forma alt fond de reservă tot sub aceleaşi condiţiuni. Stipendiile nu pot fi mai mari de 500 fl. Cu administrarea fundaţiunii încredinţază Gozsdu o representanţa, care are să se compună din metropolitul şi din toţi episcopii orient, ortodoxi români din Ungaria şi Transilvania, ca membri naturali ai aceleia, şi din două ori atâţia bărbaţi laici, cari trebue să fie „bărbaţi cu autoritate şi cunoscuţi ca oneşti, deştepţi şi români orieni, ortodoxi zeloşi“, la a căror alegere să aibă vot decisiv fosta lui soţie Melania Dumtsa, executorii testamentului până când vor fi în viaţă şi rudele testatorului din cott. Bihorului, cari vor purta numele Pognar de Királydarócz. Dacă în acastă familie „se vor afla indivizi capabili“, să se alega şi din ei cel puţin un membru în representanţă. Dispune in fine, ca averea fundaţiunii să se administreze la metropolie dar socotelile, până când „naţiunea română, pe cale constituţională va căpăta o corporaţiune naţională, adunare naţională, congres sau alt mecanism autonom“, să se dea publicităţii numai prin ziare, iar după ce naţiunea „va câştiga o corporaţiune organică autonomă, la aceea se vor înainta socotelile spre aprobare“, apoi la guvern, care în puterea dreptului său de suprainspecţiune „va avea drept să rectifice greşelile, ce s’ar comite în manipulare, sau faptele contrare disposiţiunilor testamentare“. „De altmintrelea — zice — eu înțeleg o astfel de suprainspecţiune a guvernului, care va fi normată şi definită prin lege.“ Pe aceste base s’a constituit fundațiunea îndată după moartea fundatorului la 22 Ian. (3 Febr.) 1870. Testamentul a fost atacat cu mai multe procese, dar representanța toate le-a aplanat cu împăciuire judecătorască şi a făcut tot posibilul ca fundațiunea se scape de toate sarcinile şi legatele testamentare, ceea ce, mulţumită neobositului zel al membrului Ioancav. de Puşcariu, în timp relativ scurt i-a şi succes. Astăzi fiind în Ungaria şi Transilvania un metropolit şi numai doi episcopi orieni, ortod. români, representanţa stă din 9 membri. Metropolitul şi episcopii devin membri îndată ce s’au introdus în scaunul episcopesc resp. metropolitan, iar membrii civili prin alegere. Unul este, ca din fiecare diecesă se fie câte doi membri civili în representanţă. In Aug. 1898, când ne-am Şedinţă la Asociaţiune. In şedinţa comitetului central din 7 Dec. n. c. s’au pertractat urmatoarele obiecte mai importante: „ S’a votat definitiv proiectul pentru noua arondare a despărţămintelor si inactivarea acelor despărţăminte, cari s’au creat de nou, designându-se delegaţi, cari se convoace şedinţele de organisare. Astfel de delegaţi s’au designat pentru cercul Brunului dl loan cav. de Puşcariu, pentru cercul Mercurei, protopopul loan Droc, cercul Treiscaune prof. Andreiu Bârsan, cercul Toracului, protop. Paul Miulescu, cercul Lipovei protop. Voicu Hamsea, cercul Orade, adv. Nicolae Zigre, etc. Până acuma funcţionază în ordine 34 despărţăminte, afară de al Albei Iuliei, unde lucrurile stagneză total. Ministrul a încuviinţat textul locurilor ce se emit în favorul casei naţionale şi pe basa aceasta Asociaţiunea a încheiat contract cu firma Bachruch din Bresta pentru obiectele-câştiguri, cari le va lua în primire în numele Asociaţiunii dl deputat dictat George de Şerb, iar institutul „Albina“ împreună cu dl vicepres. Dr. Ilarion Puşcariu, vor garanta pentru preţul obiectelor până la suma de 25.000 cor. Sperăm, că lecurile în curând vor fi puse în circulaţiune. Rămâne numai ca publicul nostru să îmbrăţişeze cu toată căldura, aceasta întreprindere naţională, mai ales că şi câştigurile principale sunt obiecte de mare valoare. Obiectele vor fi transportate la timpul său la Sibiiu, unde vor fi şi expuse. = Pentru bibliotecile poporale comitetul central a instituit anume o comisiune, care se alege cărţile cele mai folositoare pentru popor. Comisiunea a şi recomandat vr’o 500 piese, care se vor publica în organul Asociaţiunii. Asupra cărţilor alese vom reveni. = La concursul publicat pentru scrieri relig.-morale au întrat trei lucrări, dar comitetul n’a putut decerne premiul pentru nici una și s’a publicat un nou concurs. = S'a decis, ca răscumpărarea felicitărilor de anul nou să se facă în favorul casei naționale. = S’au luat măsuri ca toate bibliotecile despărțămintelor să se conscrie și să se poarte despre ele evidență, iar biblioteca Asociațiunii să se asigure contra focului. = Despărțământul Brașovului a decis, se mai înființeze pe teritorul său două biblioteci ambulante. = Neînțelegerile escate între comitetul vechiu şi nou al despărţământului Cluj s’au aplanat şi comitetul central speră că animosităţile de acolo, cami atâta pagubă au făcut despărţământului, se vor curma. S'au luat măsuri ca testamentul lui George Filip atacat de rudeniile sale, să se susţină conform dispoziţiilor testamentare ale fericitului fundator. Dinariul văduvei. Este nobil, frumos şi înălţător lucru, când cineva îşi încredinţază avutul său pentru trebuinţele culturale ale poporului, mai ales când acela are încă multe de făcut, ca să ajungă a putea ţine pas cu lumea ce progreseaza mereu ; dar jertfa se presenteaza în o lumină morală mult mai mare, când obolul depus pe altarul neamului şi al bisericei este adunat clucereşte şi cu multă economie; faptul în sine devine în caşul acesta mult mai lăudabil, iar cel ce-l face un om vrednic. Un asemenea caş ni se presenteaza și în „actul fundațional“, ce-l publi-