Telegraful Roman, 1899 (Anul 47, nr. 1-138)
1899-01-14 / nr. 4
contra acestei purtări, şi s’a anunţat protest la locurile competente pentru nimicirea alegerei. Apoi mulţimea nemulţămiţilor s’a retras. Alegerea s’a făcut cu notarii şi primarii comunali. Au dat notarii voturi câte 2, 3 şi 5, după cum servesc în câte 2, 3 ori 5 comune! Asemenea forestierii erariali şi câte 10 voturi unul, după cum adecă posede erariul avere în mai multe comune. Bărbaţii de încredere însă n’au subscris protocolul de alegere! Românii toţi, în corpore, mâchniţi au părăsit locul de alegere, şi au dat împuternicire dlor A. Târnăveanu, V. Duma, I. Crainic, A. Caimer şi M. Ternăvean, ca să protesteze la locul competent, în numele tuturor, în contra alegerei săvârşite. In declaraţia subscrisă aproape de 200 alegători, amintesc şi aceea că, deci alegerea se întâmplă fără de votul al celor 15 comune, ei nici nu voiesc a contribui la susţinerea medicului! Că se va nimici alegerea săvârşită ori ba, e întrebare. Noi însă ţinem că am avut un câştig netăgăduit: în poporul nostru şi din acest incident, conştiinţa s’a desvoltat şi întărit, încât cu entusiasm lăudabil s’a pus în faţa celor cu forţa în mână. In foc să lămureşte aurul. — Un alegător. Revistă Externă Liberarea prisonierilor spanioli din Filipine. O telegramă din Madrid, vestesce la 22 Ianuare, că guvernul Statelor Unite i-a împărtăşit, că va începe demersuri pentru liberarea prisonierilor spanioli din Filipine. Alianţă între Francia şi Germania? Ar fi o minune ! Şi totuşi despre posibilitatea acestui lucru se vorbesce a fi stăruitor. îndeosebi de când există încordarea în relaţiunile dintre Franţa şi Anglia, în Paris se discută cu mult interes ideea apropierii de Germania. Nu trece şici care organele de publicitate se nu scotă la iveală, cum bărbaţi de stat înalţi, se esprimă unul după altul, că a trecut timpul de a fi tot cu năcaz în suflet contra Germaniei. Răscumperarea felicitărilor, „Casa Naţională“ proiectată de Asociaţiune, a avut cel mai frumos venit din introducerea obiceiului de răscumpărare a felicitărilor de Anul Nou. Ca urmare a notiţei din Nr. 244 a. tr. al „Telegrafului“, suntem rugaţi de la Asociaţie, a publica încă următorele contribuiri, tot pentru „Casa naţională“ : Arseniu Bunea, secretariu în Sibiiu , col. Dr. Ilie Dăian, publicist în Sibiiu 5 cor. Aron Lupean, oficial în Sibiiu 2 cor. loan V. Rusu, protopop în Sibiiu 4 cor. Constantin Stezar, capitali c. şi r. în pens în Sibiiu, 2 cor. Locotenent Dumitru Herbay, în Sibiiu 4 cor. loan Banciu, comerciant în Sălişte 2 cor. Nicolae Henţu notar în Sălişte 2 cor. Anna Moga, în Sibiiu 6 cor. Patriciu Barbu, advocat în Reghin 10 cor. Petru Nemeş, notar public în Braşov 10 cor. Pantaleon Lucuţa, căpitan în pens, în Sibiiu 4 cor. N. Stupariu, locotenent în Reg. 79, în Karlstadt 2 cor. Laurian Bercianu, în Orăştie 2 cor. Petru Belei, în Orăştie 2 cor. Pompiliu Piso, proprietar în Săcărâmb 2 cor Alimpiu Oprea, cepelan în Săcărâmb, 2 cor. Fabia şi Demetriu loviţă, inginer C. F. R. în Galaţi 10 lei (9 cor. 60 bani). Dr. Zosim Chirtop, adv. în Câmpeni 10 cor. Mihail Bontescu, adv. în Haţeg 2 cor. Dr. Emil Gerasim, adv. în Aiud 4 cor. Liviu Tămășdan, când. de adv. în Cluj 4 cor. Ludovic de Csato, când. de adv. în Cluj 4 cor. Dr. loan Marciac, adv. în Alba-Iulia 4 cor. loan Danciu protopresbiter în Ofenbaia 3 cor. Ilie Moga, înv. in. Sibiiu 3 cor. Dr. Liviu de Lemény, ases. consist. în Sibiiu 2 cor. Dr. Nicolau Comşa medic în Sălişte 2 cor. Dr. Demetriu Ciuta, adv. în Bistriţa 10 cor. Dionisie Login, cond. de adv. în Bistriţa 6 cor. Nicolau R. TELEGRAFUL ROMAN, cota, medic cerc. în Şeica mare 4 cor. Nicolae Mihailă în Vinerea 2 cor. August A. Nicolră în Deva 2 cor. Vasiliu Comşa, protopresbiter în Orăştie 4 cor. Demetriu Munthiu, not. cerc. în Reciu 4 cor. Mihail Jourca, not. în Răşinari 2 cor. Suma totală până acum: 264 cor. 60 bani. Prenumeraţiune nouă 9 la „Telegraful Român“, deschidem pe anul 1899, cu preţul moderat ce se poate vede în fruntea feiei. Banii de prenumeraţiune se trimit mai cu înlesnire prin asignaţiune poştală'■ (Posta utalvány — Post-Anweisung). Numele prenumerantului, al comunei unde se află cu domiciliul si al poştei ultime, si fie scrise legibil. Se atrage atenţiunea cn. domni abonenţi, al căror abonament s’a sfârşit, se-şi înnpusca abonamentul, — altfel expeditura va fi silită a sista trimiterea fotei deja după numerul 41 din anul curent. Editura „Telegrafului Român“ în Sibiiu. NOUTĂŢI „Povestea unei Coroane de oţel“. Dl George Coşbuc a terminat lucrarea sa asupra răsboiului neatârnării României, conform Insărcinărei primite de la ministetrul instrucţiunei publice române. Acastă noua operă a poetului, care să va da în manile tinerimii şcolare, dar pe care cu acelaşi folos o vor putea ceti şi adulţii, ba şi bărbaţii, portă titlul simpatic „ Povestea unei coroane de oţel“ Ea va fi tipărită în 10.000 de exemplare cu cheltuiala ministerului instrucţiei publice din Ţară. •* loan Bran de Lemény, loan de Lemény în numele său şi al soţiei sale Maria născ. Horváth de Zalabér, precum şi în numele fraţilor săi: Dr. Pompiliu de Lemény, Dr. Nicolae de Lemény şi soţia Minerva născ. Caravia şi copii lor Maria, Ionel, Felicia, Nicu, şi Dr. Liviu de Lemény şi soţia Eleonora născ. Deri şi copii lor Livia, Maria, Eleonora, Vera şi Liviu, cu adâncă durere fac cunoscut, cum că iubitul lor părinte, ilustrisimul Domn Ioan Bran Pap de Lemény et Kozla, c. r. consilier la curtea de apel în pensiune, fost căpitan suprem al Districtului Făgăraş, asesor şi defensor matrimonial la Consistoriul metropolitan gr. or. român etc. după o lungă activitate pentru biserica sa şi naţiunea sa, pentru tron şi patrie, a răposat în Domnul, în 11 (23) Ianuarie a. c. la ora 10 din noapte în etate de 88 ani, împărtăşit cu sâniele taine, fără multe suferinţe. Rămăşiţele pământesc! s’au condus Mercuri în 13 (25) Ianuare, ora 2 p. m. din casa proprie (şirul cetăţiei 5) la biserica Sântei- Adormiri din Braşovul vechiu, şi sau aşezat spre eternă odichnă în mormântul familiei. Fie-i ţărîna uşoră şi memoria binecuvântată! Asupra vieţii regretatului reposat, „Gazeta“ din Braşov dă următoarele amănunşi aprecieri: Cu Ioan Bran de Lemény, se mai duse dintre noi unul din cei zeloşi bărbaţi ai vechei generaţiuni, cari au jucat un rol însemnat în mişcarea naţională dela 1848. Pe atunci avocat în Braşov, tinărul Ioan Bran a luat parte activă la marea adunare naţională dela 3 (15) Maiu 1848. El fu ales secretar în biroul acelei memorabile adunări între cei tiece secretari, dintre cari al fi nu mai este nici unul în viaţă. Ioan Bran a fost ales şi în deputăţia însărcinată a merge, sub conducerea episcopului Şaguna, la împăratul cu petiţiunea adunărei. După adunarea de pe „Câmpul Libertăţii“ îl vedem între membrii comitetului naţiunei române din Sibiiu Era singurul dintre aceştia rămas în viaţă, când în anul trecut am serbat aniversarea a 50-a dela 1848. După revoluţiune, Ioan Bran a întrat în funcţiune de stat, ajungând mai târziu consilier c. r. la curtea de apel. In anul 1861, când Românii începură se joce rol în viaţa municipală a Ardealului, fu numit de Maiestatea Sa căpitan suprem al districtului Făgăraş, în urma petiţiunei comunelor româNe plătesc dare. In ciuda apelului lui Jókai de-a plăti oamenii darea de bunăvoe, chiar în Pesta să simte cum oamenii, dacă nu-i silă, nu-şi plătesc darea. In cercul Iosefin de pildă, în alţi ani îşi plăteau în lanuar cam 100—120 de inşi pen fi darea, — acum abia 8—10. La oficiul altor cercuri 2—3, ba sunt cercuri în cari în 3 aile dup’olaltâ, nu s’a presintat un singur contribuabil spre a plăti! * Maiorescu în retragere ? Vfiarul „Opinia„din Iaşi, scrie : „Un amic ne aduce ştirea de la Bucureşti, că dl Maiorescu ar fi declarat la mai mulţi prieteni, că în curând va împlini 30 ani de profesorat şi atunci se va retrage în pensie, va renunţa la avocatură şi se va stabili la Iaşi pentru a îngriji publicarea unui bogat material de literatură şi filosofie, adunat şi meditat de d-sa în ultimii 10 ani. „Ar fi o fericire pentru oraşul nostru care a văzzut urcându-se gloria literară a d-lui Maiorescu, să-i dea ospitalitatea şi liniştea trebuitoare pentru a termina monumentul care-l va face pe d-sa nemuritor şi va spori bunul renume al neamului“. Une din acel district, cari au cerut numirea unui căpitan „din sînul naţiunei române“ şi „introducerea limbei române ca limbă oficială“ In anii 1863-4 a fost deputat în dieta ardeleneasca din Sibiiu, iar în 1864 era între cei delegaţi de acâstă dietă în parlamentul central din Viena. După schimbările ce s’au făcut în ani următori, Ioan Bran s’a retras în pensiune şi mai târziu s’a aşedat aicăşi în Braşov, unde şi-a fost început înainte de 1848 cariera sa de advocat. Aici a dus el o viaţă retrasă, fără de-a înceta însă se urmăresc cu viu interes mişcările noastre naţionale şi culturale, luând parte la întrunirile române şi contribuind cu drag ori de câteori se făcea apel la sprijinul său. Ioan Bran de Lemény a fost unul din acei favorişţi ai sorţii, cari au ajuns în deplină sănătate frumoasa etate de 88 de ani. InJilele din urmă însă îşi atrase o răculă şi un catâr de stomac, care în acestă etate înaintată nu i-a mai permis a se reculege, şi a doi noapte îşi închise ochii, lin, încunjurat de fiii săi. Odihnescă în pace ! Conferenţa de pace, iniţiată de Ţar, se va întruni în Maiu al acestui an, nu în Petersburg ori capitala altui stat mare, și în capitala Belgiei. * Un mare cutremur de perent în Grecia. Un cutremur de pământ s’a produs în 10/22 Ian. în Pelopones. Doue sate au fost distruse. Orașul Filiatre a fost evacuat. Zidurile caselor au crăpat. Nu se știe dacă sunt victime. Pagubele materiale sunt considerabile. * De la fraţi. „Evenimentul“ din Iaş scrie că dl profesor Ioan Paul de acolo, în urma unei consfătuiri cu membrii comitetului societăţii studenţeşti „Carmen Sylva“, au hotărît trimiterea unei adrese studentului L. Bolcaş, rugându-l a merge în Iaşi, unde asigurându-i-se existenţa, îşi va putea isprăvi studiile universitare. Ajutorul lunar ce i se va acorda, va fi de 150 lei. * Post de cantor. La bisrica noastra din Cluj se caută un cantor bun, care poate fi angajat imediat, pe lângă condiţiuni destul de favorabile. Doritorii de-a reflecta la acel post, să se adreseze cătră P. O. D. protopresbiter Tuliu Roşescu, în Cluj. * Hoţie fără pâreche ! Ceea ce în Pesta s’a descoperit ,idele acestea, e doar’ fără păreche în istoria hoţiilor din lume. O casă întrega a fost furată! S’a întâmplat adecă, cum spune „Bud. Hil.“ că proprietarul unei case, Wilhelm Strauss, s’a mutat din casa sa, din strada Alsóhegy, într’o altă stradă, iar fiindcă nu şi aflase chiriaşi îşi închise casa, şi luni dezile n’a mai mers la ea. Intraceea trebuind a se regula acea stradă, s’a ivit trebuinţa de a se rescumpera casa lui Strauss din partea oraşului. Primăria a provocat pe Strauss să arete cât pretinde pentru a i se despăgubi casa. Strauss a şi răspuns o sumă anumită, dar când colo inginerul care făcuse harta mai nouă a strade îi spune că el n’are acolo nici o casă ! Proprietarul și o comisiune se duc se caute casa, dar spre marea lor uimire află curtea fără casă! Nici măcar o cărămidă nu mai rămăsese din ea! Ce s’a întâmplat cu casa, cine a furat’o, căci astă-vară ea esista încă? După mai multe întrebări în drepta și ’n stânga, comisiunea a aflat de la vecini. O producţie reuşită. Sebeşul inferior, Ian. 1899. Lăudaţi şi demni de urmat sunt toţ aceia, cari puşi fiind în fruntea poporului, lucră cu zel la edificarea lui morală şi spirituală, procurându-i din când în când şi zile de bucurie. Şi cred că sunt în drept a constata, că în anii din urmă s’a născut o emulaţiune în acesta direcţiune. In multe comune fruntaşe, unde câtuşi de puţin îngădue împrejurările, se dau producţiuni teatrale, declamatorice, pentru scopuri bune, mai ales bisericeşti şi şcolare. — Şi bine e aşa. Producţiune cu ales program a avut loc în fruntaşa comună Sebeşul inferior (Corn.bițu) în seara de 6 ianuarie a. c. Comitetul aregiator, în frunte cu pasochul Toma Doican, spre a ridica momentuositateajilei, a rugat un grup de tineri din seminariul „Andreian“ să execute cântările la liturgie. Tinerii au primit şi prin esecutarea lor cea cu multă dexteritate, au produs în popor adâncă mulţămire şi plăcere. Seara a avut loc producţiunea teatralădeclamatorică. Inteligenţă din jur a venit numeroasa. Sala producţiunii s’a umplut curând. Public ales ocupase locuinţe prime, pintre cari V. Florian paroch (Racoviţa), Visilie Simon stud. in littere (Bucureşti), T. Dragomir, not. (Racoviţa), Muraciu not. (Noul Român), N. Păcurariu inv. (Porceşti), I. Mondac, (Sebeşul sup), apoi D nele Florian, Dragomir, Simon, Bell (Sibiiu) etc. etc. La orele 7 s’a început producţiunea. Cântările: „Cât e ţara“, „Nóaptea“, „La o rândunică“, „Sună buciumul“, au fost esecutate cu multă dibăcie, ceea ce dovedesce, că cântăreţii s’au eserciat mult şi bine. Publicul i-a răsplătit prin aplause vii. Nu mai puţin succes, a fost declamaţiunea „Ţiganul şiret“ de T. Speranţă, declamată de A. Gruia, şi piesa teatrală în 2 acte „Nemulţămitorului i se ia darul“ predată de 4 elevi din şcoala comunală. O parte mult gustată a producţiunei a format-o canţoneta comică de V. Alecsandri „Şoldan viteazul“ predată de I. Stoica. Culmea producţiunei a format-o piesa teatrului în 3 acte „Cinei cinei“ de V. Alexandri. Subiectul hazliu şi interesant, a fost ascultat cu mulţămită, persoanele au fost aplaudate îndelungat. La succesul, de care se bucură Corpul didactic, laudă şi stimă se cuvine Dior G. Stoica şi D. Cândea învăţători, şi dlui paroch Doican, cari mână în mână lucrând, frumos resultat au obţinut! O, de ar fi aceasta înţelegere între preoţi şi învăţători în toate comunele noastre! De câte lucruri frumoase am mai putea audi! La nr. 15 că astă-toamnă, în luna lui Septemvre, niste zidari au dărîmat casa şi au dus materialul din ea cu carăle. Lucrarea aceasta a durat cam o săptămână. Fiecare credea că dărîmarea o face proprietarul casei. Nimenea nu şi-a adus aminte, că cei ce duc casa sunt hoţi! Proprietarul Strauss a trebuit să rămână de pagubă şi, în locul casei, care valora mai multe mii de fiorini, a trebuit să se mulţumească numai cu o despăgubire pentru loc! Hoţia asta tot nu credem să mai aibă păreche !* Merte. Natanail Oprea preot gr.or în Craciunelul de sus, a încetat din viaţă la 12/24 Ian. după scurte suferinţe, fiind în al 80-lea an al vieţii şi al 50-lea al preoţiei Rămăşiţele pământesci ale decedatului s’au transportat în 14/26 Ian. a. c. în cimiteriul gr.-or. spre repaus etern. Cu inimă frântă de durere aduce acâstă dureresa scrie la cunoscinţa tuturor consângenilor, amicilor şi cunoscuţilor, jalnica familie. — Neaşa loan Comşa născută Dem, preoteasa văd, în Zerneşti, în urma unei line suferinţe, a încetat din viaţă Sâmbătă în 9/21 Ian. 1899, la orele 4x/3 p. m., în al 76 lea an al etăţii. Despre aceasta dureroasa pierdere se încunoscinţază toate rudeniile, amicii şi cunoscuţii. Partea pământască a scumpei defuncte s’a depus spre odihnă vecinică in 12/24 Ian. a. c. în cimiteriul gr.-or. din Zerneşti. In numele nepoţilor şi rudenilor: loan Dan, protopop-onorar, ca nepot.