Telegraful Roman, 1900 (Anul 48, nr. 1-146)

1900-11-25 / nr. 131

540 fie independenţa sau libertatea de ac­ţiune, acelea totuşi le-am asigura pe sama urmaşilor noştri. La lucru deci, fraţilor, până e încă ziuă. Să nu ajungem în posiţia de a zice cu strămoşul împărat roman: diem perdidii. Fie­care generaţiune e datoare să lase în urma-i un monument al esistenței sale. Un monument mai durabil, la care posteritatea cu evlavie și elevație sufletească se privesc, bine­­cuventându-ne, de cum ar fi proiecta­tul fond central preoțesc, nici că se poate închipui. Să-i dăm de minciună pe bârfitorii cari afirmă, că noi n’am avea mână de dat, ci numai de luat. Acestea le zic eu, care întră îm­prejurările date, mai mult de cât alţii sum avisat la­­ venitul din parochie. Incheiu cu citatul: Cel­ ce nu e cu noi, acela e în contra nostră. Dee bunul Dzeu, ca de aceştia să nu fie! Gura rîului, în 20 Nov. 1900. Ioachim Muntean preot ort. român. Indemnnisare budgetară. Minis­trul de finanţe a presentat dietei ungare în şedinţa de Mercuri proiect de lege prin care guvernul cere indemnisare budgetară pe pri­mele trei luni ale anului 1901. Proiectul va fi supus desbaterii în plenul dietei probabil după terminarea desbaterii generale a bud­getului, l­egea contingentului. In ședința de Mercuri ministrul-president Széli, în locul ministrului de honvezi, care e bolnav, a pre­­sentat proiectul de lege, care pe basa­g. 14 din art. II, ex 1889 să statoreasca pe anul 1901 contingentul de recruți pentru armata comună (43.889) şi pentru honvedire (12.500), cum şi proiectul prin care dieta ofere acest contingent. Ambe proiectele vor fi supuse desbaterii încă înainte de feriile de Crăciun ale parlamentului. I­n dieta ungară. In şedinţa de Mercuri, după presentarea proiectelor de lege despre contingentul de recruţi, despre îndem­­nisarea budgetară şi a raportului ministrului de honvezi despre examenele voluntarilor, transferarea ofițerilor de la armata comună la honvedire şi despre caşurile de sinuci­dere în armată, urmând continuarea desba­terii budgetului, a vorbit în întreaga ședința deputatul Visontai, luând în apărare clasa muncitorilor și în legătură cu acesta criticând disposițiunile guvernului cu privire la res­­trângerea dreptului de întruniri și a libertății de presă. Recrimineaza, că , după cum re­­sultă din raportul ministeriului de interne — şeful cabinetului ia sub o singură categorie pe anarchişti, socialişti şi pe representanţii­­tuturor perceptelor contra statului“ şi că pentru controlarea activităţii acestora a în­fiinţat o secţie specială : secţia de spionagiu. Nicolae Lepedean, George Butnar şi Asdra Al. Aitean. Conferenţa a ascultat cu plăcere lecţia practică, şi aduce dşorei Bogdan mulţămită protocolară. 9. Conferenţa constată cu plăcere, că la şedinţa de azi iau parte diii: Ioan Petrie, p­res­­biter, Iosif Comanescu, George Babeş, Alecse Verzea, George Urdea, Iosif Maximilian, pa­­rochi, şi Ioan Pricu, profesor. 10. Şedinţa se suspinde pe 10 minute. 11. După redeschidere urmeza a lll-a lecţie practică din limba rom , ţinută de Au­rel Popovici cu elevii anului III, de şcolă. Elevii din anii I, II, IV, V şi VI, de şcolă au avut ocupaţie în scris, care cu elevii din anul III de şcolă s-a percurs piesa de cetire: „Fetiţa murdară“, din care prelegăto­­riul şi-a scos exemple pentru a arăta copiilor caşurile prin declinarea unui substantiv de genul femenin. Dupâ­ ce prelegătoriul a terminat, copiii părăsesc sala şi apoi s-a început discuţia li­beră, la care au luat parte: Anania Boldor, Vasile Muntean, Ioan Vătăşan, George Putea, Bart, Bude, Ioan Meţian, Ioan Darin, Ştefan Cotaru, Andrei Badiu, şi George Butnar. Conferenţa a ascultat cu multă plăcere lecţia practică din limba rom., ținută cu anul III de şcollă şi aduce dlui prelegător mulță­mită protocolară. Ședința IV, (24 Octobre 1900 la orele 2Va P­ m•)• 12. Presenți: 101 membri. 13. Se ia cu plăcere act la protocol despre presența dlor: V. Popea şi Al. Ver­zea, parochi în Satulung. 14. Urmeaza conform programului con­tinuarea temei: „Ce observăm­, eventual, ce defecte s’au ivit în prabă cu privire la pla­nul de învăţământ, cuprins în partea XIII. §. 95—99 a normativului şcolar, votat de Sinodul archidiecesan în sesiunea anului 1882“, care a fost dată de Ven. Consistoriu archi­diecesar acum doi ani şi din care s'a eshau­­riat deja materialul din studiul limbei ma­terne numai cel pentru anii I, II, III şi IV, de şcolă. Referentul, Romul Frateş a cetit din raportul comisiunei, însărcinate cu elaborarea temei cu privire la limba maternă, materialul pentru anul V de şcolă. După o desbatere mai îndelungată, la care iau parte: Ioan Vătăşan, Aurel Popo­vici, George Ludu, Ioan Braju, Anastasie Bârsan, Ştefan Popovici, Bart­ Bude, Vasile Muntean şi Anania Boldor, conferenţa decide pentru anul V de şcollă următorul material: Cetirea. Eserciţii în cetirea exactă, fluentă şi estetică, cu scop de a lărgi cercul cunos­­cinţelor. Aflarea şi reproducerea ideilor princi­pale din piesele cetite şi eventuala învăţătură cuprinsă în ele. Eserciţii în declamarea corectă şi fru­­moasă a poesiilor acomodate gradului de pri­cepere al elevilor. Continuarea cetirei cu li­tere cirile. Gramatica. Repeţirea celor din anul trecut cu dese analise. Aposiţia ca amplificare la subiect. Pronumele interogativ, relativ şi neho­tărît. Numeralul şi feliurile lui. Conjuncţiunile şi interjecţiunile. Verbul predicativ şi auxiliar şi conju­garea lor în toate modurile. Cele 4 conjugări. Proposiţia compusă, coordinată şi sub­­ordinată. Deosebirea între proposiţia princi­pală şi secundară. Deprinderi de analiză gra­maticală, formală şi sintactică. Stil. Lucrări scripturistice cu privire la cele învăţate în gramatică. Descrieri de obiecte şi fenomene. Naraţiuni de cuprins istoric. Iniţiarea elevilor în a compune epistole, întregirea interpuncţiunei şi a foneticei. Scrierea şi ortografia. Ca şi în anul precedent. 15. Referentul continuă cu cetirea ma­terialului din limba română pentru anul VI de şcolă. La discuţia asupra acestui material iau parte dnii: Ioan Darin, Ioan Braju, Vasile Muntean, loan Muntean, Nicolae Oncea sen., Iosif Aron, Anasie Bârsan, Aurel Popovici, Virgil Bude şi loan Vătăşan. Conferenţa statoresce pentru anul VI de şcola următorul material: Cetirea. Ca şi în anul trecut se va lua cetirea fluentă şi estetică, cu scop de a lărgi tot mai mult cercul cunoscinţelor. Analizarea pieselor de cetire cu privire la conţinut şi la formă. Scoaterea ideilor principale şi îmbrăca­­rea lor în formă plăcută şi corespunzătoare. Exerciţii de declamare. Gramatica. Repeţirea întregului material percurs în anii precedenţi, cu dese analize verbal şi în scris. TELEGRAFUL ROMAN Adevăratul drept al clasei muncitorilor e dreptul de întruniri şi libertatea de presă. Cum stăm în aceasta privinţă ? — se întrăbă oratorul. „In starea de asediu secretă, în stare escepţională, creată de guvernul din trecut şi nesistată de guvernul actual. Refe­­ritoriu la dreptul de întruniri fostul ministru Perczel are o ordinaţiune din 1898. A revo­­cat’o doar’ Coloman Széll? In 1878 Szilágyi declarase în dietă, că regularea dreptului de întruniri prin ordinaţiuni ministeriale e de­făimarea constituţiunii. Şi Perczel a introdus totuşi sistemul concesiunii întrunirilor.“ Enu­mera mulţime de caşuri, în cari autorităţile au interzis întrunirile pe motive ridicole, — apoi continuă : „Dacă necontenit lipsim astfel clasa muncitoare de drepturile ei, ce ’i dăm în schimb pentru ele? Cum am pute­atunci cu suflet curat pretinde dela ea, să nu fie ne­­mulțămită?“ Infiereaza maltratările gendarme­­resci, de cari amintesc o mulțime de caşuri, restringerea libertăţii de presă, etc. şi declară la urmă, că nu votează budgetul. In şedinţa de alaltăeri a vorbit şi mi­nistrul-president Széll, care după­ ce a re­flectat lui Kossuth apărând transacţia de la 67, s’a ocupat de năsdrăveniile din discursul lui Komjáthy (la care noi am reflectat în primul din numărul de alaltăeri), declarând că da, el — ministrul president—voesce pace cu naționalitățile, căci acesta o pretinde in­teresul desvoltării statului ungar (ori magiar?) Dacă ar fi să asculte de Komjáthy, atunci statul s’ar pune în cearta cu toţi, prin ce şi-ar paralisa desvoltarea. Referitor la regularea dreptului de în­truniri promite disposiţiuni legale. Reprobă şi el abusurile de putere ale gendarmilor şi le va şi pedepsi, instituţiunea gendarme­­riei însă o ia în apărare. Aprobarea statu­telor a denegat’o numai acelor reuniuni şi societăţi, despre cari s’a convins, că urmă­resc alte scopuri (?), nu cele indicate în statute. Asemenea şi cu privire la colectele publice, numai acele le-a oprit, referitoriu la cari a aflat, că se urmăresce cu ele înşe­larea publicului, etc. sufletul acelor brute, acum când sunt scoşi pentru totdeuna din rândurile oamenilor oneşti. Acum, când din tot visul lor de sălbatici văd că nu li-a mai rămas nimic, că au fost amă­­giţi şi că înainte li­ se deschide ocna întune­­cosă şi temniţa udă, nu se vor fi gândind ei şi toţi patrioţii lor, cari vor fi cugetat ca ei, ce mare nerozie au făcut, ce crimă stupidă, punând­u-se în vrăjmăşie cu un po­por cu care trăiau în bună pace şi de pe urma căruia numai foloase au tras ? Şi, dacă mintea li-o fi atât de întune­­cosă, în­cât nu ar putea cuprinde acest gând de căinţă, instinctul, glasul naturei, a scos acel strigăt: Tráiésca Regele­­ „Tráiéscá Regele“ însémná însă, eşti din gura lor, tráiéscá ţara románéscá, traiéscá acest popor care i-a liberat, i-a ocrotit şi i-a iubit ca pe nişte fraţi, pe când ei în loc de dragoste i-au arătat ură, în loc de recu­­noscință i-au dat drept răsplată a bunătaţei lui uneltiri la viaţa Regelui şi prin uciderea unui fiu preţios. Odinioara un mare patriot bulgar a ofe­rit Regelui Carol coroana principatului bul­gar . Regele nostru n’a primit. Peste câţi­va ani la viaţa aceluiaşi rege bulgarii atentau, atunci când aveau mai multe cuvinte să-i bine­cuvinteze. Ore nici după demascarea, de justiție, a lui Sarafoff, poporul bulgar nu va reveni la sentimentele pe cari trebue să le aibă? Osândiții au strigat: Traiesc! Regele! Stri­gătul acesta ar trebui să fie repetat de tot poporul bulgar, ca o ispășire a conduitei lui vinovate, pe care a avut-o în ultimul timp. Dar’ aceasta n'ar putea-o face de­cât un popor civilisat, și bulgarii nu vor să trece drept atare. („Apărarea Națională“) * ministru al domeniilor a luat hotărârea să impună proprietarilor de fabrice respectarea legilor ţărei. A decis să retragă avantajele legei industriale tuturor acelora cari nu în­­trebuinţiază lucrători români în atelierele şi fabricele lor. Din România „Traiesca Regele“. Aşa se spune că ar fi strigat condamnaţii bulgari în momentul când, trebuind să plece la temniţe şi ocne, preşedintele Curţei li-a recomandat să se poarte bine, căci în caşul acesta M. S. poate că-i va graţia. Alujind de graţiare, miserabilele unelte ale lui Sarafoff ar fi strigat „Tráiéscá Regele !“. „Tráiéscá Regele !“ au strigat fiarele cari au ucis pe Mihăileanu şi pe Fitowski şi urziau un complot împotriva vieţei M. S. Regelui. A strigat „Traiesca Regele!“ până şi stîrpitura schiloda Bogdanoff, care îşi luase „mărâţa“ sarcină de a esecuta odiosul plan. Nu ştim dacă o schintee luminoasa de trezire a consciinţei, dacă o căinţă s’a ivit în * Membrii arbitriului. In sensul §­lui 23 al convenţiei despre aplanarea conflictelor internaţionale, România a numit membri la tribunalul de arbitriu din Haga pe dd. Tleo­­dor Rosetti, fost ministru-president, Eugen Statescu, fost ministru de justiţie, Calinderu, fost jude la Curtea de cassație, și Lahovary. * In interesul lucrătorilor români. Există o lege încă din 1884, prin care se impune întreprinzătorilor străini, ca cel pu­țin 50°­0 dintre lucratorii de lipsă să fie an­gajați dintre lucrătorii români. Acăstă lege a fost forte puțin respectată până acum, aşa că atelierele şi usinele erau pline cu lucrători aduşi de prin ţăra întreprinzătorilor, în timp ce lucrătorii români, în lipsă de lucru, tre­buiau se lupte cu miseria. In fine actualul Misiunea lui Krüger. Alaltăeri a plecat din Köln presidentul Krüger direct la Olanda. Referitor la retuşul împăratului Wil­helm de a-l primi în audienţă, se telegra­­feza din Bruxella, că consilierul delegaţiune Cirski în conversaţia avută cu Krüger ar fi zis, că motivul neprimirii e omisiunea de a fi făcut întrebare în privinţa aceasta încă îna­inte de plecarea la Berlin. I-a declarat apoi că mai târziu, când împrejurările vor permite, împăratul îl va primi bucuros, dar­ visita are să fie de caracter privat numai, pentru­ că nici vorbă nu poate fi, ca Germania se mijlo­­ceasca pacea. Tot din Bruxella se raporteaza, că în­tră agența diplomatică de acolo a Transva­­alului și întră Livadia decurg tratative pen­tru­ ca Krüger să de primit în visită la țarul. In acest scop secretariul Leyds zilele acestea va călători la Livadia. * Răsboiul Burilor. Agența Reuter ra­­porteaza din Durban dtp 29 Novembre, că cincizeci călăreți buri au suprins un sat de lângă Ladysmith şi l’au jefuit. Unul dintre cei păgubiţi a mers la Ladysmith şi a ra­portat, că se mai află în împrejurimi încă şi o altă ceată de Buri. Aceeaşi Agenţă raporteaza din Grahams- I town (Capland), că Mercuri dimineața s’a ob-Un nou debuşeu. Cetim în „Ap. Na­ţională“, că un anume Köer, representant al unei mari case comerciale din Olanda, a visi­­tat mai multe localităţi din ţară, cu scop de a pune la cale un esport de carne de rî­­mători. Zilele acestea dl Keer se afla la Tur­­nu-Severin, unde intrând în tratative cu mai mulţi proprietari de rîmători s’a ajuns deja la înţelegere pentru aranjarea unui esport de 15.000 kilograme de carne. Revistă esternă Alianţă sârbo-bulgară. „Vecernia Posta“ ziariu semioficios al guvernului bulgar, raportază că întră guvernul bulgar şi cel sâr­besc s’a încheiat înţelegere cu privire la afacerile din Macedonia, înţelegerea ar fi să se refereasca la urmatorele trei puncte, pe cari le dăm după „Epoca“: 1. Bulgaria şi Serbia se obligă să lu­creze în deplină înţelegere, ca Macedonia şi Serbia-Veche (cuprinzându-se şi Sangiacul Novi-Bazar) să capete autonomie, care să fie garantată și de Sultan și de marile Puteri. 2. In cașul în care s’ar permite popu­lației Macedoniei să-și aleaga pe viitorul gu­vernator, aceasta alegere să se facă printr'un plebiscit. In tot cașul, când Macedonia va fi alipită Bulgariei, aceasta se obligă să susție Serbia în alipirea Vechei­ Sârbii. 3. In cazul în care o a treia Putere ar încerca ştirbirea integrităţii Macedoniei sau a Sârbiei-Vechi, cele două state contrac­tante se obligă să se opună cu toate pute­rile lor. Semioficioasa bulgară mai ştie să spună, că diplomaţia rusească din Sofia și Belgrad protejeaza acest proiect de alianță. «

Next