Telegraful Roman, 1900 (Anul 48, nr. 1-146)

1900-10-14 / nr. 115

3. La 2 ore p. m. continuarea discuţiei din anul trecut asupra temei dată de ven. consistoriu: „Ce observăm­, eventual ce de­fecte s’au ivit în praxă cu privire la planul de învăţământ cuprins în partea XIII §§ 95—99 al normativului şcolar, votat de sino­dul archidiecesan în sesiunea anului 1882“. — La ordinea zilei: Materialul din limba română pentru anul V. de şcolă. Miercuri în 25 Octombre v. 1. La 8 ore a. m. înv. Nicolae Bârsan din Braşov va ţinea a patra lecţie practică din limba română cu elevii din anul IV. de şcolă. 2. La 10 ore a. m. înv. Nicolae Oancea senior va ţinea a cincea lecţie practică din limba română cu elevii din anul V. şi VI. de şcollă. 3. La 2 ore p. m. continuarea discuţiei asupra normativului şcolar. Constat, că lecţiile practice se ţin cu elevii din anul respectiv fiind de faţă şi ce­lelalte despărţăminte şi că după fie­care dis­curs teoretic membrii îşi fac observările cri­tice, apoi cu majoritate de voturi se enunţă cond­usul conferenţei. Braşov, 15 Octombre, 1900. Dr. Vasile Saftu, comisar consist. Notă: Toţi acei parodii din archidiecesă, cari au primit spre întregire fasiunile pentru întregirea dotaţiunii din vistie­ria statului, sunt şi pe acesta cale pof­tiţi, să grăbăscă cu întregirea lor şi se le promoveze cu posibilă grabă la Vene­rabilul consistoriu. Tot­odată se atrage atenţiunea acelor parochi, cari n’au case parochiale, să fasioneze la cheltueli (B. N­.) şi o sumă corespunzetoare ca relut de cuartir, documentând acăstă pretensi­­une cu document dela primăria comu­nală (magistrat), în care se se accentu­eze, că „parochul nu are casă parochială, ci e avisat la locuinţă privată, a cărei chirie anuală face după referinţele lo­cale şi după media 1893—1897 cel pu­ţin.... coroane“. NOUTĂŢI Sânţirea bisericei noastre patronate din Sibiiu, suburbiul Iosefin. Patronul bisericei noastre din Sibiiu, suburbiul Iosefin, I. P. S. S. Domnul archiepiscop şi metropol­i­toan, convingându-se, că biserica patronată n'a fost de mulţi ani grijită şi reparată, a dispus, ca în timpul verii să se adapteze şi repareze radical atât în lăuntru, cât şi pe din afară. Fiind lucrările terminate, Duminecă la 15/28 octobre a. c. însuşi Inaltpreasfinţia Sa a îndeplinit actul sânţirei asistat de P. Sa domnul archimandrit Dr. Marian Puşcariu, protopresbiterul Ioan Papiu, ieromonarhul­­ Maria Simtion. Primim următoriul anunţ tunebral: Pătrunşi de adâncă durere aducem la cunoştinţă tuturor consângenilor, amicilor şi cunoscuţilor dureroasa perdere a preaiubitei şi neuitatei soţie, mamă, socru, soră, bunică, cumnată şi mătuşe Maria Simtion născ. Prentes preotesa gr.-or., care după scurte şi grele suferinţe, împărtăşită fiind cu sfintele taine, a adormit în Domnul în etate de 56 ani, după o fericită viaţă conjugală de 38 de ani. Duminecă, în 15/28 octobre la 10 ore a. m. Osemintele neuitatei defuncte se vor aşeza spre eternul repaos în cimiterul bisericei lo­cale gr.-or. din Suburbiul Iosefin, Marţi în 17/30 Octombre la orele 2 p. m­. Fie-i ţerîna uşoră şi memoria binecuvântată! Sibiiu, 16/29 Octobre 1900. Familia jalnică. f Carolina Andreica n. Palade, soţia fostului tribun în 1848 Mihail Andreica, a răposat Luni (22 Octobre n.) în etate de 63 ani. înmormântarea i­ s’a făcut Mercuri în cimi­­teriul gr. or. din Câmpeni. f Nicolae Hermann. In 21 August stil vechiu a trecut, după lungi şi grele suferinţe la cele eterne parochul gr. or. Nicolae Hermann din Masca în etate de 56 ani, dintre cari 28 ani împliniţi în via Dom­nului. II jelesc: tatăl seu, Teodor Hermann, paroch gr. pr. emeritat, soţia şi 4 orfani, în­mormântarea s’a făcut în 22 August v. prin protopresbiterii Samuil Cupşa din Cupşeni şi Teodor Hermann din Dees asistaţi de 5 pa­rodii şi încungiuraţi de întregul popor din comună şi de număroşi inteligenţi dimpregiur. — Frumoasa cuvântare funebrală ţinută de protopresbiterul Teodor Hermann al Deesului, a stors lacrimi din ochii tuturor celor presenţi. In veci pomenirea lui! ■* Turburâri noue în Corneareva. „Tribunei“ i­ se teledrameza din Lugoş că în comuna Corneareva se află concentraţi peste Ştiri din România. Eri şi-a serbat princesa Maria a 25-a aniversare a nascerii. —• In ministerial de esterne se lucră la tra­ducerea actelor instrucţiunii în afacerea com­plotului bulgar, spre a fi trimise la Sofia. — Mercuri a sosit în portul Galaţi statua lui Mircea cel Mare, destinată ca monument la Tulcea. — In 27—28 Octobre n. s’a ţinut în Bucureşti marele congres al meseriaşilor. — Esplorările petrolifere ce se fac în judeţul Bacău au dat resultate admirabile. In urma sondajelor făcute de specialişti, s’a format convingerea, că Moldova e foarte bogată în petroleu şi că în general producţiunea de acolo va fi cu mult superioră celei din Mun­tenia. — In cestiunea monumentului lui I. C. Brătianu juriul n’a aflat deplin corespun­zător condiţiunilor nici unul dintre proiectele presentate la concurs.­­ Cu ocazia studierii proiectului privitor la monopolul cârcimelor s’a constatat, că în comunele rurale sunt peste 23.000 de cârcime. Acestea, prin în­fiinţarea monopolului se vor reduce la cel mult, 12.000. Din monopol guvernul speră să realizeze un profit de aproape 12 milioane anual. — Comuna București a primit îndem­­nisare să contragă un împrumut de 500.000 lei. împrumutul se va face prin intermediul casei Marmorosch et Blank. * Un învățător vrednic. Din Moşniţa (lângă Timişora), se scrie că la stăruinţele învă­­ţătoriului George Caba, care abia de un an e învăţătoriu acolo, s’a înfiinţat o reuniune de cântări, care a şi obţinut deja aprobarea statutelor. După introducerea în noul seu post, învăţătoriul a adunat pe săteni şi tine­ri de soră de soră la şcollă, întrunindu-i în cântări bisericeşti şi lumesci şi astfel îndem­­nându i la înfiinţarea reuniunii de cântări. Tot la stăruinţa învăţătoriului s’a arangiat o petrecere din al cărei venit să se pună lasă la înfiinţarea unei biblioteci poporale, reali­­zându-se în acest scop un profit de 80 coroane.*­iosei amintiri a divului Traian, ca şi cu un glas profetic după viforese şi puternice acla­­maţiuni de „Urlan, ne-am descoperit capetele şi cu lacremile în ochi am intonat imnul bardului naţional, —preot deşteptării noastre — „Deşteptă-te Române!“ Traian prin legiunile lui „ex toto orbi romano“ a dat fiinţă descălecării poporului român. Din descălecarea aceasta săvârşită prin „domita Dacia“ s’a închiegat apoi în decursul veacurilor la Dunărea de jos poporul român, or regele Carol prin înţelepciunea şi vitejia sa a făcut să se redeştepte vulturii romani de odinioara pe câmpiile Plevnei. Mu­­sica esecută marşul: „ Trăiască Regele dom­­nitoriul României. Iată şi te­stul tabelei, ce se află pe o lespede de piatră: IMP. CAESAR DIVI NERVAE F. NERVA TRAIANUS AUG. GERM. PONTIF. MAXIMUS TRIB. POT. IUI PATER PATRIAE COS. IUI MONTIS L .. HAN .... BUS SUP... AT... E... Şi să nu credeţi, că nu îngrijim noi de tabela aceasta. Am dato în grija unui sârb, care tocmai îşi frigea în mijlocita ei apropiere nesce­pesci prinşi în Dunăre. Nu şi prea bate el capul cu tabela; o afumă cât poate. Trecând mai departe, pe malul stâng dăm de 2 tabele întru amintirea lui Veterani, a cărui aniversare de o sută de ani s’a ser­bat din partea foştilor grăniţeri militari în anul trecut. In apropierea acestora tot pe malul stâng aflăm în munţii cei sălbatici trei spelunci präpastiese, ce serveau cruciaţilor în espediţiunile lor drept locuri de refugiu contra musulmanilor păgâni. Tot pe malul stâng şerpueşte un drum frumos de ţară. E drumul „Ştefan Széchenyi“, construit sub imediata priveghiere a acestui generos bărbat de stat. Pe o lespede de pia­tră aflăm urmatorea inscripție gravată cu li­tere de aur: „Széchenyi emlékének a magyar mérnök-és épitészegylet. 1885”. Aci într’o spe­luncă era culină, iar la 15 metri în depărtare într’altă pesceră era dormitoriul lui Széchenyi. Dela satul românesc Dubova se încep pădu­rile şi munţii cu codrii de brazi ai „Comu­nităţii de avere”, odiniară proprietate esclu­­sivă şi ferită de ingerinţă străină a grăniţe­­rilor români. Aici aflăm nesce clădiri, cari serveau drept cancelarii ale regimentului româno-banatic Nr. 13., astăzi proprietatea dlui Popovici din Orşova. Intrăm acum într’o strâmtere a Dunării, de o dimensiune de 6 jum. chilometru, iar­ după aceea dăm de defileul „Cazan“ unde alina Dunării formăză un lărgământ rotund de o lăţime considerabilă, în forma unei căl­dări. Jur împrejur se întind apoi falnicii munţi stâncoşi. Faţă, în faţă stau doi munţi de aceeaşi mărime şi formă, sunt „Munţii frătaţi — Die Brüdersberge“. Până aci ni-a fost drumul spre Dunăre în sus. Vaporul face pe nesimţite un gran­dios semicerc şi ne întoarcem ărăşi spre Or­şova. In timpul acesta am luat prânzul, care ce am putut. Cei bocotani în restaurantul vaporului consumau mâncări şi beuturi scumpe­­ la carte, or cei mai subţirei la chimir se îmbiau frăţesce cu şuncă, brânză şi salami „din traistă“. Dar’ cui îi mai şi venea să mănânce ? De dragul glumeţului G. Novacovici, fost tu­­rist — acum în disponibilitate, — uitai de toate. Şi se punea băiatul în fruntea lăutari­­cilor, şi nu lua el violina, şi nu trăgea el la doine, de-ţi rupea inima ! Mi-am zis în mine : „Tiner ce pribegesci acum prin largă lume, nu despera; dacă nu cu altceva, tu şi cu vi­dra ’ţi poţi câştiga pânea şi să fii de folos neamului!“ Şi aşa în glume şi în cântări am ajuns uraşi în faţa Orşovei, De la Orşova pe Dunăre în jos. Percurgând calea pe Dunăre în jos, vaporul mergea cu mult mai repede. Pe la­ orele 1 şi jumătate am ajuns în faţa in­sulei Ada-Kaleh. E o insulă turcască, as­tăzi pusă în administraţia Austriei, încă de pe timpul Măriei Teresia. O companie de infanterişti din Biserica­ albă ţine paza cuve­nită. Insula represintă o Turcie în miniatură. Zidurile cetăţuiei în parte ruinate. Ajungând pe mal, turcomani osoşi ne îmbiau să re cumpărăm struguri, tutun, rachat şi altele. Intrând în interiorul insulei am dat de neşte străduleţe mici şi înguste, pline de prăvăliuţe cu marfă adusă din Orient. La răspântii erau cafenele. Am luat o cafea turcescă cu „caimac*, un vin de Negotin, mi-am cumpărat un ciubuc şi mi-am umplut sînul şi buzunarele paltonului cu tutun fin de contrabandă. Fratele Valeriu Milea din Tilişca ’şi făcea haz din schimba­rea aceasta radicală a periferiei; sămânam cu un cantor venit de la pomană. Am visitat gramia turceasca, un edificiu vechiu acoperit cu şindile. La un colţ al coperişului se ri­dica un fel de clopotniţă, de unde dervişul cu glasul răguşit chiamă pe fiii lui Ismail şi ai lui Mohamed la rugăciunea lor cătră Alah­ (Va urma) TEL­EGRAFUL ROMAN Dr. Eusebiu Roşea, administratorul parochial Petru Simtion şi diaconii Dr. Elie Cristea şi Demetriu Câmpean. Şi cu acesta ocasiune după ritualele obicinuite şi prescrise I. P. S. S. la finea liturgiei a ţinut poporenilor noştri o cuvân­tare plină de bogate învăţături, îndemnându-i la viaţă morală, la cruţare şi mai ales punân­­du-le la inimă se folosescă şcolele din Sibiiu şi se dec crescere pruncilor, care e cea mai solidă şi mai sigură avere materială şi morală ce le pot da. A povăţuit pe credincioşii noştri să cer­ceteze biserica, să ţină morţiş la datoriile şi legea noastru străbună şi să nu înstrăineze la străini pământul şi casele lor trezite dela moşi şi strămoşi, ori câte ocasiuni admeni­­taare li s’ar oferi, căci moşia vândută şi ajunsă în mâni străine este o perdere naţională ire­parabilă. La actul sânţirei au participat toţi ase­sorii consistoriali, profesorii seminariali, nu­­meroasa intelgenţă din Sibiiu-cetate, elevii se­­minariului nostru, or cântările liturgice le-a esecutat corul elevilor seminariali sub con­ducerea profesorului lor dl Timoteiu Popoviciu. Mângâiaţi în sufletele noastre, că biserica patronată acum renovată şi predată destina­­ţiunei sale, va corespunde şi mai departe intenţiunilor vrednicilor intemeiatori Hagi Constantin Popp, care o a ridicat din temelii la anul 1786, şi că patronul actual bun lucru a făcut când a dispus renovarea ei, ne-am depărtat din casa lui D-zeu cu cuget curat şi întăriţi şi mai mult în dragostea cătră bi­serică şi aşezămintele ei. Poporanul, * treizeci de gendarmi, un detaşament de hon­vezi din Orşova şi alt detaşament de infan­­fanterie din Caransebeş, fiindcă este temere de o nouă revoltă. Preotul comunei, Nistor Brinzeiu, care a ameninţat cu răscularea în­tregului popor, a fost arestat. Protonotarul co­­mitatens Issekutz se află la faţa locului pentru a linişti poporul. Bietul popor! * Nou proces de presă „Tribunei“. Dl A. Balteş, red. responsabil al „Tribunei“, a fost citat pe azi la judele de instrucţie, în causa unui nou proces de presă intentat pen­tru „agitaţie“.* Cununie. Clement Grama, notar cercual în Ileni, şi d­ora Letiţia Maria Grama se vor cununa Duminecă (4 Novembre n.) în bise­rica gr. or. din Reuşor. * Gimnasiu unguresc în Abrud. In legătură cu ştirea, că mica colonie magiară din Abrud a iniciat o mişcare pentru a se cere de la guvern înfiinţarea unui gim­nasiu în Abrud, — se scrie că o deputăţie a umblat deja pe la autorităţile superioare co­­mitatense pentru a cere în acest scop spri­­jin la guvern. Deputăţia—cum se spune — a motivat necesitatea înfiinţării gimnasiului, între altele, cu interesele ideii de stat unitar magiar. In deputăţie erau şi doi Români slabi: notariul Ştefan Paul din Bucium şi primăriul Ioan Goia din Sohodol. * __________________________47? Mine de aur în Caraş-Severin, în hotarul comunei Obreja din comitatul Caraş- Severin, pe moşiile comunităţii de avere a foştilor grăniţeri, s’au aflat bogate vine de aur. Exploatarea a luat-o în arendă întreprinze­­toriul Bach.* Episcopat catolic în Cernăuţi. Cum vestesc ziarele polone din Galiţia, se plănu­­esce înfiinţarea unui episcopat german rom.­­catolic în Cernăuţi. E vorba, ca acest episco­pat să contracareze slavisarea Germanilor din Bucovina. * Censură. In 14 Septembre a. c. st. n. a depus la tabla din Murăş-Oşorheiu censura de advocat cu succes bun Dr. Ioan Şliam şi în 1 Octobre a. c. şi-a şi deschis cancelaria advocaţială în oraşul Dees. — Felicitările noastre!• Pentru cei cari se interesază de Loteria de clasă. Afacerea de schimb na­ţională în Budapesta (Gizelaplatz, Palais Haas) cea mai mare vânzătorie de losuri de clasă în ţară, ofere avantaje însemnate şi o sigu­ranţă deplină. Trimite losuri cu preţuri ori­ginale (şi cu rambursă) fără să compute spese. Pentru avantajele amintite se trec locurile mai tare la institutul acesta; e de recoman­dat deci a-i da ordine cât de curând. * știri mărunte. In Curtici (lângă Arad) graseaza în mare grad febra tifoidă. — In Si­biiu a fost Vineri seara un incendiu în ca­lea Poplacii (Berggase) în curtea mânăstirei călugărițelor. Focul a durat de pe la 5'/a pănă la 8, mistuind un sop. — In Heghig o femeie săracă împreună cu fiica ei de 18 ani săpând țîfă la marginea comunei, gropa s’a surpat și le-a astrucat pe ambele. Fata a murit, car’ femeia a fost scoisă având con­­tusiuni grave. — Dr Andreiu Iile (din Bi­hor) în 22 Octobre a făcut cu succes cen­sura de advocat înaintea comisiunii esaminatore din Budapesta. — Aurel Grozda din Şimand a fost promovat la universitatea din Cluj doctor în sciinţele juridice. —In Şibot(lângă Orăştie) s’a înfiinţat o reuniune de înmor­mântare. Cărţi şi reviste Au apărut: Gramatica română pentru şcollele pri­mare, de Ioan Petranu, profesor. Partea II, pentru cl. IV. Arad, editura autorului. Preţul 60 filed. * Spitalul, revistă medicală, redactată în Bucuresci, de mai mulţi medici. Nr. 18 din 1 Octobre v. are următorul sumariu: Aus­­cultaţiunea obstetricală, de prof. Dr. Kalin­­deru ; Glaucomul cronic, de I. Constantinescu; Un chist al vaginului, de Dr A. Stoenescu; Dări de seamn şi rapoarte. * Călindariul Poporului pe anul comun 1901 (Anul XVI.) Editura Tipografiei, socie­tate pe acţiuni în Sibiiu. Prețul 40 filed.

Next