Telegraful Roman, 1900 (Anul 48, nr. 1-146)
1900-10-14 / nr. 115
3. La 2 ore p. m. continuarea discuţiei din anul trecut asupra temei dată de ven. consistoriu: „Ce observăm, eventual ce defecte s’au ivit în praxă cu privire la planul de învăţământ cuprins în partea XIII §§ 95—99 al normativului şcolar, votat de sinodul archidiecesan în sesiunea anului 1882“. — La ordinea zilei: Materialul din limba română pentru anul V. de şcolă. Miercuri în 25 Octombre v. 1. La 8 ore a. m. înv. Nicolae Bârsan din Braşov va ţinea a patra lecţie practică din limba română cu elevii din anul IV. de şcolă. 2. La 10 ore a. m. înv. Nicolae Oancea senior va ţinea a cincea lecţie practică din limba română cu elevii din anul V. şi VI. de şcollă. 3. La 2 ore p. m. continuarea discuţiei asupra normativului şcolar. Constat, că lecţiile practice se ţin cu elevii din anul respectiv fiind de faţă şi celelalte despărţăminte şi că după fiecare discurs teoretic membrii îşi fac observările critice, apoi cu majoritate de voturi se enunţă condusul conferenţei. Braşov, 15 Octombre, 1900. Dr. Vasile Saftu, comisar consist. Notă: Toţi acei parodii din archidiecesă, cari au primit spre întregire fasiunile pentru întregirea dotaţiunii din vistieria statului, sunt şi pe acesta cale poftiţi, să grăbăscă cu întregirea lor şi se le promoveze cu posibilă grabă la Venerabilul consistoriu. Totodată se atrage atenţiunea acelor parochi, cari n’au case parochiale, să fasioneze la cheltueli (B. N.) şi o sumă corespunzetoare ca relut de cuartir, documentând acăstă pretensiune cu document dela primăria comunală (magistrat), în care se se accentueze, că „parochul nu are casă parochială, ci e avisat la locuinţă privată, a cărei chirie anuală face după referinţele locale şi după media 1893—1897 cel puţin.... coroane“. NOUTĂŢI Sânţirea bisericei noastre patronate din Sibiiu, suburbiul Iosefin. Patronul bisericei noastre din Sibiiu, suburbiul Iosefin, I. P. S. S. Domnul archiepiscop şi metropolitoan, convingându-se, că biserica patronată n'a fost de mulţi ani grijită şi reparată, a dispus, ca în timpul verii să se adapteze şi repareze radical atât în lăuntru, cât şi pe din afară. Fiind lucrările terminate, Duminecă la 15/28 octobre a. c. însuşi Inaltpreasfinţia Sa a îndeplinit actul sânţirei asistat de P. Sa domnul archimandrit Dr. Marian Puşcariu, protopresbiterul Ioan Papiu, ieromonarhul Maria Simtion. Primim următoriul anunţ tunebral: Pătrunşi de adâncă durere aducem la cunoştinţă tuturor consângenilor, amicilor şi cunoscuţilor dureroasa perdere a preaiubitei şi neuitatei soţie, mamă, socru, soră, bunică, cumnată şi mătuşe Maria Simtion născ. Prentes preotesa gr.-or., care după scurte şi grele suferinţe, împărtăşită fiind cu sfintele taine, a adormit în Domnul în etate de 56 ani, după o fericită viaţă conjugală de 38 de ani. Duminecă, în 15/28 octobre la 10 ore a. m. Osemintele neuitatei defuncte se vor aşeza spre eternul repaos în cimiterul bisericei locale gr.-or. din Suburbiul Iosefin, Marţi în 17/30 Octombre la orele 2 p. m. Fie-i ţerîna uşoră şi memoria binecuvântată! Sibiiu, 16/29 Octobre 1900. Familia jalnică. f Carolina Andreica n. Palade, soţia fostului tribun în 1848 Mihail Andreica, a răposat Luni (22 Octobre n.) în etate de 63 ani. înmormântarea i s’a făcut Mercuri în cimiteriul gr. or. din Câmpeni. f Nicolae Hermann. In 21 August stil vechiu a trecut, după lungi şi grele suferinţe la cele eterne parochul gr. or. Nicolae Hermann din Masca în etate de 56 ani, dintre cari 28 ani împliniţi în via Domnului. II jelesc: tatăl seu, Teodor Hermann, paroch gr. pr. emeritat, soţia şi 4 orfani, înmormântarea s’a făcut în 22 August v. prin protopresbiterii Samuil Cupşa din Cupşeni şi Teodor Hermann din Dees asistaţi de 5 parodii şi încungiuraţi de întregul popor din comună şi de număroşi inteligenţi dimpregiur. — Frumoasa cuvântare funebrală ţinută de protopresbiterul Teodor Hermann al Deesului, a stors lacrimi din ochii tuturor celor presenţi. In veci pomenirea lui! ■* Turburâri noue în Corneareva. „Tribunei“ i se teledrameza din Lugoş că în comuna Corneareva se află concentraţi peste Ştiri din România. Eri şi-a serbat princesa Maria a 25-a aniversare a nascerii. —• In ministerial de esterne se lucră la traducerea actelor instrucţiunii în afacerea complotului bulgar, spre a fi trimise la Sofia. — Mercuri a sosit în portul Galaţi statua lui Mircea cel Mare, destinată ca monument la Tulcea. — In 27—28 Octobre n. s’a ţinut în Bucureşti marele congres al meseriaşilor. — Esplorările petrolifere ce se fac în judeţul Bacău au dat resultate admirabile. In urma sondajelor făcute de specialişti, s’a format convingerea, că Moldova e foarte bogată în petroleu şi că în general producţiunea de acolo va fi cu mult superioră celei din Muntenia. — In cestiunea monumentului lui I. C. Brătianu juriul n’a aflat deplin corespunzător condiţiunilor nici unul dintre proiectele presentate la concurs. Cu ocazia studierii proiectului privitor la monopolul cârcimelor s’a constatat, că în comunele rurale sunt peste 23.000 de cârcime. Acestea, prin înfiinţarea monopolului se vor reduce la cel mult, 12.000. Din monopol guvernul speră să realizeze un profit de aproape 12 milioane anual. — Comuna București a primit îndemnisare să contragă un împrumut de 500.000 lei. împrumutul se va face prin intermediul casei Marmorosch et Blank. * Un învățător vrednic. Din Moşniţa (lângă Timişora), se scrie că la stăruinţele învăţătoriului George Caba, care abia de un an e învăţătoriu acolo, s’a înfiinţat o reuniune de cântări, care a şi obţinut deja aprobarea statutelor. După introducerea în noul seu post, învăţătoriul a adunat pe săteni şi tineri de soră de soră la şcollă, întrunindu-i în cântări bisericeşti şi lumesci şi astfel îndemnându i la înfiinţarea reuniunii de cântări. Tot la stăruinţa învăţătoriului s’a arangiat o petrecere din al cărei venit să se pună lasă la înfiinţarea unei biblioteci poporale, realizându-se în acest scop un profit de 80 coroane.*iosei amintiri a divului Traian, ca şi cu un glas profetic după viforese şi puternice aclamaţiuni de „Urlan, ne-am descoperit capetele şi cu lacremile în ochi am intonat imnul bardului naţional, —preot deşteptării noastre — „Deşteptă-te Române!“ Traian prin legiunile lui „ex toto orbi romano“ a dat fiinţă descălecării poporului român. Din descălecarea aceasta săvârşită prin „domita Dacia“ s’a închiegat apoi în decursul veacurilor la Dunărea de jos poporul român, or regele Carol prin înţelepciunea şi vitejia sa a făcut să se redeştepte vulturii romani de odinioara pe câmpiile Plevnei. Musica esecută marşul: „ Trăiască Regele domnitoriul României. Iată şi testul tabelei, ce se află pe o lespede de piatră: IMP. CAESAR DIVI NERVAE F. NERVA TRAIANUS AUG. GERM. PONTIF. MAXIMUS TRIB. POT. IUI PATER PATRIAE COS. IUI MONTIS L .. HAN .... BUS SUP... AT... E... Şi să nu credeţi, că nu îngrijim noi de tabela aceasta. Am dato în grija unui sârb, care tocmai îşi frigea în mijlocita ei apropiere nescepesci prinşi în Dunăre. Nu şi prea bate el capul cu tabela; o afumă cât poate. Trecând mai departe, pe malul stâng dăm de 2 tabele întru amintirea lui Veterani, a cărui aniversare de o sută de ani s’a serbat din partea foştilor grăniţeri militari în anul trecut. In apropierea acestora tot pe malul stâng aflăm în munţii cei sălbatici trei spelunci präpastiese, ce serveau cruciaţilor în espediţiunile lor drept locuri de refugiu contra musulmanilor păgâni. Tot pe malul stâng şerpueşte un drum frumos de ţară. E drumul „Ştefan Széchenyi“, construit sub imediata priveghiere a acestui generos bărbat de stat. Pe o lespede de piatră aflăm urmatorea inscripție gravată cu litere de aur: „Széchenyi emlékének a magyar mérnök-és épitészegylet. 1885”. Aci într’o speluncă era culină, iar la 15 metri în depărtare într’altă pesceră era dormitoriul lui Széchenyi. Dela satul românesc Dubova se încep pădurile şi munţii cu codrii de brazi ai „Comunităţii de avere”, odiniară proprietate esclusivă şi ferită de ingerinţă străină a grăniţerilor români. Aici aflăm nesce clădiri, cari serveau drept cancelarii ale regimentului româno-banatic Nr. 13., astăzi proprietatea dlui Popovici din Orşova. Intrăm acum într’o strâmtere a Dunării, de o dimensiune de 6 jum. chilometru, iar după aceea dăm de defileul „Cazan“ unde alina Dunării formăză un lărgământ rotund de o lăţime considerabilă, în forma unei căldări. Jur împrejur se întind apoi falnicii munţi stâncoşi. Faţă, în faţă stau doi munţi de aceeaşi mărime şi formă, sunt „Munţii frătaţi — Die Brüdersberge“. Până aci ni-a fost drumul spre Dunăre în sus. Vaporul face pe nesimţite un grandios semicerc şi ne întoarcem ărăşi spre Orşova. In timpul acesta am luat prânzul, care ce am putut. Cei bocotani în restaurantul vaporului consumau mâncări şi beuturi scumpe la carte, or cei mai subţirei la chimir se îmbiau frăţesce cu şuncă, brânză şi salami „din traistă“. Dar’ cui îi mai şi venea să mănânce ? De dragul glumeţului G. Novacovici, fost turist — acum în disponibilitate, — uitai de toate. Şi se punea băiatul în fruntea lăutaricilor, şi nu lua el violina, şi nu trăgea el la doine, de-ţi rupea inima ! Mi-am zis în mine : „Tiner ce pribegesci acum prin largă lume, nu despera; dacă nu cu altceva, tu şi cu vidra ’ţi poţi câştiga pânea şi să fii de folos neamului!“ Şi aşa în glume şi în cântări am ajuns uraşi în faţa Orşovei, De la Orşova pe Dunăre în jos. Percurgând calea pe Dunăre în jos, vaporul mergea cu mult mai repede. Pe la orele 1 şi jumătate am ajuns în faţa insulei Ada-Kaleh. E o insulă turcască, astăzi pusă în administraţia Austriei, încă de pe timpul Măriei Teresia. O companie de infanterişti din Biserica albă ţine paza cuvenită. Insula represintă o Turcie în miniatură. Zidurile cetăţuiei în parte ruinate. Ajungând pe mal, turcomani osoşi ne îmbiau să re cumpărăm struguri, tutun, rachat şi altele. Intrând în interiorul insulei am dat de neşte străduleţe mici şi înguste, pline de prăvăliuţe cu marfă adusă din Orient. La răspântii erau cafenele. Am luat o cafea turcescă cu „caimac*, un vin de Negotin, mi-am cumpărat un ciubuc şi mi-am umplut sînul şi buzunarele paltonului cu tutun fin de contrabandă. Fratele Valeriu Milea din Tilişca ’şi făcea haz din schimbarea aceasta radicală a periferiei; sămânam cu un cantor venit de la pomană. Am visitat gramia turceasca, un edificiu vechiu acoperit cu şindile. La un colţ al coperişului se ridica un fel de clopotniţă, de unde dervişul cu glasul răguşit chiamă pe fiii lui Ismail şi ai lui Mohamed la rugăciunea lor cătră Alah (Va urma) TELEGRAFUL ROMAN Dr. Eusebiu Roşea, administratorul parochial Petru Simtion şi diaconii Dr. Elie Cristea şi Demetriu Câmpean. Şi cu acesta ocasiune după ritualele obicinuite şi prescrise I. P. S. S. la finea liturgiei a ţinut poporenilor noştri o cuvântare plină de bogate învăţături, îndemnându-i la viaţă morală, la cruţare şi mai ales punându-le la inimă se folosescă şcolele din Sibiiu şi se dec crescere pruncilor, care e cea mai solidă şi mai sigură avere materială şi morală ce le pot da. A povăţuit pe credincioşii noştri să cerceteze biserica, să ţină morţiş la datoriile şi legea noastru străbună şi să nu înstrăineze la străini pământul şi casele lor trezite dela moşi şi strămoşi, ori câte ocasiuni admenitaare li s’ar oferi, căci moşia vândută şi ajunsă în mâni străine este o perdere naţională ireparabilă. La actul sânţirei au participat toţi asesorii consistoriali, profesorii seminariali, numeroasa intelgenţă din Sibiiu-cetate, elevii seminariului nostru, or cântările liturgice le-a esecutat corul elevilor seminariali sub conducerea profesorului lor dl Timoteiu Popoviciu. Mângâiaţi în sufletele noastre, că biserica patronată acum renovată şi predată destinaţiunei sale, va corespunde şi mai departe intenţiunilor vrednicilor intemeiatori Hagi Constantin Popp, care o a ridicat din temelii la anul 1786, şi că patronul actual bun lucru a făcut când a dispus renovarea ei, ne-am depărtat din casa lui D-zeu cu cuget curat şi întăriţi şi mai mult în dragostea cătră biserică şi aşezămintele ei. Poporanul, * treizeci de gendarmi, un detaşament de honvezi din Orşova şi alt detaşament de infanfanterie din Caransebeş, fiindcă este temere de o nouă revoltă. Preotul comunei, Nistor Brinzeiu, care a ameninţat cu răscularea întregului popor, a fost arestat. Protonotarul comitatens Issekutz se află la faţa locului pentru a linişti poporul. Bietul popor! * Nou proces de presă „Tribunei“. Dl A. Balteş, red. responsabil al „Tribunei“, a fost citat pe azi la judele de instrucţie, în causa unui nou proces de presă intentat pentru „agitaţie“.* Cununie. Clement Grama, notar cercual în Ileni, şi dora Letiţia Maria Grama se vor cununa Duminecă (4 Novembre n.) în biserica gr. or. din Reuşor. * Gimnasiu unguresc în Abrud. In legătură cu ştirea, că mica colonie magiară din Abrud a iniciat o mişcare pentru a se cere de la guvern înfiinţarea unui gimnasiu în Abrud, — se scrie că o deputăţie a umblat deja pe la autorităţile superioare comitatense pentru a cere în acest scop sprijin la guvern. Deputăţia—cum se spune — a motivat necesitatea înfiinţării gimnasiului, între altele, cu interesele ideii de stat unitar magiar. In deputăţie erau şi doi Români slabi: notariul Ştefan Paul din Bucium şi primăriul Ioan Goia din Sohodol. * __________________________47? Mine de aur în Caraş-Severin, în hotarul comunei Obreja din comitatul Caraş- Severin, pe moşiile comunităţii de avere a foştilor grăniţeri, s’au aflat bogate vine de aur. Exploatarea a luat-o în arendă întreprinzetoriul Bach.* Episcopat catolic în Cernăuţi. Cum vestesc ziarele polone din Galiţia, se plănuesce înfiinţarea unui episcopat german rom.catolic în Cernăuţi. E vorba, ca acest episcopat să contracareze slavisarea Germanilor din Bucovina. * Censură. In 14 Septembre a. c. st. n. a depus la tabla din Murăş-Oşorheiu censura de advocat cu succes bun Dr. Ioan Şliam şi în 1 Octobre a. c. şi-a şi deschis cancelaria advocaţială în oraşul Dees. — Felicitările noastre!• Pentru cei cari se interesază de Loteria de clasă. Afacerea de schimb naţională în Budapesta (Gizelaplatz, Palais Haas) cea mai mare vânzătorie de losuri de clasă în ţară, ofere avantaje însemnate şi o siguranţă deplină. Trimite losuri cu preţuri originale (şi cu rambursă) fără să compute spese. Pentru avantajele amintite se trec locurile mai tare la institutul acesta; e de recomandat deci a-i da ordine cât de curând. * știri mărunte. In Curtici (lângă Arad) graseaza în mare grad febra tifoidă. — In Sibiiu a fost Vineri seara un incendiu în calea Poplacii (Berggase) în curtea mânăstirei călugărițelor. Focul a durat de pe la 5'/a pănă la 8, mistuind un sop. — In Heghig o femeie săracă împreună cu fiica ei de 18 ani săpând țîfă la marginea comunei, gropa s’a surpat și le-a astrucat pe ambele. Fata a murit, car’ femeia a fost scoisă având contusiuni grave. — Dr Andreiu Iile (din Bihor) în 22 Octobre a făcut cu succes censura de advocat înaintea comisiunii esaminatore din Budapesta. — Aurel Grozda din Şimand a fost promovat la universitatea din Cluj doctor în sciinţele juridice. —In Şibot(lângă Orăştie) s’a înfiinţat o reuniune de înmormântare. Cărţi şi reviste Au apărut: Gramatica română pentru şcollele primare, de Ioan Petranu, profesor. Partea II, pentru cl. IV. Arad, editura autorului. Preţul 60 filed. * Spitalul, revistă medicală, redactată în Bucuresci, de mai mulţi medici. Nr. 18 din 1 Octobre v. are următorul sumariu: Auscultaţiunea obstetricală, de prof. Dr. Kalinderu ; Glaucomul cronic, de I. Constantinescu; Un chist al vaginului, de Dr A. Stoenescu; Dări de seamn şi rapoarte. * Călindariul Poporului pe anul comun 1901 (Anul XVI.) Editura Tipografiei, societate pe acţiuni în Sibiiu. Prețul 40 filed.