Telegraful Roman, 1903 (Anul 51, nr. 1-142)

1903-10-18 / nr. 115

ortodox, cere ne transpune simţirile în sferele cele mai înalte, la tronul Tatălui ceresc, de unde rata bunătatea şi tot darul se revarsă preste noi. Asemenea acte se îndeplinesc — după putinţă — din partea arbhiereilor, a căror venire în atingere cu poporul, nu numai că dau actului o însămnătate mai mare, ci îm­prejurarea aceasta a fost în toate timpurile cel mai puternic mijloc de olărire a dragos­tei şi alipirii cătră sf. biserică strămoşescă şi sfintele ei aşezăminte. Cu mult dor am aşteptat şi noi credin­cioşii de aici se vedem la aceasta ocasiune în mijlocul lor pe supremul cap al bisericei noastre : Escelența Sa I. P. S. Domn Archiepiscop şi Metropolit loan, al cărui interes faţă de fiii săi sufleteşti de mult a străbătut toate colţurile de Dumnezău scutitei noastre metro­­polii ortodoxe din aceasta patrie. Dorința noastra,din cause binecuvântate, Ed. Sa — pe lângă tot zelul şi abnegaţiunea, cu care îşi îndeplineşte greua chiămare de cap al bisericei — nu ni-a putut-o împlini, ci a autansat cu conducerea acestui act pe Rev. Domn ales. consistorial Mateiu Voileanu, pe lângă asistenţa dlui protopop hractual Ioan Gândea. (Va urma). Conferenţele preoţeşti. Nr. 667/1903 Convocare In sensul disposiţiuuior mai înalte se convoca prin acesta preoţimea noastra din tractul Alba-lulia la conferenţă anuală, care se va tind joi în 6 Novembre st. v. în loca­lul şcolei de la biserica din Alba-lulia-oraş, cu urmatoarea: Ordine de zi: 1. Precis la 9 ore a. m. începerea sf. liturgii cu predică şi invocarea duchului sf. , la care fie­care preot, fără escepţiune, este îndatorat a lua parte. 2. Deschiderea conferenţei prin proto­­presbiterul- president. 3. Cetirea apelului nominal. 4. Comunicarea ordinelor mai înalte, cari privesc ţinerea conferenţei. 5. Tema: „(Jari sunt scăderile cele mai înrădăcinate cu popor şi cu cari mijloace s’ar putea lucra mai cu efect la delăturarea lor ?“ Cu prelucrarea temei se insurcineaza preoţii : Gr. Albu din Geoagiu-sup. şi Candin Suciu din Măgina. 6. Tema: „Compunerea unui plan cro­nologic, care să cuprindă toate obligamintele ofi­ciale ale unui paroch din decursul unui an“. 7. Tema: „Care trebue să fie ţinuta preoţi­­mei noastre în referinţele ei sociale peste tot­u­şi deosebi faţă de preoţimea altor confesiuni“. Cu prelucrarea temei se însarcineaza parochul FI. Rusau din Maien. 8. Tema : „Cami pot fi mijloacele cele mai aplicabile şi mai sigure la stîrpirea concubina­­telor şi reap. căsătoriilor fără binecuvântare bisericescâ?“ Cu prelucrarea temei se însăr­­cinază parochii: Irin­e Iliescu din Stremţ şi Vas. Maxa din Gârbova-sup. 9. Discusiune asupra planului de orga­­nizare a unei societăţi de ajutorare pentru preoţimea şi invecatorimea neatra. Referent parochul loan Brâncu din Cetea. 10. Stat­lirea locului pentru ţinerea proximei conferenţe. 11. Propuneri. 12. Alegerea comisiunii pentru verifica­rea protocolului. Alba-lulia, la 10 Octobre 1903. Ioan Teculescu protopresbiter. NO­U­TAŢI Declaraţiune. Din incidentul in­terpelării făcute de domnul deputat P. Rotariu în congresul naţional-bisericesc în causa par. Mangra, roaia de la Arad nemulțăm­tă cu răspunsul categoric dat în unul nostru penultim, me suspiţio­­neaza, că eu aşi fi „aranjat afacerea in­terpelării“ şi aceasta de­sigur nu „din proprie iniţiativă“. De­şi faţă de oameni ca cei de la numita foaie, cărora nu le este suficientă declaraţiunea solemnă a dlui Rotariu, că din propriu indemn a făcut înter­­pelarea, aşi fi dispensat de a mai răs­punde, totuşi pentru delăturarea ori­cărei bănueli, venită din ori­care parte, de­clar sărbătoreşte, că nu am vorbit cu dl Rotariu nici un cuvânt, nici din propria iniţiativă, nici pus la cale de cineva, în causa interpelării. Tot aşa de neadevărată este şi ştirea dată, că „dl Rotariu a fost oaste la masa I. P. fe­. Sale“. Fapt e, că dsa a fost invitat la masă, dar­ nefiind deplin sănătos, s’a dispensat. Dnul Rotariu a fost la Escelenţa Sa numai o singură dată şi anume după deschiderea congresului dimpreună cu ceialalţi domni deputaţi, când s’au pre­­sentat în corpore înaintea Escelenţei Sale. Acesta e purul adevăr. Unde sunt martorii, cari au vătsut pe dnul Rotariu la masa I. P. S. Sale ? Dr. George Proca. * De la „reuniunea rom. de musica“ din Sib­iu. Mercian şi-a ţin­ut adunarea ge­nerală de est­ an „reuniunea română de mu­sicä“ din Sibiu, sub presidenția dlui Dr. V. Bologa, directorul şcriei civile de fete a „Asociațiunii“. Reservându-ne să dăm despre aceasta adunare raport detailat în numerar următoriu, anticipăm aci resultatul constituirii pe noul an în urd­ǎtoarele: president a fost ales protopresbiterul asesor consistorial Matein Voilean, director de musica , Herman Kirchner, secretari Dr. Tiberiu Brediceanu, secretariul „Albinei“, passsm­ Ioan Rebega, funcţionariu la „Albina“, archivariu Candid Popa, învă­­ţătoriu la şcria de aplicaţie a seminariului Andreian, econom Ioan Silaghi, funcţionariu la eşactoralul consistorial, membri în comi­tet: Nicolae Benţia, funcţionariu la „Albina“, Dr. Aurel Crăciunescu şi Vasilie Stan, pro­fesori la seminarul Andreian. * Hymen. Dr. Eugen Rozvány, candi­dat de advocat în Salonta-mare, îşi va serba cununia în 7 Novembre n. a. c. în Arad cu drăgălaşa d-sora Flora Beleş, simpatica fiică a d­im­notar public reg. Ioan Beleş din Arad. Anastasia Fiso şi Nicolae Păcurariu anunţă serbarea cununiei lor, care se va cele­bra Duminecă, în 19 Octobre st. v. în bise­rica gr.-ort. din Porcești (tractul Avrig). * Douăzeci şi cinci ani director de SC01e. In 213 Octobre şi a serbat dl Iosif Elischer îu bireul de 25 ani de când a fost numit director districtual al şcolelor medii de pe teritoriul districtului sibi­an, între cari şi şchiele noastre medii din Brad şi Braşov. Din prilejul acestui jubileu di Ebscher a fost felicitat din partea tuturor acestor schie, în numele cărora directorul Romnauer (de la şcaia reală din Braşov), în fruntea unei de­­putaţi om i-a predat un album de peste 150 portrete de ale profesorilor de la numitele scrie. După primirea deputaţiunilor s-a dat la „Unicum“ banchet, la care au luat parte vreo 150 persoane.* Nou advocat român. D-nul Dr. Lucian Borda a depus zilele trecute cu frumos succes censura de advocat. De cât suntem informaţi, noul operator al lega îşi va deschide cance­larie advocaţiala aici în Sib­iu. * Statua drului Davila. Duminecă s’a făcut în Bucureşti desvetirea statuei ridicate in memoria generalului Dr. Carol Davila, care chiămat în ţară de principele Ştirbaiu, a rămas omul de încredere şi al principelui Cuza, cum şi al principelui-rege Carol, lu­crând cu buna cunoştinţă la crearea şi per­fecţionarea statului medical în România. Sta­tua e în curtea facultăţii de medicină, re­­presentând pe Davila în mărime naturală, cu faţa spre bulevardul independenţei, şi având pe piedestal în partea din ţaţă inscripţia: „Generalul doctor U. Daviia 1828—1884. Spitalul oştirei din Mihaiu-Vodă. Şcoala na­ţională de medicină şi farmacie. Şcoală vete­rinară. Serviciul sanitar al armetei. Serviciul sanitar al Principatelor­uuite. Asilul Elena Domna. Eforia spitalelor civile. Şcara de surdo­muţi. Facultatea de medicină din Bucureşti. Institutul de chimie, iniţiator, creator. Orga­nisator. 1853—1884“. De partea din dos a piedestalului sunt înscrise numele membrilor din comitetul de esecutivă a­ndicarei statuei, care la palele piedestalului e o cunună de bronz cu urma­toarea inscripţie: „Lui Carol Davila. Recunoscătorii doc­tori şi farmacişti bulgari, foşti elevi ai şcriei de medicina din Bucureşti“. Statua a costat 40.000 de lei, e de bronz, făptură a sculptorului Carol Storck, turnată in atelierele foaiei de arte şi meserii din Bucureşti, care piedestalul e de marmoră. Înălţimea întregei statue face 7 metri. Producţiune teatrală şi petrecere în Ţelna. Comitetul parochial gr. or. din Ţelna (tractul Alba-lulia) invită la producţiunea declsmatorică-teatrală, ce se va arangia Dumi­necă în 19 Octobre st. v. în sala cea mare a realei gr. or. din Ţelna (din in­cidentul sfin­­ţirei acelei scare). Începutul la 6 ore sera. Preţul de intrare la bunăvoinţa on. public, car’ ofertele marininoase se vor curta pe cale ziaristică. Venitul e destinat în favorul şcolei. Programul: 1. „Despre însemnătatea şcolei“, disertaţiune de loan Medrea, st. jurist. 2. „Martea lui Decebal“, de G. Coşbuc, decla­mată de loan Bian, st. jurist. 3. „Idil la ţară“, comedie localizată de Maria Baiulescu. 4. „Pe­ţitorii“, poesie comită de T. Speranţă, de­clamată de Ioan Tulbure, notariu. 5. Dans. * * Corone eterne. Dsora Teresia Pipoş dăruieşte fondului văduvelor şi orfanilor me­seriaşilor români, înfiinţat de „Reuniunea sodialilor români din Sibiu“, pentru odihna sufletului neuitaţilor sei părinţi suma de 2 cor. La acelaşi fond Rachita lui Lazar Stoia dărueşte, în amintirea ginerelui său Alexandru laban, zidari, suma de 1 cor. * Cassarea pedepselor corporale în armata. Baia de pvaiuaţiuni a armatei („Ar­­meeverordnungsblatt“) a publicat zilele trecute un ordin prea inalt, de cuprinsul că cu înce­pere de la 15 Novembre are să fie cassată din întrega armata austro-ungară ori­ce fel de pedeapsa corporală.* „Rem­. română de înmormântare“ din Sibiiu a solvit zilele aceștia ajutorul statutar după al 42-lea cas de moarte întâm­plat întră membrii ei. A­nume moștenitorilor răposatului Alexandru Taban, zidanu, fost membru al numitei reuniuni. * Fondul şcofei de fete în Cluj. Starea „fondului pentru înfiinţarea unei şcofe române de fetiţe în Cluj“, la finea anului 1902 a fost: Percepţiuni pro 1902 cor. 1030-70. Lrogaţiuni cor. 1044-45. Restul pasiv al cassei cor. 13­ 69. Statul activ : Depuneri la bancă (după starea din 30 iunie 1903) cor. 24,059 79. Acţii cor. 2600. Pretensiuni cor. 4,309-99. Compe­tențe diverse 3034 49. Total cor. 34,08427. Statul pasiv al cassei cor. 13 69. Rest activ cor. 34,070-58. Se face acestă publicaţune pe basa­j­ului 15 din statute. — Cl­u­j, la 27 Octobre n. 1903. Pentru comitetul de adm­inistraţiune : Dr. George Rea, cassariu. * Victima fumării în pat. Maşinistul Iacob Mányi din Szol­olnok, in una din se­rile trecute, după culcare şi-a aprins o ţiga­retă, ca să fumeze şi în pat. Adormind însă, a scăpat ţigareta pe tărîţele de lemn din scui­­pătoare, cari aprimjindu-se au produs fum aşa de mult, în­cât nenorocitul Aiaoyi a murit asfixiat.* Ursul — în cursă. In pădurile era­­riale din comitatul Liptó, în apropiere de Podbanszko pădurariul pusese nişte curse de urşi. In una din zilele trecute o cota de vâ­nători abătându-se pe acolo au aurat morăit de urs şi zuruit de lanţ (lanţul cu care cursa era legată de copaci). Apropindu-se au văzut apoi prins în cursă un urs puternic, pe care apoi unul dintre vânători i’a culcat in pământ ca un glonţ ţîntit în cap. Când să -l scoata din cursa, vânători au văruit cu uimire, că ursul începuse să-şi redă piciorul prins, sigur, ca în schimbul piciorului să scape din pinsoare. * Turcul dă, — turcul ia. Pariului „II Piccolo“ din Triest i­ se raportéaza din Bi­talia, că o deputaţiune a creştinilor a fost să se plângă la guvernorul Hilmi paşa contra crudelităţilor pe cari creştinii au să le în­dure de la turci, cum şi de miseria în care au ajuns din causa jafurilor comise de turci. Guvernorul a dispus să se distribue întră creştini ajutoriu câte 2 fonţi turceşti (40—44 coroane) de fie­care familie. După depărta­rea comisiei de pacificare însă turcii au dat năvală asupra creştinilor şi li-au răpit bănişori. * Colecta de noroc Gaedicke. Facem atenţi pe cetitorii noştri asupra inseratului de astăzi al cunos­cutei şi celei mai mari colecte (iaeificke. .Norocul acestei firme este cunoscut pretutindenea, așa că fie­care voește se joace numai la norocosul tiaeificke, deoare­ce de fapt nu trece tragere în care firma aceasta să nu potă arăta unul sau mai multe câștiguri prin­cipale. „România Musicală", revistă de artă și literatură, redactată de Constantin M. Cordo­­neanu şi Iuliu I. Roşea, a apărut (nr. 15 şi 16 de la 15 Septembre şi 1 Octobre) cu următoriul sumar bogat şi variat: Musica în şcollele fran­ceze ; Reforma lui Chaumié, de C. M. Cordo­­neanu; „Vitejia strămoşescă, versuri, de N. Ră­­dulescu-Niger; O dramă chineză. Teatrul Na­ţional : Repertoriul, Deschiderea Stagiunii, Opera italiană, de Rola; Serbările centenarului lui Berlioz, de M. L. B; Cântecele poporale ruseşti, de Cesar Cui. — Serate musicale, de Reta. Corespondenţe: .Paris: Museul Victor Hugo, de L. Hautemulle; Stokholm, de N. Lago ; Rimnicul-Vâlcea, de IR.... Musică de Cameră: „Trio“, de N. Lago, de C. M. Cor­­doneanu. O conferenţă a lui Sarcey. Societatea „Armonia“ din Bârlad, de C. M. Cordoneanu. Cei cari se duc: Maartea artistului Delaunay. Ştiri scurte: Din Străinătate; De peste Car­­paţi; Din Ţară. Diverse. Bibliografie. „Rom. Musicală“ apare în Bucureşti (str. Olteni nr. 46) şi costă 12 lei pe an (pentru preoţi şi învăţători 8 lei). * „Metropolia Românilor orto­­doxi din Ungaria şi Transilvania“, de Dr. Ilarion Puşcariu, archimandrit, vicariu archiepiscopesc. Lucrare valo­­roasă, bine apreciată atât la noi, cât şi în ziarele şi revistele din România, din prilejul apariţiei sale. Se împarte în două părţi: prima parte, pe 23 cale de format 4° mare, conţine un studiu istoric amănunţit, despre reînfiinţarea metropoliei noastre, care a doua, pe 55 cale, conţine o valoroasă colecţie de do­cumente. „Metropolia“ a apărut în editura consistoriului metropolitan şi costă 6 co­roane. Se poate procura de la librăria archidiecesană. (Sibiiu, strada Măcela­rilor nr. 45). * „Convorbiri literare“, redactate sub direcţia profesorului de universitate Ioan Bog­dan, au apărut pe luna Octobre (fascicolul 10, anul de esistenţă XXXVII) cu următoriul sumariu: „Lydda“, roman de Duiliu Zam­­firescu; „Lordul cel mititel“, roman englez, tradus de A. ; „Serbarea de la Putna“, de I. Slavici; „Macedo-românii“, de Dr. G. Aexici; „Tata moş“, schiţă de V. Oniţiu (din „Clipe de repaus“ vol. II, de Sorcovă), apoi poesii şi bibliografie. „Conv. literare“ apar în Bucureşti (în editura librăriei Socaeu et. Co.) şi costă­ pentru Austro-Ungaria 15 coraane pe an. TELEGRAFUL ROMAN Conferenţă înveţâtorescă. „Despăr­ţământul Arad al reuniunii învăţătorilor de la şcolele poporale ort. române din proto­popiatele aradane I—VII“ e convocat la con­­ferinţă pe 7 Novembre st. n. în Arad la şcoala din suburbiul „Párnová“. * Sava Greceanu, viceconsulul României la Budapesta, e transferat în aceeaşi calitate la Berlin, care în locul său la Budapesta e numit Ivan Stavriade, fost până acum secre­­tariu la legaţiunea română din Belgrad. Sănătate bolnavului, putere celui slab! Acesta este devisa lui P. Jurisics, farmacist în Pakracz, ale cărui renumite picături de Pakracz, în urma mi­nunatei puteri de vindecare, au avut în toate părţile lumii cel mai strălucit succes. Efectul minunat al picăturilor de Pakracz îl istoriseşte foarte interesant bătrânul Petru Vidmarics, după cum se vede în chipul inseratului din fara nostra. Recomandăm atenţiunii stimaţilor noştri cetitori inseratul lui Petru Jurisics, farmacist în Pakracz, ale cărui picături de Pakracz din nici o casă să nu lipsiască. Devisa nostră a tu­turor să fie: Sănătate bolnavului, putere celui slab“. Cărţi şi reviste. „Candela“, revistă bisericescă-literară a archidiecesei bucovinene, fascicolul 10 pe Octobre (anul de esistenţă XXII) a apărut cu următoriul sumariu: „Sisteme principale mo­rale-filosofice şi diferite principii morale-filoso­­fice“, de profesorul Dr Emilian Voiutschi: „Cartea Iov, tradusă şi esplicată după textul masoretic*, de Dr. Octavian Onciul (conti­nuare din fascicolii anteriori); „Dogma so­­teriologică, după doctrina bisericei ortodoxe“, de profesorul Dr. Stefan Saghin (continuare din fascicolii anteriori); „Patronatul în bise­rica ortodoxă din Bucovina“, de parochul Di­­mitrie Dan; 25 pagine text rusesc (pentru credincioşii ruteni ai bisericei din Bucovina), apoi comunicări în afaceri pastorale şi notiţe de interes bisericesc. „Candela“ apare în fascicol­ lunari, în Cernăuţi, şi costă 8 coroane pe an. Redactori: Dr. E. Voiutschi şi Alexandru Manastyreki. Birourile redacţiei şi administraţiei sunt în re­­sidenţa archiepiscopască. * „Imnul unirii“, composiţie de Timo­­teiu Popovici pentru cor de bărbaţi, a apă­rut şi se poate procura de la autor: T. Popo­vici, profesor de musica în Sibiiu. Preţul­: 25 fileri. * Posta redacțiunei. Parochului E. D. Cele cuprinse în scri­­soarea trimisă pune-le în discuţie în conferenţă preoţescă a tractului la care aparţini Sfinţia ta. Aceasta e cea mai corectă cale pentru­ ca ideile — bune — depuse în acea scrisoare să poata fi eventual şi realizate la timpul acu. 471

Next