Telegraful Roman, 1904 (Anul 52, nr. 1-141)

1904-01-03 / nr. 1

2 Chlopy. „Magyarország" comentându-l în prim­­articol zice că e revoltă făţişă contra fiinţei de stat a Ungariei, est’ la alt loc, că e „atac neruşinat şi mişelesc contra dreptului istoric magiaru. Sigur, că şi asupra discuţiilor din dietă se va simţi efectul acestui răspuns, de cumva ministrul-president Tisza nu ’l va „respinge* prin vr’un răspuns dat la vr’o interpelare în dietă. Anul­ nou în Sibiiu. In contrast cu alte înmormântări, la cari­tatea şi plângerea e nota ca­racteristică, — pentru­ că plângem per­­derea celor iubiţi şi scumpi nouă, pe cari în viaţa pământască nu -i mai re­vedem, înmormântarea anului, de re­gulă se face cu alaiu şi veselie. Pen­tru­ că locul celui înmormântat îl ocupă imediat altul, tinăr-bujor, de care toţi lagă speranţe, pe care toţi îl privesc ca aducător de bucurii mai multe, de resultate mai mari în truda omenirii întru realizarea scopurilor vieţii, şi ast­fel bucuria sosirii noului an cade şi asupra înmormântării celui vechiu. Credincioşi acestei datine, proprie tuturor popoarelor, de a înmormânta cu veselie anul vechiu, membrii societăţii române din Sibiiu încă au făcut în­mormântare cuvenită anului mort şi veselă primire celui nou-venit. In aju­nul anului nou adecă s’au întrunit la petrecere socială în sala mare de la „Unicum“. * Dar’ intrarea în nou an nu e nu­mai prilej de veselie, ci şi de serioase meditaţiuni asupra resultatelor muncii prestate în anul trecut şi asupra mij­­loacelor şi modului de continuare a ei în anul nou început, fie a particularilor, fie a corporaţiunilor. Din aceste consi­­deraţiuni deci, anul nou e prilej şi de felicitări reciproce pentru resultatele străduinţelor din anul vechiu, şi de do­riri de bine întru obţinerea de cât mai liste UI­SD!j)-n!)!!.------­Acest prilej l’a avut ori în vedere şi inteliginţa sibiană română, când după serviciul divin s’a presentat la Esc. Sa Inaltpreasfinţitul archiepiscop şi metro­­polit al nostru loan, asesorii consisto­riali, profesorii de la seminariul teolo­­gic-pedagogic, cei de la şcolla de fete a Asociaţiunii, advocaţi, funcţionari, etc. sub conducerea Preacuvioşiei Sale dlui archimandrit şi vicariu Dr. Ilarion Puşcariu, care în numele tuturora a felicitat pe Esc. Sa prin următorea cuvântare: Esc. Vostră, Înaltpreasfinţite Domnule Archiepiscop şi Metropolit! Ne luăm voie a ne presenta astăzi, în ziua primă a anului nou, pentru a ne desco­peri simţămintele noastre de adâncă stimă şi veneraţiune şi a Vă pofti An nou fericit ! Pentru de-a satisface cunositatea mul­tora, cari ar dori să ştie cine a participat la acesta petrecere, dau aici o listă de sigur că mancă. Au fost presente doamnele: Miţi Barbu, Ida Breban, Bardosy, Valeria Dr. Beu, Leontina Bunea (Braşov), Maria Cosma, Irina Fincu, Henteşiu, Elena Isac, Eleonora Dr. Lemeny, Ana Dr. Moga, Muniu Ureche, Maria Con­stantin Pop, Victoria Popovici n. Joandrea, Hersilia Vătăşan. Dşarele: Aurelia, Olivia, Eugenia Bardosy, Eleonora Borcea, Lucreţia Benţia, Hortensia Cosma, Octavia B. Colbasi, Livia, Maria şi Nora Lemény, Virginia Mă­­celariu, Cornelia Man, Zina, Jeni, Rica şi Lia Moga, Veturia şi Cornelia Muciu-Ureche, Veturia Papp, etc. Terminând acest scurt raport, sub im­­presia momentelor plăcute, reîntinerit în inimă şi minte, întărit şi învioşat cu învioşarea ce o găsim la eroii legendari ai neamului nostru esclam: Bine ai venit an nou! Să aduci în noi şi in nemul nostru viaţă şi puteri noue. Cu acăstă urare întrăm în anul nou cu dorul nesăţios de viaţă şi activitate mai mă­­nosa, zicându ne unul altuia, an nou fericit. Epurel, Inultpreasfinţite! Intrarea într’un an nou este o pasiune a reprivi asupra celor trecute şi a conclude la cele viitoare pe cât ajunge mintea omenescă. Anul­ nou ne dă incident a cugeta asupra îm­prejurărilor favorabile şi nefavorabile ale vieţii, de unde ne convingem, că viaţa numai aşa î şi are preţul ei, numai aşa este plăcută şi fericită, dacă se legă de ea anumite idealuri, cari singure numai sunt în stare a-i da un farmec şi a avânta spiritul omului spre fapte nobile şi măreţe. Poporul român încă ’şi are idealurile sale, cari în mijlocul greutăţilor ce are se suporte ’i îndulcesc vieţa, ’i înalţă moralul şi ’l fac capabil de o cultură mai înaltă. Intre idealurile poporului român sunt acelea ce i­ le dă religiunea strămoşască, adecă credinţa, dragostea şi nădejdea, cari conduc la idealul cel mai înalt, la cunoştinţa de Dumnezeu. Provedinţa divină a chiămat pe Inaltpreasfinţia Vostră la înalta posiţiune ca cap al bisericei române ortodoxe din Ungaria, ca să cultivaţi în poporul român numitele virtuţi creştineşti şi prin ele să fi câştigaţi fericirea temporală şi cea eternă. Inaltpreasfinţia Vostră într’un timp îndelungat ca archiereu al bisericei ro­mâne cu sfinţenie, zel şi devotament apostolic, cu cuvântul şi cu fapta aţi propagat religiunea şi prin religiune adevărata cultură la poporul român. De aceea noi, spre binele bisericei şi al neamului românesc Vă poftim astăzi, ca Dumnezeu să ne lungiască firul vieţii sănătos şi fericit întru mulţi ani! La aceasta frumoasa cuvântare ur­mată de însufleţire „să trăiască!“, Ex­­celenţa Sa a răspuns urmatoarele: Vă mulţămesc cordial, mult stimaţilor domni şi fraţi, pentru binevoitoarele felicitări ce-mi adresaţi şi la acesta ocasiune, asigurân­­du-vă că ele îmi sunt cu atât mai preţuite, cu cât că şi în acestea văd manifestarea dra­gostei Dtre câtră mine şi prin mine şi cătră biserica nostră naţională. Dacă în trecut am ajuns a realisa o modestă parte din problemele nóstre şi ? "o mai tot apropia de justele nóstre dor.dv.­. o tinse de dl antevorbitoriu, avem s’o mulţămim şi pe acesta dragostei ce a domnit întră i­e­şi fit lucrările­­noastre.— - ■ ~ ^ "Br Astfel dar’ eu nici la aceste resultate modeste nu-mi pot atribui alt merit de cât acela de a fi contribuit împreună cu Dtre la ui. varea dragostei dintră noi, ceea­ ce est şi o datorinţă a mea. De aceea vă şi rog, nu numai să-mi pă­straţi şi pe viitor cu aceeaşi dragoste, precum vi-o voiu păstra şi eu, ci să o şi cultivăm îm­preună în măsură tot mai mare, atât pentru­­ca să înaintăm tot mai mult în cele bune şi folositoare şi întru a ocupa loc tot mai onorific în societate, cât şi pentru a întimpina fără pericol cercările şi curentele timpului, cărora este espusă şi biserica nostră cea vie. In­firmă speranţă că şi Dtre sunteţi in­spiraţi de asemenea convingeri, Vă implor şi eu Dtre anul nou 1904 şi încă mulţi ani fe­riciţi de la bunul Dzeu. „ Irăiescu­“ însufleţite şi repeţite au urmat părinteştilor cuvinte ale Esc. Sale, care cu afabilitate şi dragoste părin­­tescă s’a întreţinut cu fie­care. De la Esc. Sa societatea a mers la locuinţa Preacuvioşiei Sale dlui vi­cariu, unde Preacuvioşia Sa dl proto­­sincel Dr. E. Roşea în termini precişi şi în o formă foarte plastică apreciind resultatele şi meritele Preacuvioşiei Sale, câştigate în activitatea sa laboriosă pe teren public, bisericesc şi literar, în numele membrilor premiului consisto­rial, profesorilor seminariului şi al nu­mărului considerabil de inteligenţă şi urază an nou fericit, viaţă îndelungată spre binele bisericei şi neamului nostru. Preacuvioşia Sa de vicariu adânc emoţionat mulţămeşte tuturor pentru felicitările ce i­ s’au adus prin cuvintele elocvente şi călduroase ale Preacuvioşiei Sale Dr. Roşea. Doreşte, ca anul cel nou să fie pentru toţi un an de mu­­ţămire şi fericire, mai pe sus de toate, ca bunul Dzeu să ’i dăruască pe toţi cu sănătate şi putere spre a putea fie­care resolva norocos problemele vieţii faţă de ai săi, de familiile lor, faţă de societate, de biserică şi de neam. In deosebi — zice Preacuvioşia Sa — bi­i­­­­nele bisericei şi fericirea poporului no­stru, prin înaintarea lui în cultură, tre­­bue să fie idealul nostru cel mai înalt şi ţinta activităţii noastre. Spre a se realiza acesta, este de lipsă, ca precum pănă acum, aşa şi de aci nainte să esiste întră noi relaţiunile amicabile, să stăm în frăţâscă alianţă şi să lucrăm cu puteri unite, în perfectă bunăînţe­­legere. Doreşte tuturor an nou fericit. Repeţite „tráescá!“ urméaza fru­­moasei alocuţiuni a dlui vicariu. Au urmat apoi felicitările la di­feriţi fruntaşi ai societăţii. De încheere amintim, că din pri­lejul Anului­ nou au făcut cri visită de felicitare Esc. Sale şefii tuturor au­torităţilor civile şi militare, însoţiţi de număroşi membri ai respectivelor au­torităţi, dorindu-i mulţi ani fericiţi. TELEGRAFUL ROMAN Pentru catedrală. La colecta pentru zidirea cate­dralei au mai intrat urmatoarele contri­­buiri: I. Pe lista parochiei Ciceu- Poieni (trac­­tul Dej) de la următorii creştini: preotesa Var­vara Sghiarteu, în amintirea mamei sale Pe­lagia şi a ficei sale răposate Lucreţia, 20 co­­roane; Atanasie Ştir­­. Scridon, 10 coroane; George Berinţan, prinoariu, 5 coroane ; Nicolae Berinţan, 4 coroane ; Gavriil Sighiarteu şi Nistor Ştir, câte 2 coroane; Dumitru Berinţan, 1 co­róana; câţiva cu contrbuiri în sume sub 1 co­róana, care din colecta de bucate a resultat suma de 7 coroane 75 filed. De tot 52 coroane 75 fileri. II. Pe lista parochiei Livezeni (tractul Haţeg) de la: Dumitru Sporea, 5 coroane; Ion Vornica Iona, Voica Belei şi Dumitru Ilma Rus, câte 2 coroane; Vasilie Belei, Voinese Petru, Dumitru Stoica I. Duţ, Dumitru Tverci (?), Ion Ghelan al Dumerii şi Dumitru Neagu câte 1 coroana; alţi patru cu oferte în sume sub 1 coroana. De tot 18 coroane 20 fileri. III. Pe lista parochiei Geru-Odorheiu cu 1 Gestrade (tractul Olaj). ■t -ij din materă: caesa bisericei 10 coroane; par­v 1 Iosif Stănescu (afară de ce­a contri­­. lista preoţimii tractuale) 2 coroane; lar. şi Mana Comşa, 2 coroane; Maria Stăne­­scu n. Checicheş, Vasilie Hurgoiu şi Grigorie Sas. epitropi, câte 1 coróaná; alţi 30 credin­cioşi cu contribuiri în sume sub 1 coróaná. De tot 22 coroane 71 filem­. b) din Mie: Ion Abrudan al Todoriii epitrop, şi George Abrudan 1. Tóader, câte 1 coróaná; zece credincioşi cu contribuiri în sume sub 1 coróaná şi 22 cu contribuiri în bucate, vîndute cu 5 coroane 10 fileri. De toţ 9 cor. 30 fileri. NOUTĂŢI O desluşire. Intră ştirile zilei din „Ga­zeta Transilvaniei" nr. 1 din anul curent luându se notiţă despre venirea aici a unei deputaţiuni din parochia noastra de la Braşov, hramul sfântului Nicolae, pentru esmiterea unui comisariu consistorial, în locul părintelui protopop Vasilie Voma, în causa conducerii sinodului parochial disolvat în 14 Decembre a. c. din causa unor neînţelegeri, spre mai bună orientare a publicului se observă, că încă în 15 ale lunei trecute, a doua zi după disolvarea sinodului însuşi părintele protopop Vasilie Voina a cerut esmiterea unui comi­­sariu, din motiv ca să nu i­ se atribue parţia­litate din vre-o parte, cum şi că deputaţiu­­nea a cerut acesta numai în 29 ale trecutei, adecă cu 14 zile mai târziu. „ Casa­­Tribunei“, din strada Poplăcii nr. 15 şi strada Hecht (cătră parcul oraşu­lui), vândută Luni la licitaţie, a fost cumpă­­rată de dl Ioan A. de Preda cu 30.800 coroane. Este zadarnică încercarea­, deoare­ce s’a dovedit în nenumărate caşuri, că pentru vindecarea podagrei şi reumei, cel mai cu efect mijloc este alifia lui Zoltân. Autorităţi medicale, din ţară şi străinătate, prescriu cu predilecţiune pacienţilor de podagră şi reamă alifia lui Zoltán, pentru­ că are un astfel de efect, că deja după folosirea ei de câteva­ ori, urmez o vindecare deplină. Preţul 2 col., se capotă în farmacia Zoltán, Budapesta, V. Szabadság tér.# Post de cancelist. Sub nr. 893 ex 1903 și cu termin pănă la 1 Martie st. n. 1904, comisiune­a administrativă a fondurilor centrale școlastice și de stipendii din Naséud a pub­icat concurs la un post de cancelist, sa­­larisat cu 1000 coroane. De la concurenţi se cere cunoaşterea perfectă, în scris şi graiu, a limbii române şi celei magiare şi să se pri­­cepa la protocolul de intrare şi la adminis­trarea averii. Cererile concursuale, adjustate cu carte de botez şi atestat de ca­lificaţiune, eventual de serviciu, sunt a se trimite la adresa numitei comisiuni în Năsăud (president: Gerasim Damide).* Petrecere în Sălişte. Corpul învăţă­­toresc de la şc0la gr.-or. din Sălişte invită la producţiunea ce o va arangia cu elevii şc0lei la 6/19 Ianuarie 1904 (Boboteza) în sala festivă a şc0lei, cu următoriul program: I. 1. a) „Azi împăratul cerurilor", b) „Eu aveam odată“ 2. a) „Sunt luntraş“, b) „Turturica“, coruri de copii. II. „Cinei-Cinel“, comedie cu cântece într’un act, de V. Alexandri. III. „Cisla“, operetă comică, de­ G. Porumbescu. După producţiune urmeaza daos, începutul la 7 ore. Preţur­ile de intrare: Lege 5 coroane, loc I 2 cor., loc II 1 cor., loc de stat 60 fii. Venitul e destinat fondului bibliotecii şcolare. * Petrecere în Biertan. Junimea ro­­mână din Biertan invita la producţiunea co­rală-teatrală împreunată cu dans, ce se va arangia în 7/20 Ianuarie 1904 (a doua zi de Boboteaza) în hotel la „Stea“, cu urmă­torul program: „Fântână cu trei isvoare“ cor; „Baladă“, de G. Coşbuc, declamaţiune; „Drumul de fer“, comedie, de V. Alexandri; „Caii ţiganului“, de Speranţă, declamaţiune ; „Prinde frate“, cor. — predate de tinerimea din Biertan. In pausă se va juca „Romanul“. Intrarea de persoana 1 coroana, de familie până la 3 persoane 2 coroane, începutul la 7 ore seara. Venitul e destinat în favorul „Bi­bliotecii poporale“ din Biertan. » * Pentru biserica din Brad. La 6 Ia­nuarie st. v. (Marţi) se va «răngi» în Brad la hotelul .Central“ petrecere cu dans, în fa­vorul fondului pentru repararea bisericei gr. or. de acolo, începutul la 7 ore sera. Taxă de intrare după bunăvoinţă oispeţilor. * „Invăţătoriul ro­mân ” e titlul unei­ noue reviste pedagogice, care cu începere de­­la noul­ nou va apără odată pe lună în Sim-­. leul-Silvaniei (Szí ágy-Som­lyó). Proprietariu­­ și redactor responsabil e profesorul de ped. în­ pensiune Gavriil Trif. • Al 47 lea. Riposatul Andreiu Balteţ fiind membru la „reuniunea română de în­mormântare din Sib­iu“, prin reposarea lui numita reuniune are al 47-lea cas de marte în şirul membrilor ei, selvind eretjilor ajutoriul statutar, respective făcând însa­ şi îngrijirile de lipsă pentru înmormântare cinstită. # Cine e mic­ proprietariu ? La cere­rea camerei de comeren şi industrie din Bu­dapesta min­strul de comerciu, în înţelegere cu ministrul de agricultură a enunţat că mic­­proprietariu e a se considera cel cu moşie ce nu trece peste 100 jugare, şi anume, fără considerare, că e respectivul proprietariu, a­­rondator ori usutrunctua­l al moşiei ? Da alt­cum, în acelaşi sens e regulată gestiunea şi prin art. de lege XII. din 1894. (Din „Rev. Economică“ nr. 2). * Alegere de paroch. Duminecă (28 Decembre st. v.) s’a ef­etuit alegerea de pa­­roch în comuna Buduş, din protopresbitera­­tul Bistriţa, sub conducerea protopresbiteru­­lui tractual Simion Monda. Dintre 3 concu­renţi admişi în candidate a fost ales cu 87 voturi parochul din Cuşm» (tractul Bistriţa) Alexandru Popovici, faţă cu 82 voturi ale contracandidatului Isidor Suceva, paroch în Sângiorgiul de­ pădure (tractul Murăş-Oşor­­heiu).« Vrednici de laudă. Cu ocasiunea sfin­telor sărbători a Naşterii Domnului nostru I­sus Christos, dl Dr. Alexandru Vaida de Voivod împreună cu familia au binevoit din inimă iubitoare faţă de şcollă, atât acuma, cât şi în anul trecut tot la aceste sfinte sărbă­tori, a da elevilor şcolari din Olpret aşa nu­­mitul „Pom de Crăciun“, prn care faptă a făcut mare bucurie atât elevilor cât şi pă­rinţilor lor. Dzeu să-i răsplateasca acastă faptă binefacătoare. (înv.) * 1 Aron Glava. Subscrişii, cu inima frântă de durere şi adânciţi în mâhnire adu­cem la cunoştinţa rudeniilor, amicilor şi cu­noscuţilor, că bunul, drăgălaşii­, neuitatul şi singurul născut al nostru fiu Aron, după o vieţ& de 4 ani şi 10 luni, în urma înfiorâ­­toriului morb difteric sufletul seu s’a dus la Dzeu, car’ trupul i­ s’a aşi­zat spre vecinică odihnă în ajunul Naşterii Domnului Christos la orele 2 p. m. — De al u măr e, la 31 Decembre 1903 v. Aram Gldva paroch rom. gr.-or. si soția Maria, ca părinți. *

Next