Telegraful Roman, 1904 (Anul 52, nr. 1-141)
1904-01-03 / nr. 1
2 Chlopy. „Magyarország" comentându-l în primarticol zice că e revoltă făţişă contra fiinţei de stat a Ungariei, est’ la alt loc, că e „atac neruşinat şi mişelesc contra dreptului istoric magiaru. Sigur, că şi asupra discuţiilor din dietă se va simţi efectul acestui răspuns, de cumva ministrul-president Tisza nu ’l va „respinge* prin vr’un răspuns dat la vr’o interpelare în dietă. Anul nou în Sibiiu. In contrast cu alte înmormântări, la caritatea şi plângerea e nota caracteristică, — pentru că plângem perderea celor iubiţi şi scumpi nouă, pe cari în viaţa pământască nu -i mai revedem, înmormântarea anului, de regulă se face cu alaiu şi veselie. Pentru că locul celui înmormântat îl ocupă imediat altul, tinăr-bujor, de care toţi lagă speranţe, pe care toţi îl privesc ca aducător de bucurii mai multe, de resultate mai mari în truda omenirii întru realizarea scopurilor vieţii, şi astfel bucuria sosirii noului an cade şi asupra înmormântării celui vechiu. Credincioşi acestei datine, proprie tuturor popoarelor, de a înmormânta cu veselie anul vechiu, membrii societăţii române din Sibiiu încă au făcut înmormântare cuvenită anului mort şi veselă primire celui nou-venit. In ajunul anului nou adecă s’au întrunit la petrecere socială în sala mare de la „Unicum“. * Dar’ intrarea în nou an nu e numai prilej de veselie, ci şi de serioase meditaţiuni asupra resultatelor muncii prestate în anul trecut şi asupra mijloacelor şi modului de continuare a ei în anul nou început, fie a particularilor, fie a corporaţiunilor. Din aceste consideraţiuni deci, anul nou e prilej şi de felicitări reciproce pentru resultatele străduinţelor din anul vechiu, şi de doriri de bine întru obţinerea de cât mai liste UISD!j)-n!)!!.------Acest prilej l’a avut ori în vedere şi inteliginţa sibiană română, când după serviciul divin s’a presentat la Esc. Sa Inaltpreasfinţitul archiepiscop şi metropolit al nostru loan, asesorii consistoriali, profesorii de la seminariul teologic-pedagogic, cei de la şcolla de fete a Asociaţiunii, advocaţi, funcţionari, etc. sub conducerea Preacuvioşiei Sale dlui archimandrit şi vicariu Dr. Ilarion Puşcariu, care în numele tuturora a felicitat pe Esc. Sa prin următorea cuvântare: Esc. Vostră, Înaltpreasfinţite Domnule Archiepiscop şi Metropolit! Ne luăm voie a ne presenta astăzi, în ziua primă a anului nou, pentru a ne descoperi simţămintele noastre de adâncă stimă şi veneraţiune şi a Vă pofti An nou fericit ! Pentru de-a satisface cunositatea multora, cari ar dori să ştie cine a participat la acesta petrecere, dau aici o listă de sigur că mancă. Au fost presente doamnele: Miţi Barbu, Ida Breban, Bardosy, Valeria Dr. Beu, Leontina Bunea (Braşov), Maria Cosma, Irina Fincu, Henteşiu, Elena Isac, Eleonora Dr. Lemeny, Ana Dr. Moga, Muniu Ureche, Maria Constantin Pop, Victoria Popovici n. Joandrea, Hersilia Vătăşan. Dşarele: Aurelia, Olivia, Eugenia Bardosy, Eleonora Borcea, Lucreţia Benţia, Hortensia Cosma, Octavia B. Colbasi, Livia, Maria şi Nora Lemény, Virginia Măcelariu, Cornelia Man, Zina, Jeni, Rica şi Lia Moga, Veturia şi Cornelia Muciu-Ureche, Veturia Papp, etc. Terminând acest scurt raport, sub impresia momentelor plăcute, reîntinerit în inimă şi minte, întărit şi învioşat cu învioşarea ce o găsim la eroii legendari ai neamului nostru esclam: Bine ai venit an nou! Să aduci în noi şi in nemul nostru viaţă şi puteri noue. Cu acăstă urare întrăm în anul nou cu dorul nesăţios de viaţă şi activitate mai mănosa, zicându ne unul altuia, an nou fericit. Epurel, Inultpreasfinţite! Intrarea într’un an nou este o pasiune a reprivi asupra celor trecute şi a conclude la cele viitoare pe cât ajunge mintea omenescă. Anul nou ne dă incident a cugeta asupra împrejurărilor favorabile şi nefavorabile ale vieţii, de unde ne convingem, că viaţa numai aşa î şi are preţul ei, numai aşa este plăcută şi fericită, dacă se legă de ea anumite idealuri, cari singure numai sunt în stare a-i da un farmec şi a avânta spiritul omului spre fapte nobile şi măreţe. Poporul român încă ’şi are idealurile sale, cari în mijlocul greutăţilor ce are se suporte ’i îndulcesc vieţa, ’i înalţă moralul şi ’l fac capabil de o cultură mai înaltă. Intre idealurile poporului român sunt acelea ce i le dă religiunea strămoşască, adecă credinţa, dragostea şi nădejdea, cari conduc la idealul cel mai înalt, la cunoştinţa de Dumnezeu. Provedinţa divină a chiămat pe Inaltpreasfinţia Vostră la înalta posiţiune ca cap al bisericei române ortodoxe din Ungaria, ca să cultivaţi în poporul român numitele virtuţi creştineşti şi prin ele să fi câştigaţi fericirea temporală şi cea eternă. Inaltpreasfinţia Vostră într’un timp îndelungat ca archiereu al bisericei române cu sfinţenie, zel şi devotament apostolic, cu cuvântul şi cu fapta aţi propagat religiunea şi prin religiune adevărata cultură la poporul român. De aceea noi, spre binele bisericei şi al neamului românesc Vă poftim astăzi, ca Dumnezeu să ne lungiască firul vieţii sănătos şi fericit întru mulţi ani! La aceasta frumoasa cuvântare urmată de însufleţire „să trăiască!“, Excelenţa Sa a răspuns urmatoarele: Vă mulţămesc cordial, mult stimaţilor domni şi fraţi, pentru binevoitoarele felicitări ce-mi adresaţi şi la acesta ocasiune, asigurându-vă că ele îmi sunt cu atât mai preţuite, cu cât că şi în acestea văd manifestarea dragostei Dtre câtră mine şi prin mine şi cătră biserica nostră naţională. Dacă în trecut am ajuns a realisa o modestă parte din problemele nóstre şi ? "o mai tot apropia de justele nóstre dor.dv.. o tinse de dl antevorbitoriu, avem s’o mulţămim şi pe acesta dragostei ce a domnit întră ieşi fit lucrărilenoastre.— - ■ ~ ^ "Br Astfel dar’ eu nici la aceste resultate modeste nu-mi pot atribui alt merit de cât acela de a fi contribuit împreună cu Dtre la ui. varea dragostei dintră noi, ceea ce est şi o datorinţă a mea. De aceea vă şi rog, nu numai să-mi păstraţi şi pe viitor cu aceeaşi dragoste, precum vi-o voiu păstra şi eu, ci să o şi cultivăm împreună în măsură tot mai mare, atât pentruca să înaintăm tot mai mult în cele bune şi folositoare şi întru a ocupa loc tot mai onorific în societate, cât şi pentru a întimpina fără pericol cercările şi curentele timpului, cărora este espusă şi biserica nostră cea vie. Infirmă speranţă că şi Dtre sunteţi inspiraţi de asemenea convingeri, Vă implor şi eu Dtre anul nou 1904 şi încă mulţi ani fericiţi de la bunul Dzeu. „ Irăiescu“ însufleţite şi repeţite au urmat părinteştilor cuvinte ale Esc. Sale, care cu afabilitate şi dragoste părintescă s’a întreţinut cu fiecare. De la Esc. Sa societatea a mers la locuinţa Preacuvioşiei Sale dlui vicariu, unde Preacuvioşia Sa dl protosincel Dr. E. Roşea în termini precişi şi în o formă foarte plastică apreciind resultatele şi meritele Preacuvioşiei Sale, câştigate în activitatea sa laboriosă pe teren public, bisericesc şi literar, în numele membrilor premiului consistorial, profesorilor seminariului şi al numărului considerabil de inteligenţă şi urază an nou fericit, viaţă îndelungată spre binele bisericei şi neamului nostru. Preacuvioşia Sa de vicariu adânc emoţionat mulţămeşte tuturor pentru felicitările ce i s’au adus prin cuvintele elocvente şi călduroase ale Preacuvioşiei Sale Dr. Roşea. Doreşte, ca anul cel nou să fie pentru toţi un an de muţămire şi fericire, mai pe sus de toate, ca bunul Dzeu să ’i dăruască pe toţi cu sănătate şi putere spre a putea fiecare resolva norocos problemele vieţii faţă de ai săi, de familiile lor, faţă de societate, de biserică şi de neam. In deosebi — zice Preacuvioşia Sa — biinele bisericei şi fericirea poporului nostru, prin înaintarea lui în cultură, trebue să fie idealul nostru cel mai înalt şi ţinta activităţii noastre. Spre a se realiza acesta, este de lipsă, ca precum pănă acum, aşa şi de aci nainte să esiste întră noi relaţiunile amicabile, să stăm în frăţâscă alianţă şi să lucrăm cu puteri unite, în perfectă bunăînţelegere. Doreşte tuturor an nou fericit. Repeţite „tráescá!“ urméaza frumoasei alocuţiuni a dlui vicariu. Au urmat apoi felicitările la diferiţi fruntaşi ai societăţii. De încheere amintim, că din prilejul Anului nou au făcut cri visită de felicitare Esc. Sale şefii tuturor autorităţilor civile şi militare, însoţiţi de număroşi membri ai respectivelor autorităţi, dorindu-i mulţi ani fericiţi. TELEGRAFUL ROMAN Pentru catedrală. La colecta pentru zidirea catedralei au mai intrat urmatoarele contribuiri: I. Pe lista parochiei Ciceu- Poieni (tractul Dej) de la următorii creştini: preotesa Varvara Sghiarteu, în amintirea mamei sale Pelagia şi a ficei sale răposate Lucreţia, 20 coroane; Atanasie Ştir. Scridon, 10 coroane; George Berinţan, prinoariu, 5 coroane ; Nicolae Berinţan, 4 coroane ; Gavriil Sighiarteu şi Nistor Ştir, câte 2 coroane; Dumitru Berinţan, 1 coróana; câţiva cu contrbuiri în sume sub 1 coróana, care din colecta de bucate a resultat suma de 7 coroane 75 filed. De tot 52 coroane 75 fileri. II. Pe lista parochiei Livezeni (tractul Haţeg) de la: Dumitru Sporea, 5 coroane; Ion Vornica Iona, Voica Belei şi Dumitru Ilma Rus, câte 2 coroane; Vasilie Belei, Voinese Petru, Dumitru Stoica I. Duţ, Dumitru Tverci (?), Ion Ghelan al Dumerii şi Dumitru Neagu câte 1 coroana; alţi patru cu oferte în sume sub 1 coroana. De tot 18 coroane 20 fileri. III. Pe lista parochiei Geru-Odorheiu cu 1 Gestrade (tractul Olaj). ■t -ij din materă: caesa bisericei 10 coroane; parv 1 Iosif Stănescu (afară de cea contri. lista preoţimii tractuale) 2 coroane; lar. şi Mana Comşa, 2 coroane; Maria Stănescu n. Checicheş, Vasilie Hurgoiu şi Grigorie Sas. epitropi, câte 1 coróaná; alţi 30 credincioşi cu contribuiri în sume sub 1 coróaná. De tot 22 coroane 71 filem. b) din Mie: Ion Abrudan al Todoriii epitrop, şi George Abrudan 1. Tóader, câte 1 coróaná; zece credincioşi cu contribuiri în sume sub 1 coróaná şi 22 cu contribuiri în bucate, vîndute cu 5 coroane 10 fileri. De toţ 9 cor. 30 fileri. NOUTĂŢI O desluşire. Intră ştirile zilei din „Gazeta Transilvaniei" nr. 1 din anul curent luându se notiţă despre venirea aici a unei deputaţiuni din parochia noastra de la Braşov, hramul sfântului Nicolae, pentru esmiterea unui comisariu consistorial, în locul părintelui protopop Vasilie Voma, în causa conducerii sinodului parochial disolvat în 14 Decembre a. c. din causa unor neînţelegeri, spre mai bună orientare a publicului se observă, că încă în 15 ale lunei trecute, a doua zi după disolvarea sinodului însuşi părintele protopop Vasilie Voina a cerut esmiterea unui comisariu, din motiv ca să nu i se atribue parţialitate din vre-o parte, cum şi că deputaţiunea a cerut acesta numai în 29 ale trecutei, adecă cu 14 zile mai târziu. „ CasaTribunei“, din strada Poplăcii nr. 15 şi strada Hecht (cătră parcul oraşului), vândută Luni la licitaţie, a fost cumpărată de dl Ioan A. de Preda cu 30.800 coroane. Este zadarnică încercarea, deoarece s’a dovedit în nenumărate caşuri, că pentru vindecarea podagrei şi reumei, cel mai cu efect mijloc este alifia lui Zoltân. Autorităţi medicale, din ţară şi străinătate, prescriu cu predilecţiune pacienţilor de podagră şi reamă alifia lui Zoltán, pentru că are un astfel de efect, că deja după folosirea ei de câteva ori, urmez o vindecare deplină. Preţul 2 col., se capotă în farmacia Zoltán, Budapesta, V. Szabadság tér.# Post de cancelist. Sub nr. 893 ex 1903 și cu termin pănă la 1 Martie st. n. 1904, comisiunea administrativă a fondurilor centrale școlastice și de stipendii din Naséud a pubicat concurs la un post de cancelist, salarisat cu 1000 coroane. De la concurenţi se cere cunoaşterea perfectă, în scris şi graiu, a limbii române şi celei magiare şi să se pricepa la protocolul de intrare şi la administrarea averii. Cererile concursuale, adjustate cu carte de botez şi atestat de calificaţiune, eventual de serviciu, sunt a se trimite la adresa numitei comisiuni în Năsăud (president: Gerasim Damide).* Petrecere în Sălişte. Corpul învăţătoresc de la şc0la gr.-or. din Sălişte invită la producţiunea ce o va arangia cu elevii şc0lei la 6/19 Ianuarie 1904 (Boboteza) în sala festivă a şc0lei, cu următoriul program: I. 1. a) „Azi împăratul cerurilor", b) „Eu aveam odată“ 2. a) „Sunt luntraş“, b) „Turturica“, coruri de copii. II. „Cinei-Cinel“, comedie cu cântece într’un act, de V. Alexandri. III. „Cisla“, operetă comică, de G. Porumbescu. După producţiune urmeaza daos, începutul la 7 ore. Preţurile de intrare: Lege 5 coroane, loc I 2 cor., loc II 1 cor., loc de stat 60 fii. Venitul e destinat fondului bibliotecii şcolare. * Petrecere în Biertan. Junimea română din Biertan invita la producţiunea corală-teatrală împreunată cu dans, ce se va arangia în 7/20 Ianuarie 1904 (a doua zi de Boboteaza) în hotel la „Stea“, cu următorul program: „Fântână cu trei isvoare“ cor; „Baladă“, de G. Coşbuc, declamaţiune; „Drumul de fer“, comedie, de V. Alexandri; „Caii ţiganului“, de Speranţă, declamaţiune ; „Prinde frate“, cor. — predate de tinerimea din Biertan. In pausă se va juca „Romanul“. Intrarea de persoana 1 coroana, de familie până la 3 persoane 2 coroane, începutul la 7 ore seara. Venitul e destinat în favorul „Bibliotecii poporale“ din Biertan. » * Pentru biserica din Brad. La 6 Ianuarie st. v. (Marţi) se va «răngi» în Brad la hotelul .Central“ petrecere cu dans, în favorul fondului pentru repararea bisericei gr. or. de acolo, începutul la 7 ore sera. Taxă de intrare după bunăvoinţă oispeţilor. * „Invăţătoriul român ” e titlul unei noue reviste pedagogice, care cu începere dela noul nou va apără odată pe lună în Sim-. leul-Silvaniei (Szí ágy-Somlyó). Proprietariu și redactor responsabil e profesorul de ped. în pensiune Gavriil Trif. • Al 47 lea. Riposatul Andreiu Balteţ fiind membru la „reuniunea română de înmormântare din Sibiu“, prin reposarea lui numita reuniune are al 47-lea cas de marte în şirul membrilor ei, selvind eretjilor ajutoriul statutar, respective făcând însa şi îngrijirile de lipsă pentru înmormântare cinstită. # Cine e mic proprietariu ? La cererea camerei de comeren şi industrie din Budapesta minstrul de comerciu, în înţelegere cu ministrul de agricultură a enunţat că micproprietariu e a se considera cel cu moşie ce nu trece peste 100 jugare, şi anume, fără considerare, că e respectivul proprietariu, arondator ori usutrunctual al moşiei ? Da altcum, în acelaşi sens e regulată gestiunea şi prin art. de lege XII. din 1894. (Din „Rev. Economică“ nr. 2). * Alegere de paroch. Duminecă (28 Decembre st. v.) s’a efetuit alegerea de paroch în comuna Buduş, din protopresbiteratul Bistriţa, sub conducerea protopresbiterului tractual Simion Monda. Dintre 3 concurenţi admişi în candidate a fost ales cu 87 voturi parochul din Cuşm» (tractul Bistriţa) Alexandru Popovici, faţă cu 82 voturi ale contracandidatului Isidor Suceva, paroch în Sângiorgiul de pădure (tractul Murăş-Oşorheiu).« Vrednici de laudă. Cu ocasiunea sfintelor sărbători a Naşterii Domnului nostru Isus Christos, dl Dr. Alexandru Vaida de Voivod împreună cu familia au binevoit din inimă iubitoare faţă de şcollă, atât acuma, cât şi în anul trecut tot la aceste sfinte sărbători, a da elevilor şcolari din Olpret aşa numitul „Pom de Crăciun“, prn care faptă a făcut mare bucurie atât elevilor cât şi părinţilor lor. Dzeu să-i răsplateasca acastă faptă binefacătoare. (înv.) * 1 Aron Glava. Subscrişii, cu inima frântă de durere şi adânciţi în mâhnire aducem la cunoştinţa rudeniilor, amicilor şi cunoscuţilor, că bunul, drăgălaşii, neuitatul şi singurul născut al nostru fiu Aron, după o vieţ& de 4 ani şi 10 luni, în urma înfiorâtoriului morb difteric sufletul seu s’a dus la Dzeu, car’ trupul i s’a aşizat spre vecinică odihnă în ajunul Naşterii Domnului Christos la orele 2 p. m. — De al u măr e, la 31 Decembre 1903 v. Aram Gldva paroch rom. gr.-or. si soția Maria, ca părinți. *