Telegraful Roman, 1904 (Anul 52, nr. 1-141)
1904-06-10 / nr. 62
i nr. 62 Sibiiu, Joi 10/23 Iunie 1904. Anul LII. ABONAMENTUL Pentru Sibiia pe an 14 C., 6 luni 7 C., 3 luni 8 C. 50 iii. lentru monarchie pe an 16 C., 6 luni 3 C., 3 luni 4 C. Pentru străinătate pe an 24 C., 6 luni 12 C., 3 luni 6 C. Apare Marţin, J®m p Smbaia. Pentru abonamente şi inaerţiuni a se adresa la AdHlBlstraţlanu tipagrafial arobidladia»« Sibiiu, strada Măcelarilor 46 Corespondenţele sânt a se adresa la RsdaotlBBsa „Telegrafalsl Reala“, strada Măcelarilor Nr. 34. Epistolele nefrancate ae refusS.. Articolii nepublicaţi nu se înapoiază. INSERTIUNILE: Paatru odată 14 111., — de două ori 24 111., — de trei ori 88 fii. rendul cu litere gamond Argumente! Sibiiu, 22 Iunie. Puţin de tot ne aduc ziarele din capitală despre cele petrecute în a doua anchetă,, aşa numită pedagogică, convocată din partea domnului ministru de culte şi instrucţiune publică la Budapesta, în chestia proiectatelor reforme şcolare. Ne spun numai, că dintre cei 39 învățători invitaţi să facă parte din anchetă, care a vorbit, ce a propus drept întregire ori modificare a proiectului de lege asupra căruia aveau domnii pedagogi să-și dee părerea, dar, că propunerile făcute cum au fost motivate, şi că ce argumente pedagogice au fost aduse întru sprijinirea lor, despre aşa ceva nici o urmă nu aflăm în ziarele mari din capitala ţerii. Şi pe noi, cei ce tocmai din motive dictate de regulele pedagogiei suntem în contra torturării copiilor din şcolla elementară cu învăţarea unei limbi care nu este limba lor maternă, şi suntem pentru facerea instrucţiei în şcollele săteşti în limba poporaţiunei, în limba maternă a elevului, chiar aceea ne interesa şi aceea doriam să ştim, cum îşi motivăză un pedagog des. propunerea, că în şcollele elementare nemagiare în primii trei ani instrucţia să se facă esclusiv în limba magiară, şi numai în ceilalţi trei ani în limba maternă a elevilor? Căci în anchetă s’a făcut o astfel de propunere. Ce argumente pedagogice va fi putut înşira domnul propunător pentru susţinerea şi întărirea propunerii sale? Presa magiară însă nu ni le comunică. De unde suntem în drept să concludem, că argumentele au fost atât de slabe (dacă cumva nu au lipsit cu desăvârşire), încât s’ar compromite numai causa magiarisării prin publicarea lor şi aducerea lor la cunoştinţă de obşte. E şi greu să motivezi o astfel de propunere bizară, ca să nu-i dăm un calificativ mai aspru, dar e mai meritat. Şi tot aşa de greu e să motivezi şi alte propuneri, făcute în acestă anchetă pedagogică, cum a fost de es. aceea, că acolo unde ridică statul şcoală elementară, confesiunile să nu aibă drept a mai susţină şi ele scăle. Din cari anumite motive? Unde sunt argumentele? Ori apoi propunerea, că pedagogiile confesionale să fie toate statificate! De ce? Să ni se spună, ca să vedem dacă sunt reale argumentele aduse, ori sunt numai argumente închipuite. Argumentele însă lipsesc. Primim impresiunea, că peste tot domnii pedagogi întruniţi în ancheta ministrului de culte şi instrucţiune publică s’au ferit de argumente pedagogice, ci şi-au scos şi ei propunerile din dorinţele patriotice, manifestate de întrega societate magiară. Pe calea acăsta însă domnul ministru nu şi-a ajuns scopul, care era acela, ca din punct de vedere curat pedagogic să fie luat la examinare cunoscutul său proiect de lege. Ceea ce iarăşi dovedeşte un lucru, anume, că dl ministru de culte şi instrucţiune publică nu şi-a compus bine ancheta pedagogică. Era foarte necesar, ca să fie invitaţi să facă parte din anchetă şi bărbaţi experţi din sinul confesiunilor, bunăora directori ori profesori de la pedagogiile nemagiare, cam sigur că argumentau cu temeiu, şi arătau în mod evident, că după ştiinţa modernă pedagogică ce e esecutabil şi ce nu e esecutabil de loc din proiectul de lege al domnului ministru de culte şi instrucţiune publică? Multe cestiuni ar fi fost puse pe calea acesta în discuţie cu adevărat ştienţifică, presentate fiind în adevărata lor lumină. Aşa însă cum a fost compusă ancheta, n'a fost de loc anchetă pedagogică, pentru câ în ea numai despre raporturile dintre noul proiect de lege şi regulele pedagogiei n’a fost vorbă. De aici apoi lipsa de argumente pedagogice, la facerea şi susţinerea unor propuneri, scoase toate din presa magiară, care nu din trebuințele pedagogice. Și noi argumente am așteptat de la acesta a doua anchetă, nu propuneri. Din parlament. Din incidentul, că ministrul-president a declarat în dietă, că consulatul austro-ungar e în drept să se adreseze autorităților ungare în limba germană, kossuthiştii au înscenat ori şedinţă gyomotosa. A fost şedinţă secretă. Punctul de vedere al guvernului l'a apărat ministrul de comunicaţiune Hieronymi. Prm-ministrul nu era acasă. Era dus la Viena. Dieta nu a putut intra în ordinea de zi. Résboiul. Résboiul ruso-japonez în rasele sale de pănă acum sigur că cel mai memorabil şi trist eveniment îl are în uriaşa luptă de la Vafangcu, despre care am amintit în numărul trecut, care pentru Japonezi perderile din 15 iunie în apele din Marea japoneză. Conform știrilor ulterioare, în lupta de la Warangcu (cum scriu englezii locul unde s'a dat lupta, care după chartele japoneze Ce-li-su) Rușii au perdut cincisprezece mii de oameni. Intrăgă ostea generalului Stackelberg era de 22.000, care atacată de generalul Nodzu cu 40.000 de ostași, după ce a fost încunjurată din trei părţi, cu rămăşiţele de 7000 s'a retras spre nord cătră Liaoiang, unde se află grosul armatei ruseşti de sub comanda lui Kuropatkin. Unele telegrame lasă însă a se înţelege, că în retragerea ei a fost de nou atacată din partea unor detaşamente ale generalului Nodzu şi nimicită total. In aceeaşi zi însă (15 iunie) japonezii încă au îndurat perderi mari pe apă. Admiralul Skridlov adecă, cu flota de la Vladivostoc a prins şi cufundat în mare trei corăbii de transport ale japonezilor, cu cari au perit în valuri peste 1000 de soldaţi, afară de proviantul şi muniţiunile destinate pentru ostea japonesă de pe uscat. Mari însă şi de necalculabile urmări sunt perderile Ruşilor, a căror armată aflatore pe câmpul de răsboiu acum e redusă la contingent de cel mult 80—90 mii, abstracţie de la faptul că deja de la începutul răsboiului era cu mult mai mică de cât a Japonezilor. Tocmai din acest motiv s’a ferit şi se fereşte generalul Kuropatkin de a primi luptă decisivă, aşteptând să-i sosiască întăriri. E întrebare însă, că da-i-vor Japonezii timp pănă-i vor sosi acestea ?„. Conferentele Invetatoresti. » » » Cercul XI. Sălciua-de-jos, Maiu, 1904. (Fine). Sevastian Ceapa a cetit tema sa. Importanţa ea o are istoria naturală în educaţiune. In absenţa lui Ioan Manica, operatul seu de acest cuprins încă a fost cetit în conferenţă. Pe când Sevastian Ceapa a espus mai mult materialul ce contribue în mare măsură la stivuirea sentimentelor religiose, loan Manica arată modul cum trebue a procede în propunerea istoriei naturale, ca să se nască în elevi sentimentele nobile. Ambe operatele se întregesc reciproc, cualificându-se a lui loan Manica de bine succes, căr’ a lui S. Ceapa de succes. Vasilie Miclea în asociaţie cu Gh Iiancea a pertractat tema: Cum să se propună religiunea în şcfia poporală, pentru cultivarea şi ridicarea adevăratului simţ religios-moral ? Autorul în tema altfel succesa, insistă cu deosebire asupra următoarelor: să se pună pond pe cetirile din sf. scriptură, cari sunt acomodate a ştirii şi interes şi plăcere, şi în acelaşi timp servesc şi ca pilde (esemple) da urmat; apoi să se facă eserciţii practice cu elevii din religiune în şi afară de şcolă, să fie învăţătoriul esemplu în tot ce priveşte religiositatea și moralitatea sol. — In legătură cu aceasta tesă s’a ridicat și pretensiunea de a se edita o carte a sf. scripturi anume pentru popor și elevii de şcolă. Cartea aceasta ar fi să cuprindă numai unele părți alese și ca stil şi ca cuprins, și acomodate priceperii elevilor. Cel mai important obiect de la titlul dizertaţiunilor a fost, fără îndoială, planul materialului de învăţământ, care cuprinde împărţirea aceluia pe săptămâni şi luni pentru întreg anul şcolar şi din toate obiectele de învăţământ. Acel plan a fost presentat şi motivat prin Ioan Moldovan în numele unei comisiuni esmise încă din anul trecut. Ce însemnătate are acesta pentru învăţătorii noştri, o ştie fie cine. Durere numai, că pănă acuma a lipsit din scalele noastre, şi şi învăţătorii au propus, care ce a cugetat şi cum i-a venit mai bine, de aceea s'a şi observat, că în scăle, situate întră unele şi aceleaşi împrejurări, a lipsit uniformitatea în învăţământ. Comisiunea s'a achitat bine de rolul primit. Şi dacă operatul i s’a redat spre completare, causa a fost, că el trebue adus în consonanţă cu planul votat da congresul naţional-bisericesc din anul trecut. S’au luat măsuri, ca încă cu începutul anului şcolar viitoriu să aibă fiecare învăţătoriu planul, ca să -i fie de orientare; de altă parte să poată pe basa lui controla şi superiorii şcolei, cât, când şi cui s’a propus, din toate obiectele de învăţământ. Ar fi de dorit, ca din nici o şcolă să nu mai lipsască! b) Prelegeri practice. Prelegeri practice s’au ţinut din limba română, magiară, istoria patriei şi comput. Din limba română a preles loan Moldovan: Două fete la holdă. Prelegerea s’a ţinut după treptele formale cu elevii din anul 2, dar’ au fost de faţă şi ceilalţi elevi, pe cari i-a ocupat în mod indirect. Faţă de aceasta prelegere A. Napău observă că prelegătorul n’a scos morala şi n’a cetit din destul cu elevii piesa. Nicolae Dumitru escepţioneză ţinuta elevilor. Téglás István, inspector reg., scoate la ivealu părţile bune, asemenea T. Nicora. Presidentul comisari zice: ţinta n’a fost bine anunţată. Prelegătorul n’a făcut interesantă prelegerea, pentru-că n’a istorisit’o şi a pus prea multe întrebări, conturbând atenţiunea. Abstrăgând de la aceste, prelagerea a fost bună şi s’a și cualificat de deplin succesă. Prelegeri din limba magiară au fost de toate 4. Vasilie Butură a preles din cartea Schulerus—Popovici cu a. VI. A vadász, loan Pârvu cu clasa V: „A bojtár és a sas“. Iosif Herdea face elevilor din clasa IV, descrierea „calului“, car’ loan Mețian prelege despre numele personale, cu anul III de şcolă. Dintră aceşti prelegători Vasilie Butură a propus după metodul conversaţiunii directe cu elevii, indicat in conductorul autorilor Schulerus—Popovici, dînsul dă întâiu elevilor să înveţe cuvintele şi să traducă piesa, apoi converează. Acelaşi fel procede şi Ioan Pârvu, decât că el nu traduce, nici spune elevilor cuvinte. Elevii au să afle înşişi din contextul care l-a spus şi româneşte tot de ce au lipsă. Ceilalţi doi preleg după treptele formale. La desbaterea asupra acestor prelegeri au luat cuvânt A. Napon, N. Dumitru, I Moldovan, T. Nicoara, I. Popuţa, V. Butură, Andreiu Muntean, Sebastian Ceapa, I. Pârvu, Ştefan Aruncuţean, I. Meţian, inspectorul reg. de şcole şi presidiul. Observațiunile ce s’au făcut sunt: 1. față de V. Butură, că prelegerea a fost deplin succesă, dar’ întrebările nu totdeuna le-a pus bine, n’a pus destul pond pe eserciţiile practice şi flexiunea cuvintelor, n’a ţinut destulă disciplină şi n’a supraveghiat din destul elevii cu ocupaţiuni indirecte. 2. Faţă de I. Pârvu, că a păşit prea milităreşte faţă de elevi şi li-a propus prea mult şi greu, şi încă fără carte. 3. Faţă de Iosif Herdea şi Ioan Meţian s’a accentuat că au preles mai mult româneşte, au făcut prea multe intuiţiuni şi n’au rostit bine nici unele cuvinte magiare. Deci pe basa acestor constatări, prelegerea lui V. Butură se declară deplin, car ale celorlalți în parte succese, enunţându-se totodată, că conferența aproba metodul folosit de V. Butură şi doreşte, ca şi ceilalți membri se proceda tot astfel la predarea acelui studiu. Din compul rasp, geometrie a presei A. Napiu, esecutând măsurarea tablei. Prelegerea aceasta, abstrăgând de la unele defecte, cum sunt, că prelegătorul s’a purtat prea dur și a pus întrebări greşite — s'a ținut după treptele formale şi s’a declarat de deplin succes. Prelegătorii P. Stanciu şi I. Lupescu despre ,Ioan Huniade“ și T. Nicoara despre înmulțirea numărului 7 cu 5, din cauză că elevii se depărtaseră, numai verbal au putut să-şi espună metodele lor, în formă de disertaţie. Cei dintâiu accentueaza, că istorisesc materialul, apoi cetesc elevii din carte şi memoriseaza, cel din urmă susţine, că în resolvarea problemelor procede totdeauna de la daraverile zilnice, ca să stimnesc interes, şi nici odată nu se mărgineşte la numeri abstracţi, ori singur la globurelele maşinei de comput. Descoperirile aceste se iau spre ştiinţă. c) Propuneri şi decisiuni. I. Moldovan, în calitate de referent al comisiunei de 3, refereza şi recomandă spre primire propunerile făcute de presidiu în şedinţa I. Conform acestora se enunţă: 1. Protopresbiterii tractelor Turda şi Lupşa să fie rugaţi a institui din învăţători comisiuni, cari să cerceteze examenele publice de la finea anului, având a raporta şi conferenţei despre cele esperiate. 2. Fiind conferenţele cercului ambulante, se simte necesitatea a se înfiinţa un cor de învăţători, care să funcţioneze la serviciul divin din comuna în care se ţine conferenţa, spre ridicarea simţului religios al credincioşilor. Deocamdată pănă s’ar pute înfiinţa corul, se simte necesitatea sa se cânta, răspun-