Telegraful Roman, 1904 (Anul 52, nr. 1-141)

1904-06-10 / nr. 62

i nr. 62 Sibiiu, Joi 10/23 Iunie 1904. Anul LII. ABONAMENTUL Pentru Sibiia pe an 14 C., 6 luni 7 C., 3 luni 8 C. 50 iii. l­entru monarchie pe an 16 C., 6 luni 3 C., 3 luni 4 C. Pentru străinătate pe an 24 C., 6 luni 12 C., 3 luni 6 C. Apare Marţin, J®m p Smbaia. Pentru abonamente şi inaerţiuni a se adresa la AdHlBlstraţlanu tipagrafial arobidlad­ia»« Sibiiu, strada Măcelarilor 46 Corespondenţele sânt a se adresa la RsdaotlBBsa „Telegrafalsl Reala“, strada Măcelarilor Nr. 34. Epistolele nefrancate ae refusS.. Articolii nepublicaţi nu se înapoiază. INSERTIUNILE: Paatru odată 14 111., — de două ori 24 111., — de trei ori 88 fii. rendul cu litere gam­ond Argumente! Sibiiu, 22 Iunie­­. Puţin de tot ne aduc ziarele din capitală despre cele petrecute în a doua anchetă,, aşa numită pedagogică, con­vocată din partea domnului ministru de culte şi instrucţiune publică la Bu­dapesta, în chestia proiectatelor reforme şcolare. Ne spun numai, că dintre cei 39 învățători invitaţi să facă parte din anchetă, care a vorbit, ce a propus drept întregire ori modificare a pro­iectului de lege asupra căruia aveau domnii pedagogi să-și dee părerea,­­ dar, că propunerile făcute cum au fost motivate, şi că ce argumente pedago­gice au fost aduse întru sprijinirea lor, despre aşa ceva nici o urmă nu aflăm în ziarele mari din capitala ţerii. Şi pe noi, cei­ ce tocmai din mo­tive dictate de regulele pedagogiei sun­tem în contra torturării copiilor din şcolla elementară cu învăţarea unei limbi care nu este limba lor maternă, şi suntem pentru facerea instrucţiei în şcollele săteşti în limba poporaţiunei, în limba maternă a elevului, chiar aceea ne interesa şi aceea doriam să ştim, cum îşi motivăză un pedagog d­­es. propunerea, că în şcollele elementare nemagiare în primii trei ani instrucţia să se facă esclusiv în limba magiară, şi numai în ceilalţi trei ani în limba maternă a elevilor? Căci în anchetă s’a făcut o astfel de propunere. Ce ar­gumente pedagogice va fi putut înşira domnul propunător pentru susţinerea şi întărirea propunerii sale? Presa magiară însă nu ni­ le co­munică. De unde suntem în drept să concludem, că argumentele au fost atât de slabe (dacă cumva nu au lip­sit cu desăvârşire), în­cât s’ar compro­mite numai causa magiarisării prin pu­blicarea lor şi aducerea lor la cuno­ştinţă de obşte. E şi greu să motivezi o astfel de propunere bizară,­­ ca să nu-i dăm un calificativ mai aspru, dar e mai me­ritat. Şi tot aşa de greu e să motivezi şi alte propuneri, făcute în acestă an­chetă pedagogică, cum a fost de es. aceea, că acolo unde ridică statul şcoală elementară, confesiunile să nu aibă drept a mai susţină şi ele scăle. Din cari anumite motive? Unde sunt ar­gumentele? Ori apoi propunerea, că pedagogiile confesionale să fie toate sta­­tificate! De ce? Să ni­ se spună, ca să vedem dacă sunt reale argumentele aduse, ori sunt numai argumente în­chipuite. Argumentele însă lipsesc. Primim impresiunea, că peste tot domnii pedagogi întruniţi în ancheta ministrului de culte şi instrucţiune pu­blică s’au ferit de argumente pedago­gice, ci şi-au scos şi ei propunerile din dorinţele patriotice, manifestate de în­­trega societate magiară. Pe calea acăsta însă domnul ministru nu şi-a ajuns scopul, care era acela, ca din punct de vedere curat pedagogic să fie luat la examinare cunoscutul său proiect de lege. Ceea­ ce iarăşi dovedeşte un lucru, anume, că dl ministru de culte şi in­strucţiune publică nu şi-a compus bine ancheta pedagogică. Era foarte necesar, ca să fie invi­taţi să facă parte din anchetă şi bărbaţi experţi din sinul confesiunilor, bună­­ora directori ori profesori de la peda­gogiile nemagiare, cam­ sigur că argu­mentau cu temeiu, şi arătau în mod evident, că după ştiinţa modernă pe­dagogică ce e esecutabil şi ce nu e esecutabil de loc din proiectul de lege al domnului ministru de culte şi in­strucţiune publică? Multe cestiuni ar fi fost puse pe calea acesta în discuţie cu adevărat ştienţifică, presentate fiind în adevărata lor lumină. Aşa însă cum a fost compusă an­cheta, n'a fost de loc anchetă pedago­gică, pentru­ câ în ea numai despre ra­porturile dintre noul proiect de lege şi regulele pedagogiei n’a fost vorbă. De aici apoi lipsa de argumente pe­dagogice, la facerea şi susţinerea unor propuneri, scoase toate din presa magiară, care nu din trebuințele pedagogice. Și noi argumente am așteptat de la acesta a doua anchetă, nu propuneri. Din parlament. Din incidentul, că ministrul-president a declarat în dietă, că consulatul austro-ungar e în drept să se adreseze autorităților ungare în limba ger­mană, kossuthiştii au înscenat ori şedinţă gyomotosa. A fost şedinţă secretă. Punctul de vedere al guvernului l'a apărat ministrul de comunicaţiune Hieronymi. Prm-ministrul nu era a­casă. Era dus la Viena. Dieta nu a putut intra în ordinea de zi. Résboiul. Résboiul ruso-japonez în rasele sale de pănă acum sigur că cel mai memorabil şi trist eveniment îl are în uriaşa luptă de la Vafangcu, despre care am amintit în numărul trecut, care pentru Japonezi perderile din 15 iunie în apele din Marea­ japoneză. Conform știrilor ulterioare, în lupta de la Warangcu (cum scriu englezii locul unde s'a dat lupta, care după chartele japoneze Ce-li-su) Rușii au perdut cincisprezece mii de oameni. Intrăgă ostea generalului Stackelberg era de 22.000, care atacată de generalul Nodzu cu 40.000 de ostași, după­ ce a fost încunjurată din trei părţi, cu rămăşi­ţele de 7000 s'a retras spre nord că­­tră Liaoiang, unde se află grosul ar­matei ruseşti de sub comanda lui Ku­­ropatkin. Unele telegrame lasă însă a se înţelege, că în retragerea ei a fost de nou atacată din partea unor deta­şamente ale generalului Nodzu şi ni­micită total. In aceeaşi zi însă (15 iunie) ja­ponezii încă au îndurat perderi mari pe apă. Admiralul Skridlov adecă, cu flota de la Vladivostoc a prins şi cu­fundat în mare trei corăbii de trans­port ale japonezilor, cu cari au perit în valuri peste 1000 de soldaţi, afară de proviantul şi muniţiunile destinate pentru ostea japonesă de pe uscat. Mari însă şi de necalculabile ur­mări sunt perderile Ruşilor, a căror armată aflatore pe câmpul de răsboiu acum e redusă la contingent de cel mult 80—90 mii, abstracţie de la faptul că deja de la începutul răsboiului era cu mult mai mică de cât a Japonezilor. Tocmai din acest motiv s’a ferit şi se fereşte generalul Kuropatkin de a primi luptă decisivă, aşteptând să-i sosiască întăriri. E întrebare însă, că da-i-vor Japonezii timp pănă-i vor sosi acestea ?„. Conferentele Invetatoresti. » » » Cercul XI. Sălciua-de-jos, Maiu, 1904. (Fine). Sevastian Ceapa a cetit tema sa. Im­portanţa ea o are istoria naturală în educa­­ţiune. In absenţa lui Ioan Manica, operatul seu de acest cuprins încă a fost cetit în con­­ferenţă. Pe când Sevastian Ceapa a espus mai mult materialul ce contribue în mare măsură la stivuirea sentimentelor religiose, loan Manica arată modul cum trebue a pro­­cede în propunerea istoriei naturale, ca să se nască în elevi sentimentele nobile. Ambe operatele se întregesc reciproc, cualificându-se a lui loan Manica de bine succes, căr’ a lui S. Ceapa de succes. Vasilie Miclea în asociaţie cu Gh Iiancea a pertractat tema: Cum să se propună reli­­giunea în şcfia poporală, pentru cultivarea şi ridicarea adevăratului simţ religios-moral ? Autorul în tema altfel succesa, insistă cu deosebire asupra următoarelor: să se pună pond pe cetirile din sf. scriptură, cari sunt acomodate a ştirii şi interes şi plăcere, şi în acelaşi timp servesc şi ca pilde (esemple) da urmat; apoi să se facă eserciţii practice cu elevii din religiune în şi afară de şcolă, să fie învăţătoriul esemplu în tot ce priveşte religiositatea și moralitatea sol. — In le­gătură cu aceasta tesă s’a ridicat și preten­­siunea de a se edita o carte a sf. scripturi anume pentru popor și elevii de şcolă. Car­tea aceasta ar fi să cuprindă numai unele părți alese și ca stil şi ca cuprins, și acomo­date priceperii elevilor. Cel mai important obiect de la titlul dizertaţiunilor a fost, fără îndoială, planul materialului de învăţământ, care cuprinde împărţirea aceluia pe săptămâni şi luni pentru întreg anul şcolar şi din toate obiectele de învăţământ. Acel plan a fost presentat şi motivat prin Ioan Moldovan în numele unei comisiuni esmise încă din anul trecut. Ce în­semnătate are acesta pentru învăţătorii noştri, o ştie fie cine. Durere numai, că pănă acuma a lipsit din scalele noastre, şi şi învăţătorii au propus, care ce a cugetat şi cum i-a venit mai bine, de aceea s'a şi observat, că în scăle, situate întră unele şi aceleaşi împre­jurări, a lipsit uniformitatea în învăţământ. Comisiunea s'a achitat bine de rolul primit. Şi dacă operatul i­ s’a redat spre com­pletare, causa a fost, că el trebue adus în consonanţă cu planul votat da congresul na­ţional-bisericesc din anul trecut. S’au luat măsuri, ca încă cu începutul anului şcolar viitoriu să aibă fie­care învă­­ţătoriu planul, ca să -i fie de orientare; de altă parte să poată pe basa lui controla şi superiorii şcolei, cât, când şi cui s’a propus, din toate obiectele de învăţământ. Ar fi de dorit, ca din nici o şcolă să nu mai lipsască! b) Prelegeri practice. Prelegeri practice s’au ţinut din limba română, magiară, istoria patriei şi comput. Din limba română a preles loan Mol­dovan: Două fete la holdă. Prelegerea s’a ţinut după treptele formale cu elevii din anul 2, dar’ au fost de faţă şi ceilalţi elevi, pe cari i-a ocupat în mod indirect. Faţă de aceasta prelegere A. Napău observă că prelegătorul n’a scos morala şi n’a cetit din destul cu elevii piesa. Nicolae Dumitru escepţioneză ţinuta elevilor. Téglás István, inspector reg., scoate la ivealu părţile bune, asemenea T. Ni­­cora. Presidentul comisari zice: ţinta n’a fost bine anunţată. Prelegătorul n’a făcut in­teresantă prelegerea, pentru-că n’a istorisit’o şi a pus prea multe întrebări, conturbând atenţiunea. Abstrăgând de la aceste, prela­gerea a fost bună şi s’a și cualificat de de­plin succesă. Prelegeri din limba magiară au fost de toate 4. Vasilie Butură a preles din cartea Schulerus—Popovici cu a. VI. A vadász, loan Pârvu cu clasa V: „A bojtár és a sas“. Iosif Herdea face elevilor din clasa IV, de­scrierea „calului“, car’ loan Mețian prelege despre numele personale, cu anul III de şcolă. Dintră aceşti prelegători Vasilie Bu­tură a propus după metodul conversaţiunii directe cu elevii, indicat in conductorul au­torilor Schulerus—Popovici, dînsul dă întâiu elevilor să înveţe cuvintele şi să traducă piesa, apoi converează. Acelaşi fel procede şi Ioan Pârvu, de­cât că el nu traduce, nici spune elevilor cuvinte. Elevii au să afle înşişi din contextul care l-a spus şi româneşte tot de ce au lipsă. Ceilalţi doi preleg după treptele formale. La desbaterea asupra acestor prelegeri au luat cuvânt A. Napon, N. Dumitru, I Moldovan, T. Nicoara, I. Popuţa, V. Butură, Andreiu Muntean, Sebastian Ceapa, I. Pârvu, Ştefan Aruncuţean, I. Meţian, inspectorul reg. de şcole şi presidiul. Observațiunile ce s’au făcut sunt: 1. față de V. Butură, că prelegerea a fost deplin succesă, dar’ între­bările nu totdeuna le-a pus bine, n’a pus de­stul pond pe eserciţiile practice şi flexiunea cuvintelor, n’a ţinut destulă disciplină şi n’a supraveghiat din destul elevii cu ocupaţiuni indirecte. 2. Faţă de I. Pârvu, că a păşit prea milităreşte faţă de elevi şi li-a propus prea mult şi greu, şi încă fără carte. 3. Faţă de Iosif Herdea şi Ioan Meţian s’a accentuat că au preles mai mult româneşte, au făcut prea multe intuiţiuni şi n’au rostit bine nici unele cuvinte magiare. Deci pe basa acestor constatări, prelegerea lui V. Butură se de­clară deplin, car­ ale celorlalți în parte succese, enunţându-se totodată, că conferența aproba metodul folosit de V. Butură şi doreşte, ca şi ceilalți membri se proceda tot astfel la predarea acelui studiu. Din compul rasp, geometrie a presei A. Napiu,­ esecutând măsurarea tablei. Pre­legerea aceasta, abstrăgând de la unele de­fecte, cum sunt, că prelegătorul s’a purtat prea dur și a pus întrebări greşite — s'a ți­nut după treptele formale şi s’a declarat de deplin succes­. Prelegătorii P. Stanciu şi I. Lupescu des­pre ,Ioan Huniade“ și T. Nicoara despre în­mulțirea numărului 7 cu 5, din cauză că elevii se depărtaseră, numai verbal au putut să-şi espună metodele lor, în formă de disertaţie. Cei dintâiu accentueaza, că istorisesc materia­lul, apoi cetesc elevii din carte şi memori­­seaza, cel din urmă susţine, că în resolvarea problemelor procede totdeauna de la darave­­rile zilnice, ca să stimnesc­ interes, şi nici odată nu se mărgineşte la numeri abstracţi, ori singur la globurelele maşinei de comput. Descoperirile aceste se iau spre ştiinţă. c) Propuneri şi decisiuni. I. Moldovan, în calitate de referent al comisiunei de 3, refereza şi recomandă spre primire propune­rile făcute de presidiu în şedinţa I. Conform acestora se enunţă: 1. Protopresbiterii trac­­telor Turda şi Lupşa să fie rugaţi a institui din învăţători comisiuni, cari să cerceteze examenele publice de la finea anului, având a raporta şi conferenţei despre cele esperiate. 2. Fiind conferenţele cercului ambulante, se simte necesitatea a se înfiinţa un cor de în­văţători, care să funcţioneze la serviciul di­vin din comuna în care se ţine conferenţa, spre ridicarea simţului religios al credincio­şilor. Deocamdată pănă s’ar pute înfiinţa co­­rul, se simte necesitatea sa se cânta, răspun-

Next