Telegraful Roman, 1904 (Anul 52, nr. 1-141)
1904-10-19 / nr. 112
JKr. 112 Sibiiu, Marţi 19 Octobre (1 Novembre) 1904, Anul LII LEGRAFUL Ap&r& Bhaim, Mo fi I ABONAMENTUL Fecirtj Sibils pe an 14 C., 6 Iuni 7 C., 8 Ians 3 C. BOfit Teatru nssnarohie pe an 16 6 luni 8 C., 3 luni 4 C. Pentru străinătate pe an 24 C., 6 luni 12 C., 3 luni 6 C. Pentru abonamente şi inserţii şi a se adresa la Aâulslstrat la asa tlpsgraislarebldieposMse Sibiiu, strada Măcelarilor 46 Corespondențaîa simt a tis adresa la Rcdaotls^sa „Telegrefalel P.ssia*", atrs-ls. Măcelarilor nr. 84. Epistolele nefrancate se refusS.. Articolii republicaţi nu se înapoiană. INSSRTIUNIUS: Pentru odată 14 fii., — de tone ori 24 fii., — de trai cr 8® fii. rSndul cu litere ganaomd Adunări de protestare. Silne, 31 Octobre n. Asprimea disposiţiunilor cuprinse în proiectul de lege al domnului ministru de instrucţie Berzeviczy, presentat parlamentului ungar, a provocat nemulţămire generală printre popoarele nemagiare din ţară şi le-a pus pe toate în mişcare. Lucru foarte natural. Când se indrepta atac atât de cutezător şi atât de nemotivat în contra vieții naționale, a popoarelor nemagiare din patria aceasta,o comună, în contra şcolelor lor, popor ne-mernic ar fi acela, care n’ar face batemîncercare de apărare, pe căile legale cari n ii stau deschise. De aceea zicem, că eforte natural, că naţionalităţile nemal giave se mişcă, începutul l-au făcut deputaţii saşi din dietă, cari nu numai în urma provocărilor primite de la alegători şi în urma ţinutei corecte a presei naţionale săseşti, ci ne place a crede, că şi din propriul indemn au ţinut consfătuire în Budapesta şi au luat hotărire să iee poziţie hotărită în contra proiectului de lege când va fi pus în desbatere în dietă. Moment îmbucurător este acela, că toţi deputaţii saşi, treisprezece la număr, au luat angajament să-şi apere poporul în contra asupritarelor disposiţiuni cuprinse în nefericitul proiect de lege, şi că pe lângă ei s’a alăturat şi deputatul Sebeşului, ca al patrusprezelea, care e Magiar, dar a trimis la dietă din partea Saşilor. Aceşti patrusprezece deputaţi, cari fac parte din partidul guvernului, au mers la prim-ministrul Jisza şi au comunicat, că proiectul de lege din întrebare taie adânc în legea despre egala îndreptăţire a naţionalităţilor, care e lege fundamentală, şi taie şi în autonomia bisericei săseşti, periclitând totodată esistenţa şcollelor naţionale săseşti, prin urmare ei nu -i pot accepta şi vota, ci î i vor combate în mod categoric şi cu argumente puternice, în dietă. Prim-ministrul Tisza a luat la cunoştinţă comunicarea deputaţilor saşi şi li-a spus, că nu face chestie de partid pe tema proiectului de lege, care nici nu e al dsale, ci al ministrului de instrucţie Berzeviczy, prin urmare le dă mână liberă să ’i combată şi să nu ’i voteze. Atâta Saşii. De la Sârbi apoi vine ştirea, că episcopatul lor încă a luat hotărâre se combată din toate puterile proiectul de lege în casa magnaţilor, unde au scaun şi vot episcopii sârbeşti, în cazul că proiectul de lege va fi votat în dietă în textuarea actuală, atât de vătămatoare pentru naţionalităţile nemagiare. Afară de acesta, sunt plănuite întruniri de popor, pentru a se ridica protest în contra atentatului plănuit asupra şcollelor confesionale nemagiare din ţară. O adunare mare şi imposantă se va ţine în Carloveţ, la care vor lua parte representanţi din toate comunele mai mari locuite de Sârbi. Şi noi, Românii ? Nu stau nici oamenii noştri cu mânele în sin. Ern, Duminecă, a fost întrunire de popor în Ilia-murăşănă, în care s’a votat o resoluţiune de protestare în contra proiectului de lege, care are de scop nimicirea şcollelor româneşti, car’ pe Dumineca viitoare sunt convocaţi Românii din cercurile electorale Deva şi Oreştie la o întrunire de protestare la Orăştie. Se vor mai ţină apoi adunări de protestare în Haţeg, Hunedora şi Brad, şi dacă suntem bine informaţi, o mare întrunire poporală în Sibiiu, şi poate şi pe alte locuri. Cum că adunările acestea de protestare nu vor avea nici un resultat real, e de sine înţeles. Guvernul nu se va speria de glasurile de protestare ale Românilor, Saşilor şi Sârbilor, ci va merge mai departe, pe calea apucată, cu atât mai vîrtos, că în ce priveşte magiarisarea, nu este oposiţie, ori om din oposiţie, care să nu-l sprijinască. Dar cu toate acestea, întrunirile de protestare sunt necesare, pentru că lumea nepreocupată numai pe calea aceasta se poate convinge, că nemulțămirea față de proiectul de lege al dlui ministru Berzeviczy e generală, și că popoarele nemagiare din patria aceasta au destulă conştiinţă naţională, ca să vadă şi să simtă primejdia cu care sunt ameninţate. Ne dóare rău aceea ce vrea guvernul să facă cu şcollele noastre confesionale, şi n’am fi oameni dacă n’am avea curajul să o spunem pe faţă şi în faţa lumii întregi, că ne dóare! Şi lucrul acesta nici nu ni-l poate lua nimeni în nume de rău. rora se estinde art. de lege XIV din 1898“ .. Suntem acum deci şi mai tare încredinţaţi, că esecutarea legii din întrebare se va face, când se va face, pe întreaga linie, cu ţinerea în vedere şi a bisericei noastre. Pretensiuni în privinţa aceasta noi însă n-am formulat. Cereri l- am ridicat. Dar când vom ajunge să ne formulăm pretensiunile, de sine înţeles, că numai sub condiţia, că ne rămâne neştirbită autonomia bisericească ni le vom putea formula, aşa cum doresc confraţii de la „Drapelul“, şi cum doresc toţi credincioşii bisericei noastre. Proiectul de lege referitor la modificarea articolului de lege XXXVIII din 1868, şi a articolului de lege XXVIII din 1876. (Urmare). §. 14. In sedlele elementare poporale de stat sunt a sa preda toate obiectele în limba magiară, în localitățile sedlei, în formă pu- • blică. La instrucţia în religiune şi morală poate fi însă întrebuinţată la cererea superiorităţii bisericeşti respective, pe lângă limba de pro-^ punere magiară, şi limba maternă a elevului " ca limbă de propunere. Limba de propunere pentru cursul zilnic la scriele elementare poporale cari nu, sunt ale statului, o stabileşte susţintoriul şca- lei. Dacă însă într'o şc0 lă elementară popo* 'o rală cu limbă de propunere nemagiară limba maternă a cel puţin 20 la sută din totalitateaelevilor înscrişi e cea magiară, ori dacă dintre toţi elevii cel puţin 20 se declară a fi de limbă maternă magiară, este a se întrebuinţa şi limba magiară ca limbă de propunere. Dacă susţinătoriul şediei voeşte să schimbe limba de propunere stabilită, are să cera încuviinţarea ministrului de culte şi instrucţiune. In cursul de repetiţie al tuturor şed- ’• lelor elementare poporale limba de propunere e esclusiv cea magiară. * In cursul zilnic al şcolelor elementare poporale cu limbă de propunere magiară şi cu elevi cari nu vorbesc ungureşte, susţinătorii şcolei îngrijesc, după putinţă, de instruirea copilului în limba sa maternă. Articolul de lege XX din 1848. Confraţii de la „Drapelul“ credd că nu ne-am esprimat destul de clar în prim-articolul din numărul log ziariului nostru, în care spuneam, care este punctul nostru de vedere cu privire la esecutarea articolului de lă Se XX din 1848, reclamată atât de mul în timpul din urmă din partea reformaţilor. Credinţa nostră însă e, că am precisat destul de bine aceea ce voiam să precisăm, anume: înţelesul legii din întrebare. Şi înţelesul e, cum am arătat, acela, că toate confesiunile recepte din ţară — prin urmare şi biserica nostră greco-ortodoxă — au dreptul să cără, ca să fie împărtăşite de ajutor din budgetul statului pentru acoperirea trebuinţelor lor eclesiastice. Şi constatând faptul, că în consiliul de miniştri, care s’a ocupat cu memorandul reformaţilor, încă astfel a fost esplicată legea, ni-am esprimat părerea, că guvernul, voind să fie drept, nici nu poate să esecute legea decât așa cum cere dreptatea, pe intreaga linie, adecă cu privire la toate confesiunile din patrie. De atunci incoace a apărut in scris răspunsul guvernului la memorandul reformaţilor, şi în răspunsul acesta găsim declaraţiuni ca cele următore: „ . . . guvernul, ca în întreaga sa activitate, poate fi condus la precumpănirea acestei chestii numai de acel însemnat punct de vedere, ca perfecta egalitate şi reciprocitate între confesiunile recepte să se validiteze pe întreaga linie“.... Bar’ cu privire la noua îmbunătăţire a salariilor preoţeşti, în răspunsul guvernului se spune: „ ... Chestia aceasta, după firea ei, se poate resolva numai cu privire la preoţii tuturor confesiunilor asupra că din Macedonia. Marți, săptămâna trecută, s’a deschis in Bucureşti, în localul propriu, sesiunea de toamnă a sfântului sinod al bisericei autocefale greco-ortodoxe din România. Ceremonialul a fost cel obicinuit: s’a cetit decretul de deschidere de cătră domnul prim-ministru D. A. Sturdza, care ţine în mod interimar locul domnuluii ministru de culte şi instrucţiune Haret, dus în concediu, s’a verificat procesul verbal al sesiunei din urmă sinodale, şi apoi s’a intrat în ordinea de zi. Şi la ordinea zilei a fost pusă, întră altele, o chestie care a provocat declaraţiuni de mare însămnătate pentru biserica ortodoxă română din Macedonia, declaraţiuni făcute din partea domnului prim-ministru al României D. A. Sturdza. Cum se ştie, în primăvara anului acestuia fostul metropolis primat al României, Ghenadie, umblase prin Macedonia, ţinând serviciu dumnezeesc şi predici în mai multe biserici de ale Arămânilor. Patriarchul din Constantinopol s’a plâns pentru acesta la sfântul sinod al bisericei ortodoxe române, cerând pedepsirea fostului Metropolit. Sinodul a pertractat scrisoarea de protestare a patriarchului încă în sesiunea de primăvară, răspunzând, că metropolitul Ghenadie a făcut visita în Macedonia din propria sa iniţiativă, fără a fi fost trimis acolo, nici din partea sinodului, nici din partea guvernului român, car’ pedepsit nu poate fi, pentru că fostul metropolit se află într’o situaţie privilegiată. S'a folosit apoi de acest prilej sfântul Sinod pentru a pune o vorbă bună şi el în favorul Arămânilor din Macedonia, şi a scris patriarchului, că ar face bine dacă ar lăsa pă Arămâni să se roage în bisericile lor în limba lor naţională. La aceasta dorinţă a sfântului sinod a venit apoi răspuns de la patriarchul, şi răspunsul s’a cetit în şedinţa de Marţi a sfântului sinod. Patriarchul zice, că nu este treaba sfântului sinod al României să se amestece în afaceri peste cari el, patriarchul singur este stăpân, şi că el, patriarchul, lucrăză în chestia Arămânilor aşa cum îi dictăză interesele bisericei. Sigur că la o astfel de scrisoare, sfântul sinod ar fi dat un răspuns potrivit, dacă dl prim-ministru Sturdza nu lua numaidecât cuvântul pentru a stabili adevărata fiinţă a chestie macedo-române. A spus dl prim-ministru, că luptele cari se dau în Macedonia între naţionalităţi sunt de caracter curat politic, şi de aceea ar fi bine, ca biserica să nu se amestece în ele, pentru că guvernul român speră că va pute duce el singur lucrurile la bun sfârşit. A spus apoi dl Sturdza, că cererile Arămânilor sunt sprijinite la Portă de către toate puterile mari europene, şi astfel patriarchul în cele din urmă va trebui să cedeze. Sfântul sinod, luând cu plăcere act despre declaraţiunile dlui prim-ministru Sturdza, a lăsat să rămână scrisoarea din urmă a patriarchului de la Constantinopol fără răspuns, şi a luat hotărîre, să trimită un avertisment fostului metropolit Ghenadie, de a nu se mai duce prin Macedonia, tocmai în interesul Arămânilor, al căror bine îl doreşte şi vrea şi fostul metropolit. Dând acest scurt raport despre cele întâmplate în şedinţa de Marţi a sfântului sinod din România, constatăm cu plăcere un lucru: că toţi factorii principali ai vieţii publice din regatul român sunt angajaţi în chestia aromână, şi că guvernului român i a succes să obţină chiar şi sprijinul tuturor puterilor mari europene. Prin urmare, causa fraţilor noştri din Macedonia, cu privire la naţionalizarea bisericei lor, este a fi considerată ca o causă deja câştigată. E numai chestie de timp, când au Arămânii să-şi vadă dorinţele împlinite. Succesul deci e asigurat, şi succesul va fi de atribuit negreşit cercurilor conducătoare din regatul român; bucuria însă va fi a Arămânilor, car’ câştigul al întregei biserici ortodoxe române! Pentru Arămânii