Telegraful Roman, 1905 (Anul 53, nr. 1-140)
1905-01-01 / nr. 1
Nr. 1 ii, Sâmbătă 1/14 Ianuarie 1905 Anul LIII '*V mMLEUL ROMAIT, ire Marția, Joia şi Sâmbăta. abonam ea ie si insertions!a ae sdres» la K8 tiMiart*1 Hihnn, itrad» Kitis»iUi*,îtoi 45 Oo swpcmdsnteli» murit * sa svdraaa ia MM «**H»**‘. strada Măcelarilor nr. 84. * * •’•■'■»»Vi«-.- ♦ tiwpoiasi. I N5SKT IUNILS Steate» eâîavâ 14 fii., — «a ion* ori 14. Sil., — 4# tnt ci 83 fii. rfcdul cu litere gamond A nul nou. Sibliu, 13 ianuarie r In natură nu este întrerupere continuitate perfectă. Nu este înce o pe care mintea omeneascâ l’ar putea uili cu poshivitate, și i*u iste si pe care 1 ar putea prevede cu siguri Aceleaşi lucruri se repetâză an din natură, cari se întâmplau îm :u mii de ani, şi cari se vor întâcni peste alte multe mii de ani. Tot aşa e şi în viaţa omeni tiu este întrerupere, ci conţinu perfectâ. Omenii vin în lume şi diin lume, întocmai ca în n tură fiere, cari primăvara împodobesc ioni, ear’ toamna cad ofilite la păa pentru ca în anul următor altei* treca prio aceeași procedură, — 'menimea nu dispare. El esistă ntrerupre, și viața ei va fi fara sfîrş't, îa tocmai ca a naturei, v. vreme provedința divină voeşte, ca â fie. Secolul, deceniul, anulj în ^ . menimei nu e alta, de cât, cum piscopul Bonomeili: „semn conveal, pentru a uşura munca pe g aemoriei, şi pentru a ne pute no aenii, mai uşor înţ lege“. Un ° a ş i altul, un de'aeniu ca şi altu ecol ca şi altul, ttropi de ană în ea veciniei. Nici secolul, nici deceniul, nici : iu lasă gol în urma sa, ci când a unul, vine altul şi-i ocupă locul, nai în urma faptului, că în natur viaţa omenirei nu este întreru i continuitate perfectă. Ii ocupă nse îi ia în primire şi moştenire •■dive şi pasive, aşa cum a lăsat urma sa — antecesorul. Rostul împărţirei eternităţii îi secoli este deci aceia, ca sub î semne convenţionale“, cum Ie n te , momelii, istoria se noteze, că I mea ce lucruri vrednice de a fi ate posterităţii a săvârşit, ori pâcate a comis, pe cari generaţiil autoare vor avea să le ispăşescâ? Deşi deci strop neînsemmarea vecinieiei, îşi are şi anul îin ătatea sa, pentru că ori cât de fic fie în raport cu vec'nicia, s ' stâmpla şi în cursul său lucruri ice“' de aducere, aminte, vrednice a trecute pe păginîle istoriei, orutut comite greşeli, pe cari anu mâtor va ave se la îndrepte. De aci însemnătatia zilei din an, dzua anului nou, — t ce ia adietîm reci Uu . mi are, că am convențional,l, , ... ce facem socotâ d ăin sumă de*pri ; u Încheiem bilanț) o n fața pasivei* .,ei ; ■. trecem în sol ca perdere, fi st; na pe loc un mo i cesta so« o.ela, are pentru sil omeni, ca Ro. 1 întrebâm, înti ) tocmai apuneți ce ne stau apibuit ia inainea neamului du i.rr tu, cât am căutat săt ‘ I lui cea cealaltă, rin îmbrăţişarea cari I ne deschide 'ii. ? Şi1 conform re. am ajunge să ne ij,ce o vom duce în ou ziua de mâne, o c„ Roixtâni şi ca st bilanţ necesar, sufletescă a fiecât de mulţi cu pentru conştiinţa are, ca să nu uite iar’ tuturor cetiaivoitorilor, şi înviesc obicinuitele /tiofCivy fericit! dragoste. »«Uzi, oi pentru gaacenipolul adresat ei de magiar aste din ágos magyar szövetdnea ce trebue sc o de naţionalităţile nsapropiatalor al geriie dragoste* nu prea câte sunt trecute în aiuri culturale, fire i totuşi fact politică. Iii: • electorală a naţionază la membrii sĕi şi u careul lor de activi(orale în cari naţ oal galer i patrioţi sa nsiderat;um de partid ndidatul acelui ;e prospecte da înv nîdu 1 de candidat nu e, ci al „magiarimei • cerc electoral cu alenat onaliatici, va caa cărui partid patriot că, dar’ cu trecut neimente patriotice, profâră nici o condiție a principiile respecti- 1 Mfgyar Szö/ets'-g“ dor sé. esuepţonarta .turei lui. . i, ca în contra acelora, • nu insudă încredere, 'uciul tendinţe or amiresolui, char şi in da consideraţium de ipatue a) ori de alte da ca aderenţi at creiă nici o condiţie de ă, ind-iă pe aleasa trecu une, că vor lua atitudu.m.ineau tudata ceas iei d„ project de L va d tarea unor tomnái energ ce. .y*r Szövetség“ ape ia civii Jil-g tori se pentru ca in scopuri i paotări cu partide conducătorii ace or*. • ntempla pe alocurea rotesteza contra lor.“ ic și-l cetitorii. LXKs W m o* PI on-pe 51 pe Ci* mir ■ sutii, £ J :.s Altui aii'1 t *t am ce a si Uuiă Câtră alegătorii români! Comitetul electoral esecutiv al partid, naţional român a adresat alegătorilor români următoriul apel: Resîmţînd puterea dorinţei Dvóstre, de a vă fi înşivă făuritorii sorţii, în înţelesul legilor şi al constituţiunei ţării, alegendu vă înşivă bărbaţii cari să dee glas voinţei Dvóstre în parlamentul ţării; resimţind că puterea acesta a dorinţei este isvorită din înseşi puterea de viaţă a Dvestre, a poporului românesc, conferenţa electorală a delegaţilor retrâni ţinută la 10 Ianuarie n. ro Siiu a dat ascultare dorului Dvestre şi a decretat, ca alegătorii români să fee parte activă la alegerile dietale ce se vor ţină în ţara întregă începând din 26 ianuarie st. n. a. c. Cunoşteţi Dvostre căuşele, de ce înainte vreme alt sfat vi-a dat din partea conferenţelor electorale române cu privire la alegerile dietale, sfatul abţinerii de la acele alegeri. Ştiţi Dvostre bine cumpăni şi prigonirile începute contra nostru şi măsura puterii nostre din trecut. Dar’ vremea trece şi faţa lumii se schimbă. Şi dacă slabi am fost, ne-am întărit. Dacă neîncrezători am fost, conştiinţa puterii ni a redat încrederea *vprăştiaţi am fost, dorul bun al neamului careşi ne-a areutăţile noi trebue răm. Durerile noi treb’ cuim, şi a nóstra e scăpăm de năcazuri. Ligile ţării ne d alegem deputaţi d’ • dor, inimei nóstre, şi tr u dreptul acestor dapi • crsa ţârii, durerilor, dorinŢcivi.' y- t gerii nóstre. Bateţi şi vi sa va deschide! Ca să câştigăm drepturi, trebue să ne folosim şi să ce ştim folosi de cele pe cari le avem. Cum va fi purtarea Dvoastre la alegeri, aşa vă vor fi deputaţii, şi cum vor fi deputaţii, aşa se vor făuri legile şi aşa vă va fi uşurarea. Acum, când sartea neamului este depusă în mânile Dvoastre daţi vă bine seama, că având putinţa, să aveţi şi puterea, ca sartea neamului spre bine să o îndreptaţi. Puterea e în mânile Dvastre, nădejdea e în inimile tuturor, împlinirea e la Dumnezeu. In cunoştiinţa puterii şi în puterea nădejdii statul ce noi vi-l dăm e următoriul : 1. Constituiţi-vă neamânat pentru fiecare cerc electoral în comitete electorale esecutive. 2. Daţi-vă votul singur aceluia, despre care sunteţi încredinţaţi că vă înţelege păsurile şi vrea şi poate să vă lecuiască relele. Şi cine te-ar înţelege mai bine, de cât fratele tău, şi cine ar vrea mai mult binele, de cât sânge sângele tău ?! 3. Bine cumpănind trebuinţele neaui în general, ţinem de lipsă, ca amată penru urmitorele cercuri , recomandăm drept candidaţi astre bărbaţi, al căror trecut şi presentanţă pentru binele poporului, (am în numărul trecut cercurile şi canţii. Red ) 4. Celelalte cercuri le lăsăm la f dvestre chbzuială, candidând, înţeles, astfel de bărbaţi, despre a căror capacitate şi bună credinţă sunteţi convinşi, şi aducând acesta neamânat la cunoştinţa comtetului permanent electoral. 5. Pentru toate afacerile electorale aveţi să vă adresaţi comitetului electoral esecutiv, cu adresa: Dr. Aurel Vlad, Orăştie, (Szászváros). 6. In cercuri unde sunteţi în minoritate, dar interesele dvostre coincid cu interesele naţionalităţilor coalocuitoare, vă recomandăm să vă daţi voturile dvoastre pentru candidatul naţionalist, pn care în conţelegere cu dvastre vi-l vor propune fruntaşii cercurilor respective. 7. Vă recomandăm, ca şi în cercurile unde sunteţi în minoritate, pentru cinstea steagului, puneţi vă candidat naţionalist şi afirmaţi-vă dorinţa. Şi acum înainte cu Dumnezeu, la luptă sfântă, unde bunul ţerii şi al neamului ne chiamă! Din şedinţa comitetului electoral esecutiv, ţinută în Sibiiu, la II Ianuarie st. n. 1005. (Urmază subscrierile). Crăciunul meum sufletele ans temu «9 fac ana oameniîor , ne fumae eu, doritul «dun pace pe pământ, se naşte in peştera Vifleemului. Eş’ti cu toţii să 'i sărbăm venirea! Intrăm în secolul XX de când lumea serbeza Naşterea Domnului ca un eveniment deosebit. In jurul ei s’au desvo’tat obiceiuri în cari culmineaza sublitatea momentului festiv şi caracterul naţional religios al popoarelor creştine. Oricât s'ar zice despre universalitatea religiei creştine, acesta a luat forme specifice de manifestare în proporţia culturii şi a geniului naţional al popoarelor. La noi creştinismul s’a făcut lege românesca, o clasică indicaţie despre contopirea ideii de creştinism şi românism în mintea şi în sufletul poporului nostru. Civilisaţia de lux a străinilor, care întră nechemată în casele noastre, încârcă şi la aceasta serbătoare să scuture tradiţiile noastre de veacuri şi să introducă reforme străine de sufletul nostru. La ţară crăciunul se ţine cu demnitate religiosă şi naţională. Saloanele, cu aerul lor marfumat, au străinul pom de crăciun — bucuria naivităţii copilăreşti. Pomul de crăciun împrumută acestei sărbători un caracter intim familiar. La Germani crăciunul este o sărbatoare familiarâ în înţelesul cel mai desăvârşit al cuvântului. Toţi îşi reamintesc de anii copilăriei naive, când micii copilaşi saltă fericiţi în jurul pomului încărcat cu daruri şi bunătăţi pentru ei. Nimic mai delicios într'o familie, de cât a privi aceşti nevinovaţi, a tenta ene