Telegraful Roman, 1905 (Anul 53, nr. 1-140)

1905-01-01 / nr. 1

Nr. 1 ii, Sâmbătă 1/14 Ianuarie 1905 Anul LIII '*V mMLEUL ROMAIT, ire Marția, Joia şi Sâmbăta. abonam ea ie si insertions!­a ae sdres» la K8 t­iMiart*1 Hihnn, itrad» Kitis»iUi*,îtoi 45 Oo swpcmdsnteli» murit * sa svdraaa ia MM «**H»**‘. strada Măcelarilor nr. 84. * * •’•■'■»»Vi«-.- ♦ tiwpoiasi. I N5SKT IUNILS Steate» eâîavâ 14 fii., — «a ion* ori 14. Sil., — 4# tnt ci 83 fii. rfcdul cu litere gamond A nul­ nou. Sibliu, 13 ianuarie r In natură nu este întrerupere continuitate perfectă. Nu este înce o pe care mintea omeneascâ l’ar putea uili cu poshivitate, și i*u iste si pe care 1 ar putea prevede cu siguri Aceleaşi lucruri se repetâză an di­n natură, cari se întâmplau îm :u mii de ani, şi cari se vor întâc­ni peste alte multe mii de ani. Tot aşa e şi în viaţa omeni tiu este întrerupere, ci conţinu perfectâ. Omenii vin în lume şi di­­in lume, întocmai ca în n tură f­iere, cari primăvara împodobesc ioni, ear’ toamna cad ofilite la păa pentru­ ca în anul următor altei* treca prio aceeași procedură, — 'menimea nu dispare. El esistă ntrerup­re, și viața ei va fi fara sfîrş't, îa tocmai ca a naturei, v. vreme provedința divină voeşte, ca â fie. Secolul, deceniul, anulj în ^ . menimei nu e alta, de cât, cum piscopul Bonomeili: „semn conve­al, pentru a uşura munca pe g aemoriei, şi p­entru a ne pute no aenii, mai uşor înţ lege“.­ Un ° a ş i altul, un de'aeniu ca şi altu ecol ca şi altul, ttropi de ană în ea veciniei. Nici secolul, nici deceniul, nici : iu lasă gol în urma sa, ci când a unul, vine altul şi-i ocupă locul, nai în urma faptului, că în natu­r viaţa omenirei nu este întreru i continuitate perfectă. Ii ocupă­­ nse îi ia în primire şi moştenire •■dive şi pasive, aşa cum a lăsat urma sa — antecesorul. Rostul împărţirei eternităţii îi secoli este deci aceia, ca sub î semne convenţionale“, cum Ie n te , momelii, istoria se noteze, că I mea ce lucruri vrednice de a fi ate posterităţii a săvârşit, ori p­âcate a comis, pe cari generaţiil autoare vor avea să le ispăşescâ? De­şi deci strop neînsemm­­area vecinieiei, îşi are şi anul îi­n ătatea sa, pentru­ că ori cât de fi­c fie în raport cu vec'nicia, s ' stâmpla şi în cursul său lucruri ice“' de aducere, aminte, vrednice a trecute pe păginîle istoriei, or­­utut comite greşeli, pe cari anu mâtor va ave se la îndrepte. De aci însemnătatia zilei d­in an, d­z­ua anului nou, — t ce i­a adietîm reci Uu . mi are, că am convențional,l, , ... ce facem socotâ d­ ăin sumă de*pri ; u Încheiem bilanț) o n fața pasivei* .,ei ; ■. trecem în sol ca perdere, fi st; na pe loc un mo i cesta so« o.ela, are pentru sil omeni, ca Ro. 1 întrebâm, înti ) tocmai apune­ți ce ne stau ap­ibuit ia inain­ea neamului du i.rr tu, cât am căutat să­­t ‘ I lui cea cealaltă, rin îmbrăţişarea cari I ne deschid­e 'ii. ? Şi1 conform re. a­m ajunge să ne ij,c­­e o vom duce în ou ziua de mâne, o c„ Roixtâni şi ca st bilanţ necesar, sufletescă a fie­­cât de mulţi cu pentru conştiinţa are, ca să nu uite iar’ tuturor ceti­­a­ivoitorilor, şi în­­viesc obicinuitele /tio­­fCivy fericit! dragoste. »«Uzi, oi pentru ga­­aceni­­polul adresat ei de magiar aste din ágos magyar szövet­­d­nea ce trebue sc o de naţionalităţile ns­­apropiatalor al geri­ie dragoste* nu prea câte sunt trecute în aiuri cultural­e, fire i totuşi fact politică. Iii: • electorală a naţiona­­ză la membrii sĕi şi u careul lor de activi­(orale în cari naţ o­­al galer­ i patrioţi sa nsiderat;um de partid ndidatul acelui ;­e prospecte da înv n­­îdu 1 de candidat nu e, ci al „magiarimei • cerc electoral cu ale­­nat onaliatici, va caa­­ cărui partid patriot c­ă, dar’ cu trecut ne­­imente patriotice, pro­­fâră nici o condiție a principiile respecti- 1 Mfgyar Szö/ets'-g“ dor sé. esuepţonarta .turei lui. . i, ca în contra acelora, • nu insudă încredere, 'uciul tendinţe or ami­resolui, char şi in da consideraţium de ipatue a) ori de alte da ca aderenţi at cre­­iă nici o condiţie de ă, ind-iă pe aleasa trecu une, că vor lua atitu­­du.m.ineau tudata ce­as iei d„ project de L va d tarea unor tom­nái energ ce. .y*r Szövetség“ ape ia civii Jil-g tori se pentru ca in scopuri i paotări cu part­id­e conducătorii ace or*. • ntempla pe alocurea rotesteza contra lor.“ ic și-l cetitorii. LXKs W m o* PI on-pe 51 pe Ci* mir ■ sutii, £ J :.s Altui aii'1 t *t am ce a si Uui­ă Câtră alegătorii români! Comitetul electoral esecutiv al partid, naţional român a adresat alegătorilor români următoriul apel: Resîmţînd puterea dorinţei Dvóstre, de a vă fi înşivă făuritorii sorţii, în înţelesul legilor şi al constituţiunei ţă­rii, alegendu vă înşivă bărbaţii cari să dee glas voinţei Dvóstre în parlamen­tul ţării; resimţind că puterea acesta a dorinţei este isvorită din înseşi pute­rea de viaţă a Dvestre, a poporului românesc, conferenţa electorală a dele­gaţilor retrâni ţinută la 10 Ianuarie n. ro S­­iiu a dat ascultare dorului Dvestre şi a decretat, ca alegătorii români să fee parte activă la alegerile dietale ce se vor ţină în ţara întregă începând din 26 ianuarie st. n. a. c. Cunoşteţi Dvostre căuşele, de ce înainte vreme alt sfat vi-­­a dat din partea conferenţelor electorale române cu privire la alege­rile dietale, sfatul abţinerii de la acele alegeri. Ştiţi Dvostre bine cumpăni şi prigonirile începute contra nostru şi măsura puterii nostre din trecut. Dar’ vremea trece şi faţa lumii se schimbă. Şi dacă slabi am fost, ne-am întărit. Dacă neîncrezători am fost, conştiinţa puterii ni a redat încrederea *v­prăştiaţi am fost, dorul bun al neamului careşi ne-a ar­­­eutăţile noi trebue răm. Durerile noi treb’ cuim­, şi a nóstra e scăpăm de năcazuri. Ligile ţării ne d alegem deputaţi d’ • dor, inimei nóstre, şi tr u dreptul acestor dapi • crsa ţârii, durerilor, dorinŢcivi.' y- t gerii nóstre. Bateţi şi vi sa va deschide! Ca să câştigăm drepturi, trebue să ne folosim şi să ce ştim folosi de cele pe cari le avem. Cum va fi purtarea Dvoastre la alegeri, aşa vă vor fi deputaţii, şi cum vor fi deputaţii, aşa se vor făuri legile şi aşa vă va fi uşurarea. Acum, când sartea neamului este depusă în mânile Dvoastre daţi vă bine seama, că având putinţa, să aveţi şi puterea, ca sartea neamului spre bine să o îndreptaţi. Puterea e în mânile Dvastre, nă­dejdea e în inimile tuturor, împlinirea e la Dumnezeu. In cunoştiinţa puterii şi în puterea nădejdii statul ce noi vi-l dăm e ur­mătoriul : 1. Constituiţi-vă neamânat pentru fie­care cerc electoral în comitete elec­torale esecutive. 2. Daţi-vă votul singur aceluia, despre care sunteţi încredinţaţi că vă înţelege păsurile şi vrea şi poate să vă lecuiască relele. Şi cine te-ar înţelege mai bine, de cât fratele tău, şi cine ar vrea mai mult binele, de cât sânge sângele tău ?! 3. Bine cumpănind trebuinţele nea­­ui în general, ţinem de lipsă, ca am­­ată pen­ru urmitorele cercuri , recomandăm drept candidaţi ast­­re bărbaţi, al căror trecut şi present­­anţă pentru binele poporului, (am în numărul trecut cercurile şi can­­ţii. Red ) 4. Celelalte cercuri le lăsăm la f dvestre ch­bzuială, candidând, înţeles, astfel de bărbaţi, despre a căror capacitate şi bună credinţă sunteţi convinşi, şi aducând acesta ne­amânat la cunoştinţa com­tetului per­manent electoral. 5. Pentru toate afacerile electorale aveţi să vă adresaţi comitetului electo­ral esecutiv, cu adresa: Dr. Aurel Vlad, Orăştie, (Szá­szváros). 6. In cercuri unde sunteţi în mi­noritate, dar­ interesele dvostre coincid cu interesele naţionalităţilor coalocui­­toare, vă recomandăm să vă daţi votu­rile dvoastre pentru candidatul naţio­nalist, pn care în conţelegere cu dva­stre vi-l vor propune fruntaşii cercuri­lor respective. 7. Vă recomandăm, ca şi în cer­curile unde sunteţi în minoritate, pen­tru cinstea steagului, puneţi vă candi­dat naţionalist şi afirmaţi-vă dorinţa. Şi acum înainte cu Dumnezeu, la luptă sfântă, unde bunul ţerii şi al neamului ne chiamă! Din şedinţa comitetului electoral esecutiv, ţinută în Sibiiu, la II Ia­nuarie st. n. 1005. (Urmază subscrie­rile). Crăciunul me­um sufletele ans temu «9 fac ana oame­niîor , ne fumae eu, doritul «d­­u­n pace pe pământ, se naşte in pe­ştera Vifleemului. Eş’ti cu toţii să 'i sărbăm venirea­! Intrăm în secolul XX de când lu­mea serbeza Naşterea Domnului ca un eveniment deosebit. In jurul ei s’au desvo’tat obiceiuri în cari culmineaza subl­i­tatea momentului festiv şi ca­racterul naţional religios al popoarelor creştine. Ori­cât s'ar zice despre universali­tatea religiei creştine, acesta a luat forme specifice de manifestare în pro­porţia culturii şi a geniului naţional al popoarelor. La noi creştinismul s’a făcut lege românesca, o clasică indica­ţie despre contopirea ideii de creştinism şi românism în mintea şi în sufletul poporului nostru. Civilisaţia de lux a străinilor, care întră nechemată în casele noastre, în­­cârcă şi la aceasta serbătoare să scuture tradiţiile noastre de veacuri şi să intro­ducă reforme străine de sufletul no­stru. La ţară crăciunul se ţine cu dem­nitate religiosă şi naţională. Saloanele, cu aerul lor mar­fumat, au străinul pom de crăciun — bucuria naivităţii copilăreşti. Pomul de crăciun împrumută acestei sărbători un carac­ter intim familiar. La Germani crăciunul este o săr­­batoare familiarâ în înţelesul cel mai desăvârşit al cuvântului. Toţi îşi re­amintesc de anii copilăriei naive, când micii copilaşi saltă fericiţi în jurul po­mului încărcat cu daruri şi bunătăţi pentru ei. Nimic mai delicios într'o familie, de cât a privi aceşti nevinovaţi, a te­nt­a ene

Next