Telegraful Roman, 1905 (Anul 53, nr. 1-140)
1905-06-11 / nr. 62
r. 02 Sibiiu, Sâmbătă 11/24 Iunnie 1905 Anul LUI TELEGRAFUL ROMAN. Apare Marţia, Joia şi Sâmbăta. ABONAMENTUL Sibiiu pe an 14 C., 8 Iuni 7 C., 8 Iuni 8 C. BD IU. manarabia pe an 16 C., 6 Iuni 8 C., 3 Iuni 4 C. Străinătate pe an 24 C., 6 Iuni 12 C., 8 Iuni 6 C. Pemma abonamente şi inserţiuni a se adresa la Adminiatraţiunu tipagrafiul arcbUlmasann Sibiin, itrada Măcelarilor 46 Corespondantele mut a adreaa la Reiaoţiaaaa „Talagrafmial Reali", etrada Măcelarilor Nr. 84. Epiatolele nefrancate se refusfi.. Articolii nepublicați nu se inapoiaak. INSERTIUNILE1 Faltra «data 14 Bl., — da don! ari 24 fl]., — da trai ci 89 fii. răndul cu Utere garmond Din parlament. Sibilu, 23 Iunie n. Noul guvern a primit vot de vedere din partea dietei ungare, în ţa de Mercuri, car’ dieta a primit lunci solia domnitoriului, că până » Septembre n’are nici o trebuinţă. Deputaţii pot sa mergâ acasă la e resultatul şedinţei de Mercuri tei. Pănă s’a ajuns însă la acest ret, s’au succedat în dietă tarâşi , cari numai la noi se pot intem- zorbe de insultă au trebuit să vise noii miniştri, ba un vrednic sentant din dietă al poporului mau ţinut să dee cea mai eclatantă despre educaţia de care dispune, i’a postat în uşă şi a scuipat aminiştrilor când eşiau din dietă, părinte al patriei. Sigur că se va banchet în onoarea acestui salvae patrie şi de constituţiune! Şedinţa s’a deschis de altcum în şi tot în linişte s’a cetit şi real preainalt referitor la numirea guvern. S-a sculat apoi miniipisident, baronul Feiérváry și în Dar' și-a făcut rău socoteala domnul ministru-president, pentru că presidentul camerii, omul oposiției și el, a declarat întră aplausele celor de o gândire cu el, că pănă nu se aduce hotărâre cu privire la primul rescript regesc, nu va da cetire rescriptului al doilea. Şi aşa a făcut. S’a sculat apoi Kossuth şi a propus vot de neîncredere guvernului, şi tot cu neîncredere l-au primit şi naţionaliştii prin rostul deputatului Dr. Aurel Novacu, car’ contele Tisza, pănă ori alaltăieri sfetnicul Coronei, încă a declarat în numele partidului seu liberal, că nu e constituţional guvernul, care a fost numit cu signatura proprie a contelui Tisza, şi că n’are încredere în el, şi astfeliu pusă la vot propunerea de neîncredere, a fost primită aproape de întreaga dietă. La acest act de esecutare n'a fost de faţă noul guvern, pentru că în momentul în care a văzut că presidentul camerei nu voeşte să se cerască rescriptul al doilea al Regelui, a părăsit dieta, întră vorbele de ocară ale majorităţii şi întră bravuroasele scuipări ale harnicului deputat magiar, despre noştinţă rescriptul de prorogare (dupăce întâiu a ridicat protest în contra rescriptului!), apoi se autentică procesul verbal al şedinţei şi comedia e gata. Aşa a decurs memorabila şedinţă de Mercuri a dietei ungare, în care „naţiunea“ a declarat răsboiu Coroanei, atunci când Coroana i-a trimis vorbe de „pace şi bună voire.“ Şi la aceasta declaraţie de răsboiu s-a alăturat şi casa magnaţilor, care în şedinţa ţinută Mercuri după amiazi asemenea a votat neîncredere noului guvern. Tristă stare de lucruri foarte urgente, dare în urmă a prezidentului dietei spre cetire un escript preaînalt. Şi aci i s’a înt. S’a început zgomotul, apostroşi perderea cumpătului bun la ai mulţi dintră gălăgioşii părinţi mei. ltia ministrul-president Fejérváry ‘ aştăptă, şi ştia şi oposiţia parlară că prim-ministrul ce voește, cetirea rescriptului al doilea, în se cuprindea prorogarea dietei la 15 Septembre, se impedeca aducerea oricârei hotărîri cu 3 la numirea noului guvern, prin e și votarea proiectatului vot de edere, pentru că din momentul țârii dietei prin rescript regesc, nu mai poate lua nici un conclus. „iuuituur nusm deuruculţi • Illa propunerea ministeriului nostru magiar declarăm prin acesta de prorogare pănă la 15 Septembre a. c. şedinţele dietei actuale. Cărora de altcum vă rămânem cu graţia noastră regală totdeauna binevoitoriu“. Gălăgie mare s’a născut în dietă după cetirea acestui rescript, aşa, că presidentul a trebuit să suspindă şedinţa pe 10 minute. După redeschidere apoi baronul Boinffy, un alt fost sfetnic al Coroanei, a făcut propunere de protestare pentru amânarea dietei, la care au vorbit mai mulţi deputaţi din toate partidele, şi care a fost votată cu unanimitate. Presidentul anunţă în urmă, că dieta ia cu omagială supunere la cuBO UUQtyiiO »' unt Tiv,a xieixkim -----— energie înţeleptă peria frânei» stăpânirei bisericii şi scoiei române ortodoxa. Cu dragoste au fost şi aşteptaţi şi primiţi de Zârneştenii cei dovediţi în ospitalitate. Presemnele nu erau tocmai liniştitere, focul ce arde la Braşov aruncă scântei în toata ţara Bârsei şi învăţătorii nu pot fi nepăsători în faţa unei gâlcevi urîte, care se învârteşte mai ales în jurul marilor şcofe din Groaver, în cari ei toţi şi-au căpătat frantara învăţătură de carte. Dar’ învăţătorii au dat şi de astădată dovada de înaltă cuminţenie şi cei nemulţămiţi cu persoana compariului consistorial şi-au călcat pe inimă, bine ştiind că o operă atât de sfântă ca şi aceia, în numele căreia s’au întrunit la Zerneşti, n’are ee fie etânghirită de veleităţile br&şoveneşti politice şi sociale. De altă parte comisariul comistorial şi profesorul Ni-UTIL Qotîflt# UtMi-tifc & t Trtf* scaunelor, ori DBti a’ Brunului şi privichul dir. K&inov leas Hanț^aa. Otis * parastas adm. orcf.oat. Dat -a atrasai tip salut călduros comis-riului și ia.văț^tei.îio^, rusi v „»'Bariu' a răspuns mulţămind de calduroasa întimpinsre şi esprimându-şi deosebita p’ăcere de a ne vedea întruniţi la muncă pedigogică în comuna unde s’a născut, a muncit şi de unde s’a ridicat pănă la cea mai înaltă trepta în biserică Escelenţia Sa Archiepiscopul şi Metropolitul loan Meţianu. Trecând la şcală, înainte de a întră în lucrurile conferenţei, învăţătorii la propunerea comisariului îşi îndreptară gândul cătră capul bisericei şi şcolei naţionale, căruia îi adresară o prea frumoasa telegramă omigialft acoperită de puternice strigate de Bătrăască. Discursul de deschidere cetit de comisariu a fost într’adevăr un cap de operă. Pe lângă nădejdea că cetitorii acestui organ vor fi norocoși a cunăște în întregime acest magistral discurs, mă mărginesc a ’1 reda aci F01SURĂ și activitatea sf. apostol Petru. (După sf. scriptură). e.) De loan Stanciu. .poitolul Fetru a stat în Ierusalim, și antioihia, pănă pe la anul 42—43, când a părăsi orașul pe un timp oare-care. î anul 41 adecă ss urcă pe tron Irodos, un rege care prin persecuţiunile credoria să-şi câştige popularitate înaintea Acesta fiinţă doritoare de tânge nu nici un mijloc spre ajungerea scopului. 11 în diferite chipuri maîtraa şi omora -lincioşii ajunşi în mâna lui. Astfel în«lţii omora şi pe apostolul Iacob, fratile (XII 2). Văzând Irod, că persecuţiviştenilor le convine iudeilor, în ziua , anul 42 sau 43, prinde întră alţii şi Petru şi îl închide, cu scopul, ca după p»cea serbatoarei să ’l decapitezi. Ţinta î şi o ajunge, căci Dziu îşi aduce aie apostolul său iubit şi trimite un între trez'ndu-l din soma îl conduce din pr'n're două străji şi prin porta de e înch.,,ă, în o‘rdă laterală a oraşului, unde îl lasă sigur. Petru ca dintr’un vis se trezeşte şi c sdamă: „Acum ştiu cu adev.'rat, că a trimis Domnul pe îi gerul său şi m’a scos din mâna lui Irod şi din toată aşteptarea poporului Iudeilor* (Fap XII 11). El grăbeşte în casa lui Marcu, unde erau mulţi adunaţi spre a se rugi, şi după ce le spune cele Întândate, cu cuvintrl: „spuneţi acestea lui Iacob şi fraţilor“, oră dintre ei şi din oraş şi merge „în alt Io“ (XI 17). Acest „alt loc“ apus unii obicinuesc a-l înlocui cu Roma, unde sfântul apostol ar fi fost, după cum zic ei, cam 25 ani episcop. Pe acest episcopat al sf. Petru își basâză ei primatul papal, și toate îndhrite ivite în sinul bisericei lor au isvorul în acesta hipotesâ. Aici vom arăta numai, că sf. Petru nu s’a dus la Roma, car’ mai jos vom dovedi, că dacă a şi fost el în acest oraş, apoi nu a putut fi 25 ani şi nu a putut fi mai ales episcop acolo. E drept, că locul unde a petrecut el cam vre-o 2—3 ani pănă după martea subită a tiranului Irod întemplată la anul 44, nu ’l ştim cu siguranţă, dar’ credem că a fost în unul din oraşele sau ţinuturile din Orient, pe cari şi mai târz’u le cercetezi. După fratea am’ntului ng« sa reotoroc în Ierusalim, unde după vre-o 4 ani la anul, 48 ia parte la înmormântarea maicei lui (vez' sinaxar 15 Aug.), car’ la sinodul apostolesc, ţinut la anii 50—52 şi presidat de Iacob cel tinăr, ef. Petru vorbeşte şi poate mai convingător decât toţi (cap. XV). Condusul adus de acest sinod linişti pe un moment carta ivită întră credincioşii din Antiocha. Zic, numai pentru un moment, căci nu mult după aceea mergi ţi Petru la Antiochia, unde e înduplecat a părtini părerea iudeo-creştinilor şi prin aceasta a se opune hotărîrilor aduse de apostoli. Ţinuta sa necorectă produse cară nemulţămiri şi carte întră creştini. Sf. Pavel „văzând că nu umblă drept după adevărul evangeliei“ îl certa şi înaintea tuturor îl desaproba. Timpul cât a stat sf. Petru în Antioch's nu -l ştim, dar e mai mult ca sigur că de aicea mergi în locurile amintite în cele 2 epistole ale sale, pretutindenea predicând cuvântul lui Dzeu şi înfinţând comunităţi creştine. A umblat prin Poda, Galatia, Capadocha, Asia şi Bitinia (I Petru 1), însoţit fiind afară de alţii, adiseori şi de soţia sa (I Cor. IX 5). In călătoriile sale Petru ajunge şi în Babilon, de unde adresezi creştinilor din provinciile aminte o epstomă pastorală, plină de învăţături sublime. (I Ep. Petru). In tele arată în ce constă o adevărată vie(o creştină, îndamnându-i să se conformeze învăţăturilor lui Christos şi să se lapede de făţărnicie, pismă şi răutate. Ii învaţă să se supună împăratului şi guvernului, că numai astfel vor arăta iubire fratesca şi temere de Dzeu. Este dacă vor fi prigoniţi, să sufere cu abgnegaţie pentru adevăr. Tărie în credinţă cere Dzeu de la fieştecare creştin, care acesta şi-o poate dovedi mai ales în timpuri de persecuţiune, ţinând cu bărbăţie la ea şi învingând ispita cu virtutea lor de marmură. „Bucuraţi-vă, fiind-că sunteţi părtaşi la suferinţele lui Christos.... de sunteţi defăimaţi pentru numele lui Christos, fericiţi sunteţi ... şi să nu se ruşineze, ci mai bine să mărască pe Dzeu“. (IV 13 sq.) Cei cari ■e vor conforma acestor învăţături, înaintea Tatălui ceresc vor afla har şi mântuire. După aceste învăţături părinteşti sf. Petru îşi inches epistola cu îndemnarea presbiterilor de a avea grijă de inima încredinţată lor, căci astfel vor fi răsplătiţi cu cunună neperitoare. Implora harul lui Dzeu asupra credincioşilor şi îi salută şi în numele bisericei de Bibilon, sfârşind cu cuvintele : „pe ce fi voi tu'u or celor în Christos Iisue, imn“. (V 14. _________ (Va urma). Din Zerneşti. Conferenţa învăţătorilor din tractul Braşov Bran şi Treiscaune. — Maiu 1905. Săptămâna Paştilor din catan a fost pentru comuni rostru cu adevărat săptămână luminată. Frumoasa noastra şcoală, care acum împlineşte 30 ani de viață îmbelșugată, a avut norocirea să cuprindă în largile sale încăperi donezle de arendul pe luminătorii DOCorului român din tatera Bârsei și din nai. XretCftuae...tăcu*-4 până î*. i .ian* nicolae Sulică a știut re se menț’nă și dânsul pe îneltul piedestal al misiunei sale onorifice, închinându-şi tot talentul şi tot zelul esclusiv intereselor şcolare-pedagogice, pe cari le represintă din încrederea guvernului nostru şcolar-bisericesc. Este mai presus de orice îndoială, că dînsul pe lângă calităţile sale sufleteşti înăscute dispune de o rară erudiţiune întră bărbaţii noştri de şcolă şi că rămânând credincios neprihănitului ogor, pe care până acum cu atâta demntate l’a cultivat, şi ferindu-se de şaptele ademenitore ale unei glorii dişerte în afară de dementul castităţii literare şi pedagogice, îşi va asigura şi pe viitor stima şi recunoştinţa tuturor oamenitor de bine. Dacă conterenţele învăţătoreşti ţinute la Zirneşti în zilele de 21 şi 22 April a. c., după decursul lor şi după resultatele realizate s’au făcut vrednice de numele primului cerc conferenţiar din antidiecesă, meritul revine în prea linie conducerii înţelepte a comisariului consistorial. In 21 April la orele 11 a. m. învăţătorii s’au adunat la biserica ef. Nicolae, unde s’a oficiat parastasul obicinuit pentru odihna suflstesca a marilor archierei şi binefăcători al bisericii şi ş.Cei native, precum şi a învăţătorilor decedaţi de pe teritoriul celor 3