Telegraful Roman, 1906 (Anul 54, nr. 7-142)

1906-01-19 / nr. 7

epicuri. Dl Constan- Vălcele, fost sti­­hit episc. Moga“, a . c. cu succes emi­­t„ ştiinţele juridice tor juris“ Sâmbătă, balcanică. „Pester merită a face sen­­ice, că Sârbia, sul­­­ijinindu-se pe jot r­­egat între dânsele a fi adevărat, faţa I limpezii erfă, că pentru că­rnoase în scopul în* a provederii şcoa­­a deschis acolo o a dat rezultate îm* a cea mai mare par­ale protoprezbite­­i Stroia, care în 27 faţa locului, şi sef­­ul poporului, care îă, o vorbire electri­­a la simţul de jert­­fu biserică şi şcoală, impă, şi poporul l’a '"'-'■Q le-Decembre, ear dela­­I şi în nordul Afga­­a acestei boale în­ colonuţ dela nord­­ , că petr sicrie, că petrecerea decembre v­­ăia par­­i române, cu concor­­dela şcoalele cen­­ceasă. Programul a­iziune din partea ele* jocul a fost animat. Dintre domnişoare h !. Din foaia umoris­­ear s’a confiscat un­­ui chip cu inscripţia , în cpre procuratura are provoacă pe catolici •. uniuni catolice“, al*­pta cu duşmanii re­ea cu daruri pentru aţele uniunei se cu­­î 5 puncte: a) asigu­­pentru papa; b) in­ele nenorocite şi ajun­­miliile lor; c) ajutarea ăriţelor din exil; d) a seNs^himba în bine că a ep^topj]or şi a irea bisericilor, şcol­­anitare, a drepturilor b­izmulufi. Provocarea irezidenţi: Kelber şi acauici, ca viceprezi­­i b­­arunetiere,­­ear ca­­ „Muza Română“. Numărul prim al revistei muz­eale „ Muza Română“ va apărea la finea lui Ianuarie vechiu cu următorul conţinut muzical: 1. Marşul „O idea“, com­pus din cântecele „Călugărul“ şi „Adio la Carpaţi“. 2. Uvertura la balada „Ercu­­lean“. 3. Jocuri din Banat. 4. Priceasna de la sf. Paşti „Cu trupul“, pentru cor băr­bătesc. 5. Romanţă din opereta „Scara mâţei“, voce şi pian. * Un papyrus preţios. Un învăţat german a aflat un papyrus grecesc, în care se descrie o luptă a lui Hannibal dintre anii 218-201 a. Hr. Pe dosul pa­­pyrusului stă scris, că fragmentul e scos din cartea a IV a „Cărţilor despre fapte­le lui Hannibal,“ scrise de grecul Sophy­­los, care a fost profesorul şi secretarul marelui general, şi care l-a însoţit în toate luptele, pe cari le-a purtat contra Romanilor. * Petrecere în Aciliu. Corpul învăţă­­toresc de la şcoala română gr. or. din Aci­liu aranjază Duminecă, în 4 Februarie a. c. petrecere şcolară împreunetă cu teatru şi joc. Invitări speciale nu se fac. Profitul curat e destinat pentru biblioteca școlară. * Petrecere CU dans se va aranja în •1 ctel „Central“ la 29 Ianuarie v i " 'i 1906 în favorul „fondr " dela gimnaziul r V Intrarea de p­e cor. Incepv ) viri să se adre r ise vor cuiii i . V • a ’ nnaziului. t ld. Reunir rc Abrudsat a dans, c .6 orale^ c Io e st. n te “ din 1 Preţu OE unific e fern ru jur a 1 OOVb. pr ămită e c, de firi««... Ieri al „Reuniu­lalilor români din Sibiiu“ pentru area unei case cu hală de vânzare a făcut următoarele dăruiri: Aurel profesor, loan Popovici, paroh (Sadu), col.; Nicolae Vlad-Stezar, cleric absolut, 30 fii.; George Lupu, paroh (Dridif), 40 fii.; loan Bologa, măestru pantofar, George Dima, profesor (Braşov), Vasile Muşat, paroh (Sâmbăta-infer.), Petru Tălmăcean, portărelul „Reuniunii rom. de înmorm. din Sibiiu“, Petru Cânda curelar; loan Bâr­san, înv., ambii din Reciu, fiecare câte 20 fileri, și Vie. Tordăşianu, referent conzist., 10 fileri. * „Stimatului domn Albert Müller, Budapesta, V. Vadász uteza 42/V. Crucea inventată de dta mi-a sosit şi te rog să Tv Ti rvi o aP’ —3­­ _ 1 —«... J.U. o. şi dovedeşte cât de eminent ajută această cruce la vindecarea boalelor reumatice, la astmă, ţiuituri de urechi, sgârciuri de inimă ş. a. Concurs. Pentru îndeplinirea postului de inspector la casele fundaţiunii Gozsdu din Budapesta se escrie concurs. Cererile sunî a se înainta la re­prezentanţa fundaţiunii lui Gozsdu şi a se subşterne cancelariei fundaţionale (Budapest, VII., Holló-utcza 8) până în 16 Februarie (1 Martie) p. o. Condiţiunile mai deaproape se pot vedea în cancelaria fundaţiunii dela 10 — 12 para a. m­. Din şedinţa comitetului fundaţio­­nal ţinută în 12/25 Ianuarie 1906. xeh 3 8.U. Bi­cui*.. J. i fost bisate, cum a fost „Răsunem* K­işana“ şi „Pâc“, de Vidu, apoi „Morariul“ de D. Kiriac. In pauză de asemenea s’a produs co­rul cu o mulţime de cântări aşa, că cei câţiva tineri Unguri, cari să aflau din în­tâmplare în restaurant, au rămas uimiţi de preciziunea, cu care cântau neşte ţărani, cei mai mulţi analfabeţi. Publicul present a fost salutat de dl protopop Jovian Mureşan, care a muncit T 1­­ . E­u Moldovan învăţătorul rea din Co­­itru corişti. Deasemeni pentru preoţime şi invăţâtorime, accentuând importanţa şi greaua lor răs­pundere, a vorbit şi dl Vasile E. Moldo­van din Cluj. Resultatul material arată un profit curat de 97 Cor. 72 fileri în favorul fon­dului corului, înainte cu zel şi însufleţire. ________Raportor. Nr. 25. 1906. -iti/££« m Bm I ru, ?',re W ai TELEGRAFUL ROMAN Din Turda. — 29 Ianuarie­­. Anul trecut am avut plăcuta ocazie ca să vestesc în coloanele acestei foi ştiri îmbucurătoare despre înaintarea pe toate terenele a românilor gr. or. din Turda. Cu înfiinţarea şcoalei celei nouă o nouă eră s’a deschis pentru noi. In anul trecut am avut fericirea de­­a căpătă un învăţător harnic în persoana dlui Oct. Simtion, care din elemente cu totul laice şi analfabete a înjghebat un cor bisericesc, care în timp de 3 luni, din Oct. pănă la Crăciun, a studiat întreaga liturghie a lui Dima, spre mândria şi mân­­găerea sufletească a tuturor. Ear’ cătră fi­nea anului, acelaş cor ne-a delectat şi cu un concert poporal, ceva nou de tot pe aici,­­ care a pus în uimire pe toţi ro­mânii din loc şi împrejurime. In anul acesta am avut apoi norocul d­e cătâ eară şi un învăţător pricepător­­-nd vocale şi instrumentale,­­ departe şi a perfecţionat de dl Simtion. înţeleg pe Elvent Laurenţiu Curea, hărniciei sale a fost concer­­c corul bisericei noastre în ziua iă în sala cea mare din hotelul xape întreaga inteligenţă română, xebire de confesiune, apoi popor .'i o şi în număr mare au umplut sala ir ’ -■'ofpţiunile. i c­ăi P Cărţi şi reviste. Candela, foaie bisericească­ literară, an. XXV nr. 1. Cuprinde urmarea studiu­lui dlui Dr. V. Găina asupra asemănărilor c,; ^«nschirilir între Buddhizm și Crești-Albina, revistă encixtp, idică popu­lară, an IX nr. 16, aduce articole de dni Gh. Coşbuc, P. Dai­fa, V. S. Merga, de Sofia Nădejde, etc. instructive^' potrivite m­ele. * „Din primăvara vieţii“, poezii de Emil A. Chiffa. Autorul ax .cuprins sub tit­lul acesta activitatea sa dintre 1903—1905, ca versificator al foiletoanelor dela gazete, ori al vreunei reviste mai necitite. A fă­cut bine, a făcut rău ? In tot cazul folos n’a adus literaturii noastre, dar nici gu­stul cititorilor nu l va corumpe. Fiindcă autorul nu se ţine de sfatul bun, pe care i­ l’a dat un îndrumător al vieţii noastre literare, şi urmează a scrie versuri — dsa le zice poezii, — poate că i­ s’ar putea a­­răta greşeli de concepţie şi de formă, dar Krnonvino ononim­ i-- — ‘ v ■ • Procedura lui S coi eu stoarecea ur. par ’ de peşte dă cunosc iemulaiune­a lui Scott. _ Numai astfel aju­­nsoarea de peşte la adevărată valoare, fii că face accesibilă pentru oricine puterea­­ decătoare şi nutritoare probată, întăreşte ganizm­ul şi-l face rezistent cont^ morbur mai bine de­cât untura de peşteA (13 Emulziunea lui Scott e gustoasă şi foa uşoar­ă la mistuit. Emulziunea lui Scott con din unsoare de peşte medicinală din Na amestecată cu hipofosfiţi de var^ »fi Pescarul cu batoguljijU^are ej H) nul de garanţă *Fpro.3durei v ■ bile a lui ScorH Se capătă Oiwjr'jvoc' lângă trimitea r stare se exlede^ Dr. EmL " . •theke* . A. S4/&O «?DAfF Din public.*) JIulțămite publice. loan Lup­­., Uie Manta și loan ( bează, intreprinzând în America, undi află, o colectă între Românii de ac pentru biserica din Trapold, tractul ghişoara, au contribuit următorii: Uie Manta, Nicolae Fleşar, loan O­bează, Zaharie Călbează, loan Lup, N­­ae Lungociu, Nicolae Radu, Nicolae cuşau 198, loan Manta, loan Suciu, colae Spiridon, Ştefan Caraba, Zahl Sioner, loan Coman, loan Burlea, Du­­ru Coman, Nicolae Sionel, după Bal Zaharie Petrează, Nicolae Fleşar 208, colae Sâ­­b, fiecare câte 1 dolar, loan A­dovan, 50 cenţi, toţi din Trapold, Nice S. Rohan, 2 dolari, Zaharie Urdea, cenţi, loan Manta, 25 cenţi, toţi din­­ Stefan Moldovan, 50 cenţi, Ştefan Şio, 25 cenţi din Sighişoara. Nicolae Polo£ 25 cenţi, Boholţ, Ioan Hila Iacob 25 ce Dumitru Tonciu, 23 cenţi, Samoil­ar 10 cenţi, Ioachim Popa, 40 cenţi, De­­trie Filip, 20 cenţi, Ioachim Frăţilă, cenţi, Nicolae Axente, 25 cenţi, toţi Calvaser. Aron Bonciu, 10 cenţi, Şe­­mare, Maria Şulea, 50 cenţi, Daia , Visarion Hoisan, 25 cenţi, Uie Hoisan, cenţi, Mihail Hoisan 20 cenţi, toţi Şarpotoc. loan Ionaş, 10 cenţi, Şolar I Frăţilă, 20 cenţi, Veseud, loan Zorea cenţi, Tanase Micu, 20 cenţi, Gheorghe , David Bozocea, Nicolae Podariu, flec câte 15 cenţi, toţi din Vlădeni, Nice­a Rod­u, Nucet, Vasilie Cătană, Simion C­heriu, fiecare câte 60 cenţi, ambii din U ea de jos. loan V. Dicu, Sassebes, Ilie I­­­ghiciu, Săsciori, Vasilie Tecusci, fi­ee câte 25 cenţi, Gheorghe Habric, 10 ce ' Deliu Morar, 25 cenţi, Vasilie Faur, ~~ «atiU loan Faur Avram Vidu, lb cenş., v_. . Baboş, 50 cenţi, Axente Celemen, 25 ce Moise Curici, 20 cenţi, toţi din Arch Andreiu Sas, 20 cenţi, George Oţetea, cenţi, Ambrozie Buzea, Iacob Oţetea, I­nichie Bernati, toţi din Iacobeni, Geo Sorea, fiecare câte 25 cenţi, Nicolae Con Ioan Albu, ambii câte 10 cenţi, Sim Stinghiţă, 20 cenţi, loan Sonea, loan I­ghişan, ambii câte 25 cenţi, Nicolae Jip, Nicolae Cismaş, ambii câte 5 ce loan Train, 5 cenţi, Gheorghe Bruda, colae Stan, ambii câte 25 cenţi, Nice Cismaş, 20 cenţi, toţi din Galaţi, Axe Bodolea, Ambrosie Bodolea, câte 25 ce din Hundrubechiu, Nicolae Adam, A Barb, Simion Adam, Ioan Adam, câte cenţi, Avisalon Băluţa, 20 cenţi, Nico Stoica 15 cenţi, toţi din Criş. Dumi Baciu, 15 cenţi, Chirion Dorea, 10 ce Ioan Dorea, 10 cenţi, Artemie Brăta, cenţi, Nicolae Trif, 15 cenţi, toţi Agârbiciu, Grigorie Ticuşan, 50 cenţi, Trapold. Pe lângă acestea au mai donat p­­ru sfânta noastră biserică următorii: Ic Dregan din Trapold de prezent în Roi­nia (Bucureşti) o evanghelie cu litere fine în preţul de 30 cor., un apostol a­semenea cu litere latine în preţul de cor. (ambele legate frumos), şi o cruce­­ moasă de argint în preţ de 24 coroa alţi binefăcători sunt Nicolae Teşar , Sighişoara, care a donat un rând de odo bisericeşti în preţul de 83 coroane . 6 mai mulţi locuitori din Sighişoara (Va Vâlcandorfului) au donat alt rând de odo bisericeşti (negre) pentru înmormântări

Next