Telegraful Roman, 1906 (Anul 54, nr. 7-142)
1906-09-19 / nr. 101
it»A o ai beat *I hp ea 11H t li», M K f nil în America, de zile satele noastre le păse oamenii de muncă şi a□ area primejdioasă în Ameuse în jugul robiei nemii grele, ca să-şi agonisească a vieţii de toate zilele, iteneala se răsplăteşte mai Ai noştri stau câţiva ani ige dorul de casă, de plug 3 întorc în patria greutăţilor nu au gândul să moară ex ţeară, în care traiul ar putea gat şi mai tihnit. Poporul în suferinţă şi botezat cu nesăturate de chinuri peste numai Dumnezeu, e nejlia ţării sale, oricât de , care întinde amarul, neînstrăinării de cămin e iţei noastre de aclimatizare, aporarea noastră culturală perea duhului general al conservativ în atitudinele , ca şi în cele sociale şi sfere o pâne săracă de sănu iasă din cercul muncii minte neîndestulitoare. Iuţiţi ni-a fost o virtute de ut, azi însă nimenea nu mai ntru ea. Goana de cucerire ■ , j •. I ii; cine nu e capabil de 3 pradă altora mai harnici, ă rolul nostru e al celor • înşelaţi, al celor exploatat e mai isteţ şi mai preota vieţii. In luptă se atace imorale, fără sfială şi mari. Germanii d. e. sunt uprafaţa pământului, în loji sub pretextul răspândirii sază avutul şi munca umiineînzestraţi cu calităţile laţi, în America sunt pământul bogătanilor, cari îi aplică a mai grele şi cele mai tru viaţă, rea şi cunoaşterea împrutultor muncitori înstrăinaţi scă au prins a înţelege, trăinătăţii e bine şi folosă se întrunească din când mire graiul de acasă unul ■ cue păsurile şi să se îm■ de casă şi în frica prialtul. lat fiinţă mai multor soli, cu scop de ajutorare i le prilejiasc? ^întâlnirile î toţi cei depărtaţi de casă. e cu populaţiune româăroasă sunt azi în Ameocietăţi, ale căror nume ji dorul de căminul deUC' icmui fi. ti »4« *MHI**a*1: -■ ftp 1Q0T1 mf lél* 't&tfy Ify fc J rf* vdăoîil al i '©ăi'. Aceste societăţi nu se ridică peste importanţa unor cercuri de oameni, cari vorbesc aceiaş limbă şi se recunosc Români strânşi din multe colţuri resfirate ale patriei-mame. Ele sunt menite să devie şcoale de învăţătură, în cari Românii de acolo să poată înţelege viaţa lumei mari, lărgindu-şi fondul sufletesc îngust, cu care au plecat de acasă în nădejdea unei simbrii îndoite a munci zilnice. De un an de zile oamenii noştri erau fără preoţi. O împrejurare, care umplea de groază pe cei ce luau drumul spre America, şi trăiau acolo fără cea mai preţioasă mângâiere a slujbei şi a ajutoriului preoţesc. De când însă în America sunt şi doi preoţi români, starea lor de traiu s’a mai îndulcit. Datorinţa lor e acum să unească societăţile şi să le dee o direcţie sănătoasă şi folositoare. Misiunea lor e mai grea decât a celor de acasă, şi chiar problemele lor nu se pot alămui cu cele de aici. Cel mai mare păcat ar fi vânatul sufletesc, care înveninează şi desfiinţează moralitatea publică şi individuală. Am urmărit de multă vreme prin foile din patrie publicarea de colecte pe sama bisericilor sărace de aici. An de an întră în ţară sute şi mii de fiorini, la cari contribue în America Românii cu multă dragoste fără mustrare de conştiinţă, că îşi dă ortodoxul creiţarul bisericii unite, şi viceversa. In curând voiu publică rezultatul colectelor din America de 5 ani încoace şi va uimi pe oricine jertfa marinimoasă a creştinului nostru curat şi darnic. Cu toate acestea, bisericile din America se înfiinţează cu multă anevoinţă. Biserica unită din Cleveland s’a făcut din darul şi bunătatea însemnată a Episcopului catolic Hortsmann, care şi acolo are dragoste de loialii săi credincioşi români. Sunt sigur, că Românii de acolo cuprinşi de adevărata şi neforţata dragoste cătră credinţa legii lor, după vrednicia şi jertfă îşi vor putea face şi biserică proprie. Preoţii, cari au nădejde să trăiască mulţămiţi cu ei, vor fi ajutătorii şi învăţătorii lor sinceri, apostoli ai luminării din care rezultă toate bunătăţile. Prozelitismul, condamnat şi aici, unde,intre cele două biserici lupta de rivalitate cu greu se poate răzima pe scopuri curate şi nobile culturale, e refugiul celui slab şi nestatornic, şi în America îl condamnă chiar şi cuvintele Domnului dela Mateiu Cap. 23 v. 15: Vai vouă, Cărturari şi Farisei făţarnicii că î ncunjuraţi marea şi uscatul, ca să faceţi un prozelit, şi când s’a făcut, îl faceţi fiu al gheenei îndoit decât voi. Măreţia legii noastre va sili pe oricine, şi ori unde a repeţi cuvintele proroceşti. Mai bună e mie legea turmei mele decât mii de aur şi de arginţi. Statele unite în organizaţia lor bisericească, croită în sect. XVII, de congregaţiunile religioase ale Englezilor gopeire, era cufundat în abizul întunerecului. Biserica reprezintă luna. Precum luna luminează întunerecul nopţii, prin lumină reflectă, primită dela soare, astfel şi biserica are putere de a lumină, de a da viaţă numai primind lumina dela Isus Christos — soarele dreptăţii. Biserica, faţă de noi, nu e altceva decât reflexul luminii lui Christos pe pământ, şi este pentru întreagă lumea, pe care tinde să o cuprindă la sinul său de maică. E natural deci, ca luna — simbolice biserica — să se învârtă în jurul pământului — în jurul omenirii, pe care tinde să o lumineze, alungând întunerecul nopţii sufleteşti uniţi din Europa, au trecut în archiva istoriei confesionalismul. Folosirea cu dobândă a muncii şi a timpului de mult a reformat religia de contemplaţie şi de gâlcevi dogmatice, fără a desfiinţa bisericile şi a împedeca comunicaţia omului cu Dzeul care ajută şi foloseşte mai cu spor decât orice mijloc vremelnic pământesc. Orice biserică şi orice instituţie menită a promova moralitatea între oameni, traiul îndestulat şi tihnit al tuturora şi al fiecăruia, dobândeşte scutul şi aprobarea statului. In respectul limbilor, toate popoarele pe cari le ademeneşte câştigul şi uşurinţa vieţii, deprind toate ca dintr’o trebuinţă naturală limba engleză, care se impune din partea elementului preponderant cult şi bogat. La reformele sociale, cari tind a schimbă faţa şi a bătrânului nostru continent, iau parte indivizii din toate popoarele cari învaţă limba englezască şi se introduc în viaţa Americei. Cetesc în ziarele mari europene, că Germanii cei atât de număroşi în stateleunite se silesc pe întrecute a învăţă limba patriei celei nouă, pentru ca să-şi poată dezvoltă problema de viaţă a măsurat firei germane. Sutele de mii de popoare străine, Ruşi, Români, Sârbi, Maghiari etc. sunt însă avizate la rolul de mercenari, simbriaşii celor bogaţi şi culţi, acolo ca şi în patria-mamă. Pentru ai noştri, cari aleargă şi trăesc acolo pe timp scurt ori mai îndelungat, ar fi cu folos să fie lămuriţi despre haosul popoarelor între cari trăesc, să străbată desfăşurarea vieţii lor, să culeagă învăţăminte din traiul lor, despre organizaţia lor internă şi externă, să şi cunoască propria lor fiinţă în mijlocul străinătăţii, de la care poate profită în întocmirea muncii, valorizarea ostenelelor, şi în folosirea şcolii şi a bisericii, cari înaintează umanitatea, vrednicia şi nobilitatea vieţii. Astfel se poate răsplăti înstrăinarea celor capabili de muncă. Sc. 'vSimft ' p« tot on1' 1 fel , lu Uîin In"viitoarei« ii - ițtu:V -rH Vft mina cunoştinț j. • . ; - ’ *,{- f ■ a«-P . LV ei. i'v.i jU ţ ţjfi'l *5 l i \ ] . V* rytipu •un ta, • U' a urii« idrÍBi ie. in íIűÍVm^uIu ' cf\ é y.V.:v 'MU Jar ’mrjfi iții pozitive, ci ea chiar sarea organismului ei, toct a documentat adevăru ea învățată abia numai VI-lea a ajuns. în fiinţa organismului biom observa, că şi biseclic afirmă şi susţine arte de astronomie cu remechanismului grozav al ele ce se vede, după simpe regele cerurilor, pe e întocmai ca şi soarele viaţă sufletească a omeîndurării, e soarele drept natural, că pământul V .'-.ini fmhne să • ■*.f*StIii CoJu iXli A» Oî* Biserica îşi are şi ea, ca şi univer- ’ inopfcreii săi. loan BoteApostolii, oare nu sunt tot atâţi planeţi, luceferi, cari luminând întunerecul nopţii vieţii spirituale, îşi fac calea în jurul soarelui izbăvitor — în jurul doctrinei lui Isus Christos ? Dacă e vorba, că şi scriptura îşi are sistemul ei solar, atunci cel mai sus arătat este adevăratul ei sistem, care nu contrazice nici celui a lui Copernic, Keppler şi Galilei, dar nici nu concordează cu cel a lui Ptolemeu. De încheiere zic, că mai bine le-ar fi celor ce şi în ziua de azi le place a susţinea, că scriptura afirmă neadevăruri capitale în ceea ce priveşte mersul maşinăriei universului, să se roage pentru necredinţa lor îndărătnică de Creatorul cu cuvintele credinciosului astronom Copernic, zicând: ir.—„„ An!1f oraţia cea mare ce i..r . - - iu.tț» 1 0-1 acel* de? oare iab'jb":Ah* pământul •- ‘* Isus nVnfsws. TELEGRAFUL ROMAN in chestia convocării congresului. La întrebările ce ni se fac din unele părţi în privinţa întrunirii congresului nostru naţional-bisericesc, după informaţiunile ce le avem dela locul competent, putem spune, că s’au făcut la timp toate pregătirile necesare, pentru ca întrunirea congresului să se poată face la terminul statutar. S’au întreprins de timpuriu paşii de lipsă, pentru a se luă la cunoştinţă întrunirea congresului şi din partea Maiestăţii Sale, şi acum se aşteaptă în toată ziua sosirea preaînaltului rescript despre luarea întrunirii congresului la cunoştinţă, pentru ca apoi congresul să poată fi convocat. Din protopresbiterate. Conferenţă preoţească în tractul Deşului. Gherla, 20 Septemvrie n. Conferenţă preoţească din protopresbiteratul Deşului pentru anul 1906 s’a ţinut în Gârbou la 27 August (9 Sept.) înainte de conferenţă, la locul de întrunire, preoţii prezenţi s’au mărturisit unul altuia, iar la Sf. Liturghie, celebrată de preoţii A. Sighiarteu, I. Giurgiuca şi A. Cherebeţiu, s’au cuminecat. După S. Liturghie s’a făcut parastas , pentru metropoliţii Andreiu şi Miron, pentru mecenaţii Gozsdu şi Andronic, şi pentru binefăcătorii bisericii locale — de aceiaşi preoţi, sub conducerea şefului tractual protopresbiterul Teodor Hermann; apoi s’a făcut invocarea Spiritului Sânt şi în locul preotului absent S. Lenghel, care avea să predice despre lux, parohul Gr. Cră- ciunaş a ţinut poporului număros o predică improvizată, după evanghelia zilei, arătând foarte nimerit şi necesitatea edificării unei nouă biserici aici în locul celei vechi de lemn, ruinate şi strimte. Cântările le-au executat preoţii G. Hangu şi G. Lărgean, împreună cu clericul Z. Manu şi cu înv. T. Coroian şi Aug. Hermann. După terminarea oficiului divin preoţii s’au adunat la masa ospitală a parohului local Teodor Purdean, unde li s’a servit dejun, apoi s’au întrunit în sala de învăţământ a şcolii noastre poporale din loc, unde protopresbiterul prezident a deschis conferenţă la 10 ore a. m. prin o cuvântare, în care a vorbit despre importanţa conferenţelor preoţeşti pentru preoţime, în scopul întăririi poporului de cu bună vreme în credinţa sa ortodoxă strămoşească, pentru ca valurile curentelor anticreştine, ce se apropie şi de marginile acestui tract, să nu-l poată vătăma, ci să rămână tare în credinţa sa, ca stânca în mijlocul mării furibunde. Notariu a fost aclamat preotul G. Hango, iar bărbaţi de încredere preoţii Gr. Lador şi Aug. Bodea. Preoţi presenţi 19, iar absenţi 10, dintre cari unul fără scuză, 1 parohie vacantă şi 7 filii , fără preoţi. Pentru pre-otul repauzat în anul acesta Vas. Bodea, par. în Gostila, conferenţă îşi exprimă condolenţa prin sculare. Trecându-se la ordinea zilei, conferenţa constată, că serviciul divin a decurs fără scăderi esenţiale, dar după desluşirile date de preotul G. Hangu, parohul local este avizat, şi prin aceasta toţi preoţii unde nu se face aşa, ca, după obiceiu, să -şi instrueze credincioşii a rămânea în genunchi la sf. Liturghie, în semn de adoraţiune, nu numai la cuvintele: Luaţi mâncaţi ... şi: Beţi dintru acesta toţi..., rostite de preot, ci şi în decursul cântării: Pre Tine Te lăudăm . .., căci după interpretarea bisericii noastre, în decursul acestei cântări, la cuvintele preotului ro- #stite în taină : Fă adecă pânea aceasta .. şi: Iar vinul ce este în potirul acesta... se întâmplă prefacerea pânei şi vinului în corpul şi sângele Domnului nostru Isus® Cristos. In scopul acesta, după obiceiul din catedrala noastră metropolitană, se poate introduce în biserici şi un clopoţel, cu care să se dea signal la sfârşitul conurilor: Sânt, Sânt, Sânt e Domnul Savaot.. şi: Pre Tine Te lăudăm... în semn de îngenunchiere şi sculare. (Pe alocurea se dau signalele acestea prin lovirea cu linguriţa în potir, ceea ce eu consider însă de necuviincios). Fireşte deodată cu signalele acestea se va da signal si cu clopotul din turn (mai potrivit ar toate clopotele), ca şi până acu tarea: Cuvine-se cu adevărat., şi cei ce nu au putut veni la hoarte la aceasta adoraţiune .şi rarandu ffi alune' b.si 'in cuF i vț aC'3.*cu ciupwttf « n ti : avi - pqnttu us n'atJ -varit ! de, . biserică .(trag, clopotul cb i st zice ?«u* avi?, w I să se ■ urduie alune» Dolootov