Telegraful Roman, 1907 (Anul 55, nr. 1-142)

1907-01-02 / nr. 1

TELEGRAFUL ROMAN Ex. Sa î. P. S. D. Arhiepiscop și Metro­polit și P. S. Doimii Episcopi diecezani, să binevoiască a aprecia în viitor mai mult zelul și activitatea învâțătorimei conștiente: a) prin premiarea acelora cari se di­sting prin deosebit zel și abnegațiune, iar b) la constituirea ven. conzistoare să se conzidere mai mult și statul învățăto­­resc. 8. Considerând, că în comisiune s’au adus cazuri concrete, cari dovedesc, că re­gulamentul pentru organizarea învățămân­tului nu se execută întru toate, se roagă prea ven. conzistor metropolitan a luă dispozițiuni pentru executarea acelui Re­gulament “ Estauriată fiind, cu votarea acestor cond­use, ordinea de zi, și peste tot ter­minată fiind misiunea anchetei, comisa­­riul consistoriului metropolitan, Preacuvio­­șia Sa domnul protosincel și director semina­­rial Dr. Eusebiu R. Roșea rostește o scurtă dar­ pătrunzătoare vorbire de încheiere, și la orele 12 și jumătate declară ședința și activitatea anchetei încheiată. Vorbirea a fost cam de cuprinsul ur­mător : .Terminând cu agendele relegate în competența anchetei, precum la începutul lucrărilor am înălțat glasul nostru cu ru­găciuni de cerere cătră atotputernicul Domn în templul măreț, care dă dovadă des­pre alipirea cătră strămoșeasca noastră credință ortodoxă și despre simțul de jertfă al credincioșilor bisericei noastre, în­toc­mai să ne înălțăm acum la încheerea lu­crărilor noastre rugăciunile de mulțămită cătră atotputernicul Dumnezeu în acest templu al culturei naționale, ridicat și el din simțul de jertfă al fiilor neamului, care mândru și falnic se ridică în acest focular cultural alăturea cu alte instituțiuni cul­turale, cari își au originea în veacuri în­depărtate, drept dovadă că neamul româ­nesc știe să se însuflețească pănă la ex­tremă abnegațiune de idealul culturii, și din cele rostite în desbaterile chestiunilor ce ne au preocupat, acești păreți au să facă și ei mărturie din neam în neam despre însuflețirea și abnegațiunea pionerilor cul­turii noastre chiar și când se tractează de chestiunea existenței lor; și pe când cu multă mulțămire sufletească pot constată aceasta, mă văd plăcut îndemnat ca și de la acest loc să esprim mulțămită mea venerabilului președinte al Asociațiunii, Iosif Sterca Șuluțu, pentru­ că cu prevenire ne-a pus la disposițiune acest templu al culturii noastre, ca nici glasul năcăjit al dascălului să nu rămână neîndulcit de aceasta mândrie națională“. Constată totodată cu multă plăcere și satisfacțiune, că discuțiunile asupra che­stiunilor tractate au avut timbrul, nu nu­mai al interesării și priceperii, dar ele au fost ținute totodată în spirit adevărat co­legial și la un niveu, ce ar face onoare și unei corporațiuni de o categorie cât de înaltă, iar votul unanim cu care s’au votat toate hotărârile, este puternica dovadă despre sentimentul solidarității de care este pătruns statul învățătoresc al biseri­cei noastre în acțiunile sale pentru pro­movarea intereselor noastre culturale. Mulțămește tuturora, că prin calmita­­tea ținutei și respectarea referințelor de bună­­ ordine i­ s’a înlesnit atât de mult ro­lul de conducere; și în fine mulțămește membrilor cari s’au angajat la sarcini spe­ciale de raportor și notar, prestând ace­stea sarcini cu zel lăudabil și pricepere, ceea ce a și înlesnit în cea mai mare mă­sură resultatul mulțămitor al lucrărilor an­chetei. Dorind, ca lucrările îndeplinite să în­tâmpine consensul și aprobarea autorită­ților noastre superioare bisericești, întru­nirea anchetei o declară de închisă. Luând cuvântul delegatul Iuliu Vuia, în cuvinte elogioase, cu avânt oratoric, mulțumește comisariului prezident pentru indulgența, tactul deosebit, și mai pre­sus de toate pentru bunăvoința față de inte­resele statului învățătoresc, despre ce a dat dovezi atât de eclatante, pentru aceea îl roagă să primească mulțămită și re­cunoștința tuturor membrilor anchetei, ca delegați ai învățătorilor din întreaga pro­vincie metropolitană, și închee cu dorința, ca atotputernicul Dzeu să i dăruiască viață îndelungată, în deplină sănătate, spre bi­nele bisericei și neamului. Preacuvioșia Sa a fost viu aclamat din partea învățătorimii, căreia iarăși laudă i-se cuvine, pentru calmitatea și demnitatea manifestată, mai ales însă pen­tru­ faptul, că aceea ce a hotărât, cu glas unanim a hotărât! Anul nou în Sibiiu. Sibiiu, 14 Ianuarie­­. Astăzi, Luni, inteligența română din Sibiiu, s’a prezentat, ca în toți anii, la o­­rele 11 și jumătate, la Sfatpreasfinția Sa, Domnul Archiepiscop și mitropolit Ioan Mețianu, pentru a-l felicita de Anul­ nou. Oratorul societății române sibiiene a fost Preacuvioșia Sa, Arhhimandritul Dr. Ma­rian Pușcariu, care a dorit Excelenției Sale încă mulți ani de viață, bogați în fapte mari, ca cel espirat, în care s'a făcut sfin­țirea catedralei, opera Excel. Sale, s’a ținut congresul național, etc. Inaltpreasfinția Sa, Arhiepiscopul și Mitropolitul loan Mețianu, mulțămind pen­tru felicitările aduse, constată, că biserica și neamul nostru a fost cruțat în anul es­pirat de calamitățile peste cari au trecut alții, și cari au cerut ca jertfă zeci de mii de vieți. La noi n’au fost cutremuri de pământ, estindări mari, erumperi vulcanice, boale epidemice, și nici revoluție (ca în Rusia), prin urmare avem să fim mulță­­mitori Dumnezeirii, că ne a ferit de rele. Pentru viitor însă se pot ivi nori grei pe orizont. Să stăm gata, pentru ca toți împre­ună să muncim în bună înțelegere și să delăturăm, ori cel puțin să paralizăm pri­mejdiile cari pot să ne ajungă. Poftește tuturor un nou fericit! Societatea întreagă a mers apoi la P. C. Sa domnul arhimandrit, vicar arhie­­piscopesc Dr. Marian Pușcariu, unde dori­rile de bine, din incidentul intrării în noul an, au fost tălmăcite din partea P. C. Sale, domnului protosincel, director semi­­narial Dr. Eusebiu R. Roșea. Domnul ar­himandrit, mulțămind tuturor pentru ma­nifestările aduse, își exprimă dorința, că dragostea creștinească să ne lege tot mai mult laolaltă pe toți, fiindcă numai așa, uniți, în bună armonie, putem munci cu succes pentru biserică și neam. S’au adus în urmă felicitări de Anul nou P. C. Sale d­omnului protosincel, di­rector seminarial Dr. Eusebiu R. Roșca, prin rostul profesorului seminarial Deme­­triu Cunțan, mulțămind P. C. Sa du cu­vinte calde pentru atențiunea dată, și s’au adus felicitări domnului­­ Parteniu Cosma, directorul Albindi* și domnului Iosif St. Șuluțu, prezidentul „Asociațiunii pentru literatura română și cultu­ra poporului ro­mân“. NOUTĂȚI. Arhiducele Rainer a împlinit zilele trecute anul 80-lea al etății. Din inciden­tul acesta a fost felicitat din toate păr­țile: împăratul Wilhelm al Germaniei i-a trimis scrisoare de felicitare, foarte căldu­roasă, înmânată arhiducelui prin atașatul militar al Germaniei, căpitanul Kagenek. A fost o vreme, când arhiducele Rainer a făcut mari și bune ser­­icii neamului ro­mânesc din monarhia austro-Ungar­ă. Și-au adus oare și Românii acum aminte de el?! * In chestia târgului. In ședința re­prezentanței orășenești din Sibiiu, ținută Joi, domnul asesor consistorial Nicolau Kan, membru al consiliului comunal, a adresat interpelație în chestia târgului de țară, ținut anul acesta în Sibiiu tocmai în săr­bătorile crăciunului nostru. I s’a răspuns, că așa a fost totdeauna obiceiul din vremuri depărtate, ca târgul de iarnă să se țină în Linia primă după Anul Nou. Se va studia de altcum chestia, și se va reveni asupra ei.­­ Domnul Tache Ionescu, ministru de finanțe al României, aflându-se la Berlin, a fost invitat la masă din partea împăra­tului Wihelm, împreună cu ministrul ple­nipotențiar al României, dl Beldiman. Penzionat.. Primăriul orașului Sibiu, I­dl Isef Orotleff, a fost penzionat din par­­­­tea consiliului orășenesc, în ședința de 1 Joi, votându-i-se drept penzie întregul sa­­t iar avut ca primar: 5800 coroane.­­Cu a­­ceastă ocaziune a fost scoasă la iveală rodnica sa activitate ca funcționar al o­­­rașului Sibiu, și i s-au adus frumoase o­­vațiuni. Concursul e deschis deja pentru ocuparea postului, și cererile au să fie înaintate dlui vicecomite comitatens pănă la 26 ianuarie n. c. La masa Regelui s’a bolnăvit ma­reșalul curții, principele Lichtenstein Ru­dolf,,­poi, cu ocaziunea prânzului dat în palatul regal din Buda. Doi servitori de curte l-au dus pe brațe în locuință, unde i­ s’a dat îngrijirea medicală recerută, dar fără succes, pentru că după cum scriu zia­rele din capitală a fost trimis a doua zi acasă la Viena, în stare foarte îngrijitoare. * Pentru gimnaziul din Brad. Ca răscumpărare a felicitărilor de Anul nou s’au colectat în favorul gimnaziului din Brad, dela Tuliu Roșescu, proto presbiter în Cluj 5 cor., Ioan Hango, student 1 p., Valeriu Haneș, jurist 1 cor., Gregoriu Ha­­neș, econom, Măgoaja 60 fileri, Gavriil Hango, paroh, Gherla 2 cor., loan Hango, econom, Măgoaja 50 fileri. In total 10 coroane. Dr Dr. loan Borcea, prof. la școala civilă de fete din Sibiiu, donează drept răscumpărare a felicitărilor de ziua ono­mastică în favorul gimnaziului din Brad 10 cor.♦ Preot nebun. In biserica Sfântului Petru din Roma un preot a fost atins de alienație mentală în cursul serviciului di­­n vin. A început să râdă cu hohot, apoi s­a aruncat asupra altui preot care era înghe­­nunchiat lângă dânsul și a voit să-l sugrume. Cu mare greutate a putut fi scos din bise­rică și dus la spital.* f loan Berariu, un tânăr de 22 ani, pănă în timpul din urmă oficiant de ju­decătorie reg. ung. din Hunedoara, adus la casa părintească din Bejan în 28 Dec. st. v. 1906 la orele 4 și jum. dimineața și-a dat sufletul în mânile Creatorului, îm­părtășit fiind cu sfintele taine. Rămăși­țele pământești ale defunctului s’au așezat spre vecinică odihnă în cimitirul gr. or. din loc. Sâmbătă în 30 Dec. la 2 ore d. a. 11 deplâng nemângăiații săi părinți, Nico­lae Berariu, preot, ca tată, Agafita Be­rariu n. Perian, ca mamă și surorile Emi­­­lia măr, Popa și Eugenia, precum și cum­natul său Nicolae Popa, preot în Boșorod și nepoții Minodora, Nicolae, Victoria, apoi alte numeroase rudenii, unchi, mătușe, veri, verișoare și numeroși amici și cuno­scuți. Odihnească în pace! * Procese de presă Ziarele maghiarei scriu, că procese de presă au fost inten­­­tate următoarelor foi românești: ^Libertatea 11 ) din Orăștie, „Orizontul“ din Cluj, „Tribuna”, din Arad (trei procese) „ Drapelul“ din Lu­­­goj și „Unirea“ din Blaj. Bine se începe­ anul!* De la casa arhidiecezană. Dl Dumi­tru Frâncu, inginer ín Hódmező-Vásárhely și-a răscumpărat felicitările de Anul nou în favorul înființândei școale industriale din Câmpeni cu 10 cor., iar presbi­terul Pavel Beșa din Borgo-Prund a tri­mis pentru monumentul lui Șaguna 3 cor. • Direcțiunea institutului „Cordiana din Fofeldea a hotărât urcarea capitalului so­cial“ cu 60.000 K. făcând a treia emisie de 600 acții.* 1 Rachila Pașca nftsc. Nicola din Scărișoara, membru pe viață la fondul pen­tru crearea de teatru rom., după lungi su­ferințe, a decedat în 3 ianuarie, la 3­/4 ore p. m. împărtășită fiind cu sfintele taine a­le muribunzilor, în etate de 52 ani. în­mormântarea i s’a făcut Duminecă, în 8 Ianuarie, la 2 ore, în cimitirul bisericei gr. or. din Gârda de sus. „Voitorul*, institut de credit și e­­conomii în Diciosânmărtin, își ține adu­narea generală constituantă în 28 Ianuarie 1907 la orele 8 a. m. în Diciosânmărtin (Dicsöszentmárton) în sala cea mare a ho­telului „Central“.* Petrecere în Făgăraș In Făgăraș Duminecă, în 10 Februarie n­­arangiază reuniunea femeilor române gr. ort. o pe­trecere cu deosebite jocuri naționale, jo­­­­cul Gavott și un joc de voal, pentru cari­­ se fac deja probe. Se arată și din par­tea publicului un viu interes pentru acea­stă petrecere frumoasă și mu­lt promiță­toare. La fondul Vie­dinșiamu pentru întei în joc de anunțuri Florian, notar în I­ișoara Eufemia Corni suma de 10 cor. La ace loc de felicitări la George Comaniciu,­­ Mihail Ganea, paro Mateiu, director 1 cu 40 fileri, Emil Stoic­­neția-inf.), loan Tuli cor., Nicolae Coman, cor., loan Gligore, e fileri. Cărți și l­a „Stâlpii societ; renumitului scriitor apărut în „Bibliotec de librăria Alcalay . Traducerea e i­leasă și curată. Preț bani. Se află de râm „Departe de o volum de schițe și­i­blioteca pentr­u toți“, talentații prozatori­­ Cazaban. Bucățile cuprind scoase din viața făr­ă frumoasă și curat adresa librăriei edv București. Prețul­ 30 EGON Indi Bu,»ca industria acții în Deva, e prin gata aprobat de di de supraveghere în Ianuarie c. n. Re^ face în S-ul au de 1 de mii 999 coroane rar face 3937 cor. parte — a măsurat­­ și comitetului de și a) 5% interes după capitalul plăti calculat, ceea ce faci 30 fileri; b) 2000 cor. — tate, 50 °/o din venit fondul de rezervă a cor. 53 fileri; c) 100 cor. fon­d) 37 cor. 13 de rezervă, prevăzu statute. Suma acestor­a la 1 ianuarie 1907, aprobate de adunar­bruarie 1907, în tot iar cu fondul de r fondurile de rezert 2501 cor. 66 fileri. Directorul get coara, care a inițiat un an și jumătate­­ ttema statutară pre nea i a urmat și dii de supraveghere, la dlui prezident Vasil ter în Orăștie. Spesele de fo­mari 3535 cor. 32­1 cor. 13 fileri. Cons a avut a se lupta e­stitute vechi locale piere și mai vârtos telor circuțe, cam­ î picioare, rezultatul e relativ prea mult întrecut 3 institute sporul ce l-au avut gestiune al lor. Ia 1 în lucrare asigurații face mult bine pop avânt material și un contabil dl Nicolae contabilitate practi pricepere și un zel a încuragit acest t vota și mai mult ii general Nicoară a i s-a cedat locul său, țiune cu 10 acții. b) din statute, amăs între altele are în curagiu talente spri­mentă practică“. Te Marți în 15 I dramă în 5 acte. d­ster. Mercuri: De­ comedie în 4 acte, Lustige Witwe, opere

Next